4,839 matches
-
ce analizează structurile lexicale din planul sistemului unei limbi. 1.1.3. Care ar fi, însă, tipul de "conținut" idiomatic (= semnificat) care ar trebui să stea în atenția unei semantici configurative? În mod evident, nu poate fi vorba despre semnificatul lexical; în această privință, Coșeriu a arătat foarte clar diferențele dintre "conținutul" lexical și "conținutul" textemic. De asemenea, "conținutul" configurațiilor idiomatice nu poate fi identificat cu niciunul dintre celelalte tipuri de semnificate (categorial, instrumental, sintactic și ontic) disociate de Coșeriu. Prin
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Care ar fi, însă, tipul de "conținut" idiomatic (= semnificat) care ar trebui să stea în atenția unei semantici configurative? În mod evident, nu poate fi vorba despre semnificatul lexical; în această privință, Coșeriu a arătat foarte clar diferențele dintre "conținutul" lexical și "conținutul" textemic. De asemenea, "conținutul" configurațiilor idiomatice nu poate fi identificat cu niciunul dintre celelalte tipuri de semnificate (categorial, instrumental, sintactic și ontic) disociate de Coșeriu. Prin urmare, niciuna dintre categoriile semanticii sistemului nu poate explica acest tip de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
3.), care au o natură pur psihologică ("subiectivă"), semnificatele idiomatice au o natură lingvistică: ele nu funcționează (doar) într-o anumită comunitate socioculturală, ci (și) într-o anumită limbă "istorică"; b) semnificatele idiomatice sunt diferite, dar nu izolate de semnificatele (lexicale) ale lexemelor omofone; doar prin persistența unei legături între cele două tipuri de semnificate se pot explica fenomene precum "aluzia" (Coșeriu), "defixarea" (Bally și Rastier) sau "reinterpretarea" (Geeraerts); c) în pofida persistenței acestei legături, semnificatele idiomatice prezintă o manieră proprie de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cele două tipuri de semnificate se pot explica fenomene precum "aluzia" (Coșeriu), "defixarea" (Bally și Rastier) sau "reinterpretarea" (Geeraerts); c) în pofida persistenței acestei legături, semnificatele idiomatice prezintă o manieră proprie de organizare, care nu este relevată, precum în cazul semnificatelor lexicale, de existența anumitor opoziții distinctive, ci de existența unor relații asociative, care se grupează în jurul unor modele culturale; astfel, semnificatul idiomatic al termenului obrazul din textemul a(-i) crăpa obrazul de rușine nu poate fi explicat prin simpla corelație cu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
existența anumitor opoziții distinctive, ci de existența unor relații asociative, care se grupează în jurul unor modele culturale; astfel, semnificatul idiomatic al termenului obrazul din textemul a(-i) crăpa obrazul de rușine nu poate fi explicat prin simpla corelație cu semnificatul lexical al termenului obrazul, dar poate fi explicat prin corelație cu un alt semnificat idiomatic, acela al termenului obrazul din textemul Obrazul subțire cu cheltuială se ține. Vom dezvolta această intuiție în cadrul aplicațiilor din secvențele următoare. 1.2. Principiile semanticii configurative
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în care ele se diferențiază de, ci modul în care ele se aseamănă cu alte unități echivalente. Un element al "discursului repetat" (și, prin aceasta, textemul însuși) există în limbă (are semnificat idiomatic) doar în măsura în care semnifică altceva decât semnificatul său lexical, în măsura în care împărtășește cu alte elemente/unități anumite trăsături care nu se regăsesc în semnificatul său lexical. b1) Un corolar al acestui principiu este că "analiza în trăsături distinctive", fundamentală în cadrul semanticii structurale, dobândește, în cadrul semanticii configurative, o importanță mult mai
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
echivalente. Un element al "discursului repetat" (și, prin aceasta, textemul însuși) există în limbă (are semnificat idiomatic) doar în măsura în care semnifică altceva decât semnificatul său lexical, în măsura în care împărtășește cu alte elemente/unități anumite trăsături care nu se regăsesc în semnificatul său lexical. b1) Un corolar al acestui principiu este că "analiza în trăsături distinctive", fundamentală în cadrul semanticii structurale, dobândește, în cadrul semanticii configurative, o importanță mult mai mică decât identificarea trăsăturilor comune elementelor "discursului repetat". Această translație se explică prin faptul că, spre deosebire de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Un corolar al acestui principiu este că "analiza în trăsături distinctive", fundamentală în cadrul semanticii structurale, dobândește, în cadrul semanticii configurative, o importanță mult mai mică decât identificarea trăsăturilor comune elementelor "discursului repetat". Această translație se explică prin faptul că, spre deosebire de semnificatele lexicale, semnificatele idiomatice nu preexistă configurațiilor asociative. Ceea ce preexistă e, desigur, opinia despre un "lucru" a unei comunități lingvistice, dar acest "lucru" nu trebuie confundat cu semnificatul. Cât privește semnificatul asociativ, acesta nu este dat decât prin discurs (repetat), ca urmare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
creează atât trăsăturile comune, cât și trăsăturile distinctive. Dintre acestea, trăsăturile comune sunt generate grație principiului echivalenței idiomatice (v. infra, d), ceea ce face ca și trăsăturile distinctive din cadrul semnificatelor idiomatice să fie diferite de acelea stabilite prin raporturile dintre semnificatele lexicale. c) Ca și semantica structurală, semantica configurativă împărtășește în egală măsură principiul sistematicității ca "prezumție rezonabilă și justificată empiric". Singura diferență este aceea că, dacă în cazul semanticii structurale sistematicitatea (sau, mai bine zis, regularitatea) e dată de opozițiile distinctive
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
unde apare sub forma principiului echivalenței idiomatice. În mod concret, acest principiu se manifestă în cazul configurațiilor asociative atât prin suspendarea trăsăturilor distinctive dintre lexeme, cât și prin crearea de trăsături comune între elemente aparținând unor câmpuri și/sau clase lexicale diferite (de obicei, prin intermediul predicației). 1.3. În conformitate cu principiile de mai sus, semantica configurativă delimitează și analizează configurațiile asociative ale unei limbi "istorice" (nu "funcționale"!). Ca și în cazul semanticii structurale, sarcina semanticii configurative este aceea de a releva în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
din câmpul de investigație al semanticii "idiomatice". Prin urmare, toate configurațiile manifestate în planul unei limbi "istorice" sunt configurații primare. În schimb, semantica configurativă prezintă două aspecte specifice, de o importanță capitală: dubla stratificare a "conținutului", care cuprinde deopotrivă conținuturile "lexicale" și conținuturile derivate/metaforice (idiomatice), și dublul proces motivațional ce asigură legătura dintre acestea și care se poate manifesta atât la nivel local (relația dintre semnificatele componentelor), cât și la nivel global (relația dintre "expresii" în ansamblul lor). Reluând aici
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
aici modelul prismatic al lui Dirk Geeraerts, propunem următoarele denumiri: (2) și (3) reprezintă niște cultureme, adică niște "lexeme" care, în urma unui proces motivațional codificat ca atare în planul unei limbi "istorice", și-au atenuat/pierdut semnificatul lor primar (i.e., lexical), prin dezvoltarea/proiectarea unor semnificate secundare (i.e., idiomatice); (1) este un textem, adică o unitate a "discursului repetat" care, articulându-se în planul unei limbi "istorice" pe baza unor cultureme (i.e., false lexeme), își depășește/abandonează "semnificatul" lexical global în favoarea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
primar (i.e., lexical), prin dezvoltarea/proiectarea unor semnificate secundare (i.e., idiomatice); (1) este un textem, adică o unitate a "discursului repetat" care, articulându-se în planul unei limbi "istorice" pe baza unor cultureme (i.e., false lexeme), își depășește/abandonează "semnificatul" lexical global în favoarea unui semnificat metaforic (i.e., doxa), rezultat din articularea semnificatelor idiomatice ale culturemelor; (5) și (6) constituie semnificatele idiomatice ale "lexemelor" (de fapt, ale culturemelor) ce alcătuiesc un textem - semnificate care, fără a rupe orice legătură cu semnificatele lor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în favoarea unui semnificat metaforic (i.e., doxa), rezultat din articularea semnificatelor idiomatice ale culturemelor; (5) și (6) constituie semnificatele idiomatice ale "lexemelor" (de fapt, ale culturemelor) ce alcătuiesc un textem - semnificate care, fără a rupe orice legătură cu semnificatele lor strict lexicale, transcend aceste semnificate printr-o proiecție/ motivație de tip metaforic; (4) reprezintă doxa, adică semnificatul metaforic global la care trimite un textem și care rezultă din articularea semnificatelor idiomatice ale culturemelor ce alcătuiesc textemul respectiv. Pe baza acestor distincții, putem
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
diasketice sunt, prin chiar natura lor, niște configurații sintagmatice. Ele reprezintă niște solidarități, asemănătoare celor identificate de către fondatorul integralismului lingvistic în planul lexicului structurat, dar de o altă natură. În acest sens, am putea porni chiar de la exemplele de solidarități lexicale oferite de către Walter Porzig, pe care le citează și Coșeriu: Cu ce se mușcă? Cu dinții. Cu ce se linge? Cu limba. Cine latră? Câinele. ș.a.m.d. Ne-am putea imagina un exercițiu similar, dar care să cuprindă nu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
caz, FURIA în particular, orice emoție negativă în general (supărare, oftică etc.) sau orice emoție pur și simplu: a se înroși, a se albăstri, a se înverzi, a se îngălbeni, a se înnegri etc. Lăsând la o parte caracterul lor lexical (și nu textemic), precum și gradul lor variabil de "specializare" (a se înnegri denotă FURIA, dar a se înroși denotă orice emoție puternică, inclusiv rușinea sau iubirea), asemenea verbe sunt greu de situat în "scenariul prototipic" al furiei, deoarece ele pot
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu ajutorul metaforelor conceptuale. 2.3.2. Cealaltă observație privește faptul că, într-o limbă "istorică", câmpurile idiomatice nu realizează conexiuni doar cu câmpuri total diferite (de ex., BOALA), ci și cu câmpuri al căror "arhilexem" face parte din același câmp lexical cu termenul care funcționează ca "arhilexem" al câmpului inițial. Semnificativă e, în această privință, dinamica raporturilor dintre FURIE/MÂNIE și SUPĂRARE/ CIUDĂ în cadrul expresiilor idiomatice. Există, e drept, și unele texteme mai dificil de încadrat, deoarece ele indică în mod
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ales ca studiu de caz clasa idiomatică a LUPULUI nu doar pentru faptul că acest culturem se întâlnește în numeroase configurații sintagmatice, ci și pentru că analiza sa reprezintă o provocare inclusiv pentru semantica structurală. Potrivit lui Coșeriu, lexemul lup aparține câmpului lexical al animalelor, un câmp lexical caracterizat prin opoziții echipolente, care, din acest motiv, nu poate fi analizat cu ajutorul trăsăturilor distinctive. În schimb, culturemul ("simbolul") LUP a făcut obiectul mai multor analize cognitiviste și/sau "culturaliste", dintre care probabil că cea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
clasa idiomatică a LUPULUI nu doar pentru faptul că acest culturem se întâlnește în numeroase configurații sintagmatice, ci și pentru că analiza sa reprezintă o provocare inclusiv pentru semantica structurală. Potrivit lui Coșeriu, lexemul lup aparține câmpului lexical al animalelor, un câmp lexical caracterizat prin opoziții echipolente, care, din acest motiv, nu poate fi analizat cu ajutorul trăsăturilor distinctive. În schimb, culturemul ("simbolul") LUP a făcut obiectul mai multor analize cognitiviste și/sau "culturaliste", dintre care probabil că cea mai concludentă este aceea efectuată
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
opozițiilor echipolente din lexicul primar sub forma unor opoziții graduale și/sau privative. Această premisă deschide calea unui studiu configurativ al semnificatelor idiomatice. 3.2. Modul de generare a relațiilor amintite se poate observa cel mai bine în ceea ce privește (sub)câmpul lexical al animalelor sălbatice, unde textemele transformă lexemele în cultureme, plasându-le, totodată, într-o rețea de opoziții graduale și/sau privative. Din acest punct de vedere, cele mai multe raporturi se stabilesc între LUP și VULPE, respectiv URS. 3.2.1. Astfel
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
această opoziție graduală ascunde, de fapt, o opoziție privativă "absolută" (i.e., lipsită de alte determinări), reperabilă în proverbul 2591: A iubi pe [...] ca ursul pe lup ("Adică deloc"). 3.3. Dacă raporturile dintre LUP și celelalte cultureme aferente (sub)câmpului lexical al animalelor sălbatice alternează opozițiile graduale cu opozițiile privative "absolute", raporturile dintre LUP și culturemele corespunzând (sub)câmpului lexical al animalelor domestice se caracterizează, în principal, prin opoziții privative simple. În plus, ele tind să se organizeze în serii asociative
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
A iubi pe [...] ca ursul pe lup ("Adică deloc"). 3.3. Dacă raporturile dintre LUP și celelalte cultureme aferente (sub)câmpului lexical al animalelor sălbatice alternează opozițiile graduale cu opozițiile privative "absolute", raporturile dintre LUP și culturemele corespunzând (sub)câmpului lexical al animalelor domestice se caracterizează, în principal, prin opoziții privative simple. În plus, ele tind să se organizeze în serii asociative foarte generale (de tipul agresor vs. victimă și/sau agresor vs. apărător), care se întâlnesc atât în clasa LUPULUI
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
oaie ("Se zice de cei fățarnici și vicleni" - Iordache Golescu) sau 2149: Pe din afară miel se vede, pe dinlăuntru lup întreg ("Adică cei smeriți și cumpliți, cum sunt cei fățarnici" - Iordache Golescu). 3.3.2.2. Din (sub)câmpul lexical al animalelor domestice, OAIA/MIELUL nu este singurul culturem care apare în ipostaza de victimă a LUPULUI. În aceeași categorie se încadrează și animale precum MĂGARUL, BOUL, MÂNZUL sau GÂSCA. Dintre acestea, BOUL este singurul culturem care intră într-o
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dezvaluiri+despre+ALRO). 2.5. Reîncadrarea absolută vizează acele reactualizări în cadrul cărora textemul și coreferentul său se suprapun (sau pare că o fac). În termeni coșerieni, am putea spune că, într-o reîncadrare absolută, o secvență textuală desemnează (în mod lexical) aceeași realitate lingvistică pe care o semnifică în calitate de textem (chiar dacă sensul ei poate fi unul ironic). Un bun exemplu în această privință l-ar putea constitui replica lui Pampon din D'ale carnavalului... (Ce căuta neamțul în Bulgaria?), care a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
gramaticală. Totuși, dat fiind specificul abordării integraliste, ne întrebăm dacă nu cumva putem găsi și un criteriu semantic de clasificare a transformărilor în cauză. 3.2. Din acest punct de vedere, e util să ne îndreptăm atenția spre clasificarea structurilor lexicale pe care Coșeriu a propus-o în Les structures lexématiques (1968), unde a delimitat "structurile sintagmatice" de "structurile paradigmatice". Ultimele se divid, la rândul lor, în structuri paradigmatice "primare" (câmpul lexical și clasa lexicală) și structuri paradigmatice "secundare", care "corespund
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]