547,468 matches
-
analfabetă mă refer, ci la cea semi... ori alfabetă, chiar, cu pretenții. Cu toate că și alfabeții aceștia au o părerea lor, trufașă, ce nu se îndepărtează prea mult de bicisnicul slogan pomenit. E vorba, în acest caz, de cei ce te iau cu: Ia mai slăbește-mă, nene, cu chestiile astea, așa o fi în cărți, dar eu cunosc viața... Halal viață! Inși primitivi, strecurați printre politicieni, printre parlamentarii încoțopeniți, care ne îndeamnă patetici să punem cu toții mâna pe ciomege, pe bâte
Chiorâș la cultură... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11676_a_13001]
-
a fost folosit de unii teologi la voia întâmplării. Aceste motive au stat la baza atât a alcătuirii cărții lui Russell, cât și a prezentului studiu. Pornind de la ideea că toți oamenii sunt chemați la realizarea îndumnezeirii, dorim să răspundem, luând în ajutor operele Sfântului Ignatie Teoforul, a Scriitorului bisericesc Teofil al Antiohiei și a Sfântului 2 Gheorghe Sima, „Îndumnezeirea omului după învățătura Sfântului Atanasie cel Mare”, în: Studii Teologice, Anul XLII (1990), Nr. 4, p. 15; Pr. Ioan Mircea, „Îndumnezeirea
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
corul 17. Și atunci, adevăratul creștin este în perfectă concordanță și armonie cu Biserica adunată în jurul episcopului. O astfel de unitate conduce la participarea la Dumnezeu: „Fiecare din voi deci să fiți un cor; și în armonia înțelegerii dintre voi, luând în unire melodia lui Dumnezeu, să cântați prin Iisus Hristos cu un glas Tatălui, ca să vă audă și să vă cunoască prin faptele bune pe care le faceți, că sunteți mădulare ale Fiului Său. Vă este, dar, de folos să
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Teofil este de părere că omul nu a fost creat nemuritor, chiar dacă majoritatea crede asta46, însă la el balanța înclină pentru nemurire, dacă omul respectă voia lui Dumnezeu. Își și explică ideea sa. După ce l-a creat, Dumnezeu l-a luat din pământul din care a fost făcut și l-a dus în paradis, dându-i posibilitatea de a progresa astfel încât, prin creștere și maturizare și după ce va fi declarat dumnezeu, să poată și el să se ridice la ceruri, pentru că
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
învierii, și nu pe statutul divin adus în principiu de adoptarea sau înfierea prin Botez. În altă parte, Sfântul Ipolit spune că nu l-am putea imita pe Hristos dacă n-ar avea aceeași natură ca și noi64. Logosul a luat asupra Sa carnea lui Adam pentru a înnoi omenirea, redându-ne nemurirea prin unirea puterii Sale cu trupul nostru muritor 65. Ca și în cazul Sfântului Irineu, imitarea lui Hristos de către noi nu este o emulație exterioară. Și totuși, încorporarea
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
tăcere asurzitoare (Ed. Eminescu, 1985)", cronicile lui Dumitru Chioaru nu descoperă, propriu-zis, nimic, doar fixează în contururi mai puțin fluide ceea ce este de știut despre o generație departe de-a se fi liniștit. O generație de "lupi", care și-a luat tinerețea (in abstracto) drept blazon, precum odinioară suprarealiștii, ca "inspirații" și mai de demult, găsind, scrie Chioaru în dreptul Marianei Marin, "în revoltă soluția salvării". Poate de aceea o socoate mai apropiată, dintre poeții Cenaclului de Luni, de romantismul exaltat și
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
toamnei, se potrivește, ca anotimp de nelămurită, domoală tranziție, optzecismului. Niște "moftangii" emancipați și subtili, visînd în berării, pălăvrăgind cu vervă de poltroni simpatici (aripa "la Florin"(Iaru)) sau, dimpotrivă, alții (ori aceiași...), sentimentali, retrași, iubitori de anumite, speciale, cărți. Luați la un loc, într-un "pluton" care a și început să se descompleteze, ar umple un cabinet de curiozități. Asta de departe, de acolo de unde, spunea Nenea Iancu, lumea ar trebui să-ți placă. De aproape, voind să-i cunoști
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
G. Călinescu -, orgia romantică devine scandal cazon".23 Hasdeu pleacă din Chișinău în 1854 (un "puștan de 16 ani", cum scrie despre el însuși), la un escadron de husari, cu care va participa la Războiul Crimeii. Cu siguranță că a luat cu el poemele lui Pușkin în raniță. Cu doi ani mai înainte, la Chișinău fiind, puștanul Hasdeu intrase în grațiile unei fete, dîndu-i să citească romanul Evgheni Oneghin cu unele versuri subliniate. Poate că subliniase și pasajul duelului în care
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
murind ucis în duel, în regiment rămînea despre mine amintirea unui erou, dacă nu a unui nebun. Întîmplător... dacă scap, eram egalul lui Mayendorf, iar dacă s-ar brodi ca să-l rănesc, sau să cadă el victima glontelui meu, îi luam locul, ș-atunci puteam să mă impun tuturor celor care-și băteau joc de mine." Hasdeu îl insultă pe prietenul său mai bătrîn și apoi tot el îl provoacă la duel, trimițîndu-i doi martori. Cu lacrimi în ochi și fără
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
Toderiță vrea să cîștige inima unei fete, duduca Mamuca. Împreună cu un coleg, tînărul baron von R., el înscenează un pseudo-duel: Duelul va fi numai imaginar! Se cere efectul și nemica mai mult!". Brusc, fata vede în studentul care i-a luat apărarea "pe un cavaler din evul mediu, gata a jerfi zilele pentru o singură slabă mișcare a mînuței sale". Dar, pentru că "duelurile-s proibate ș= prohibiteț", tinerii găsesc o chichiță legislativă: "Legile opresc numai duelurile cu pistol, cu sabie, cu
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
de boieri scăpătați. El intră în conflict cu celălalt crai, Pașadia, care - cîștigînd o grămadă de bani la jocul de cărți - vrea să o cumpere pe Ilinca de la mama ei "pe un preț monstruos ca fapta însăși". Cei doi se iau la bătaie chiar în casa Arnotenilor, după care îi cer prietenului lor comun (naratorul) să le fie martor la o răfuială "pe calea armelor". Cursul evenimentelor pare ireversibil, și totuși martorul reușește să-l oprească: Îmi fu mai ușor decît
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
inconștiență, el îl provoacă la luptă pe prințul Bazil Șerban, un redutabil spadasin. Dezlănțuit pe teren ca un "posedat" ("palid ca un mort și cu ochii ficși"), Pietraru îl învinge pe prinț, cu toate că e un spadasin mult mai slab ("nu luase decît trei lecții în ajunul duelului"). De fapt, tocmai de aceea. Ca un connoisseur în ale duelului, Camil Petrescu știe această regulă paradoxală. O enunță, ca pe un avertisment, prin gura unui ofițer prusac din Ultima noapte de dragoste.... "Nouă
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
imposibilă, pentru că nici un criteriu obiectiv sau subiectiv nu funcționează pînă la capăt. Prețul de achiziție este caduc încă de a doua zi și, oricum, nu este relevant, prețurile de referință din sistemele organizate, gen casă de licitație, nu pot fi luate nici ele drept indicator pentru că sînt prețuri pentru intermediari, și nu prețuri finale, iar pentru o valoare estimată nici un colecționar obișnuit nu are instrumentele necesare. Estimarea este o evaluare de principiu, care ține seamă deopotrivă de situarea istorică a artistului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11664_a_12989]
-
cu paciență pe spații extinse, scrupulele cercetării parcă niciodată satisfăcute în ochiul unei exigențe insațiabile se asociază cu pulsațiile umorale, precum o integrare a lor în imanența unei ființe: "A fost să fie ca urmașii daco-romanilor, socotește dl. Gheran, să ia viața într-o doară, simțind ancestral momentul cînd să fie serioși, cînd nu mai e de glumă. Din această pricină nu prea mi-au plăcut confrații mereu sobri și serioși ce nu știu să rîdă, mesianici prin excelență, cărora li
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
Ornea, dl Niculae Gheran e, după cum vedem, departe de-o abordare uscată, rigidă a temelor, dînd, dimpotrivă, mereu probe ale implicării simpatetice, ale angajării vitale cu vîrf și îndesat. Pătimaș precum un cronicar, d-sa nu dă în lături a lua în derîdere, a probozi, a se lamenta, a se indigna cînd i se aprinde în conștiință becul roșu al neregulii: Există însă și o seamă de neisprăviți ce-și deschid magazine de memorialistică șugubeață fără să aibă ce pune în
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
nefamiliști. Sângele, sperma și drogul sunt substanțele acestei lumi și ale umanității ce se zbate în ea: tineri care au avut odată cravate roșii de pionieri și care scuipă acum, cu scârbă distributivă, înspre comunismul glorios și capitalismul sălbatic. Revolta ia forme apocaliptice și culori lexicale tari, desfășurân-du-se convulsiv, cu lungi tirade întrerupte prin horcăieli și suspensii verbale venite după o înjurătură neaoșă. La antipodul acestei formule, Dan Sociu scrie o poezie soft, rulând un discurs apatic, lipsit ostentativ de expresivitate
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
și ce grețos/ dar vezi tu chiar luna trecută mi-au/ schimbat vechiul număr de telefon/ cel la care ea continua să mă sune/ și după)". Parcă sunt aici altfel de versuri, parcă citim poezie. Dan Sociu poate, firește, să ia lirica, literatura, totul în glumă; ar fi însă păcat ca un tânăr autor atât de înzestrat să nu se ia pe el însuși în serios.
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
continua să mă sune/ și după)". Parcă sunt aici altfel de versuri, parcă citim poezie. Dan Sociu poate, firește, să ia lirica, literatura, totul în glumă; ar fi însă păcat ca un tânăr autor atât de înzestrat să nu se ia pe el însuși în serios.
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
o vizită caritabilă... Trebuie să ne interesăm, într-adevăr, undeva... În paranteză și în context, ca fond muzical al imaginilor cu Ion Iliescu părăsind Spitalul unde i se efectuase intervenția chirurgicală, formația "Divertis" cânta "Ce bine-mi pare că ai luat țeapă". Părerea mea nu contează, dar cred că momentul televizat de Antena 1 nu a fost deloc umoristic. Dimpotrivă, a părut total lipsit de bun simț, adică așa ceva nu se face, nici măcar ca divertisment, chiar dacă mai avem speranțe în umor
Alte minuni ale lumii - televizate- by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11688_a_13013]
-
familia pornește spre Constantinopol, apoi spre Veneția, pentru a se stabili în cele din urmă la Paris în anul 1920. în Franța își schimbă numele din Lev Tarassov în Henri Troyat. Urmează cursurile Colegiului Pasteur din Neuilly și, pe când își ia licența în drept, începe să scrie. Primul său roman, într-o lumină proastă, e încununat cu Premiul Romanului Populist din 1935. Se bucură de mult succes în rândul cititorilor francezi cu volumele Eleșteul, în mărime naturală, Cheia de boltă, iar
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
schimb nu părea deloc stânjenită de dogoare și de lipsa de aer. S-ar fi zis că această mizanscenă o intriga și o amuza prin noutatea ei. Cum Vasia rămânea nemișcat și mut, cu brațele atârnând, cu privirea furișă, ea luă inițiativa și, fără ca el să-i fi cerut ceva, își desfăcu nasturii din partea de sus a corsajului. Acest gest îndrăzneț îl tulbură atât de mult încât avu chef să îngenuncheze în fața ei pentru a-i exprima recunoștința. Dar, în loc să continue
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
cu o fermecătoare vrăjitoare, formată la școala lui Buhren, și, poate, a altor câtorva. Punându-l să șadă pe marginea patului, îi trase cizmele, ceea ce-i revenea prin tradiție, în prima zi, unei tinere căsătorite. în poziția pe care o luase pentru a-l descălța, el zări prin răscroiala corsajului, dulcea despărțitură a sânilor ei. în timp ce o bruscă exaltare punea stăpânire pe el, ea șoptea, ca pentru a-și justifica propria nerăbdare: - Au ațâțat prea tare focul!... E înăbușitor... Să-ți
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
Oftezi amarnic după tot ce-a fost,/chiar după ce-a putut cândva să doară. Dacă avem mai sus poeți cu vechime, să vedem ce zice noua generație! Te-ai aștepta la radicalism. Dar nu: 20 de ani, BAC-ul luat, trei cărți publicate, puține citite probabil, o domnișoară pozează fatal de pe coperta a IV-a a volumelor, ca fata de la pagina 5. Și gata, e poetă! A venit toamna!/Lângă inima mea/Au căzut frunze colorate;/ Iar inima mea/ E
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
precum și aparența sensibilă a unei idei sonore ființînd preponderent latent, nemanifest, prin plasarea într-o subzistență conotativ virtuală și nu actuală. Forma muzicală nu mai constituie în epoca post-modernă o urmă a fondului sonor sau, parafrazîndu-l pe Bergson, un instantaneu luat unei tranziții și nici un compromis între ceea ce se poate spune și ceea ce doar se subînțelege, ci a ajuns să fie, în cazurile cele mai inspirate, ceea ce se pune în scenă, un fel de tentativă de ritual ori de joc al
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
plus, se numără printre rarele ziare care au curajul de a nu fi necondiționat filofranceze. în problema evreiască ŤCalendarulť acționează cu toate metodele unui jurnalism experimentat, de la subtilă ironie la violente amenințări. Colectivul redacțional este de foarte bună calitate și luat în serios de toți adversarii. Dacă vom sprijini, așadar, acest ziar la fel cum sunt sprijinite cele similare din străinătate vom acționa în beneficiul cauzei noastre. Nu cunosc situația financiară a ŤCalendaruluiť. Știu numai că este ziarul clerului și al
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]