8,009 matches
-
din Tăcerea mieilor. Totuși, identificarea oamenilor într-un subsol mare și aglomerat era peste puterile lor și, în plus, mă concentram prea mult pe ce făceam ca să mijesc ochii. — Credeam că bateți ouă pe aici, spuse Hugo, când îmi ridicai masca. — Cam așa sună, nu? Am lăsat aparatul de sudură MIG deoparte și am inspirat adânc, făcând un pas în spate pentru a putea admira lucrarea în curs. —Nu-i așa că nu te-ai uitat direct la flacără? — Nu-ți face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
privirea, strigai: — Alo, Lurch, care e treaba cu caseta? — Doamna Jones? zise o voce pe jumătate cunoscută. Aș putea să vorbesc cu dumneavoastră? — Ce mai e? Am oprit compresorul și m-am întors cu fața, fără să-mi dau jos masca de protecție. Ambii vizitatori făcură un pas în spate văzându-mă cu ditamai năsoiul de cauciuc negru pe mutră. Dându-mi-l jos, strigai: — Ce Dumnezeu, doar lucrez! Nu puteați să veniți când sunt acasă sau în altă parte? — Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
lucru? Nu vreau să par nepoliticoasă, dar chiar nu știu cum vă pot ajuta și am de terminat un mobil până mâine. Polițiștii mărșăluiră până în camera personalului să-i interogheze pe nefericiții care bântuiau prin măruntaiele ei. Mi-am pus la loc masca și am început să iau linia de sudură la polizat, adâncită în gânduri. Shirley Lowell era numele fetei pe care o cunoscuse Hazel la școala de teatru, cea care se presupusese că s-a sinucis după modelul lui Richey Edwards
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
tropăind, doldora de vești. Mda, tocmai au trecut pe aici, să-mi stea mie pe cap. Auzi, poți să rezolvi tu asta? Tocmai am făcut-o praf. I-am explicat pe scurt ce voiam să facă și i-am pus masca în brațe. Am o treabă c-o tipă care tre’ să-mi zică ceva de cadavru. *** Poliția o informase deja pe Margery despre ultima descoperire, iar ea arăta, ca să folosesc un eufemism, groaznic. Era clar că nu mai era așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cine știe ce, dar am zis să fac Visul doar pentru că impresarul meu mi-a zis că o să dea bine în CV că am lucrat cu MM. E tare tipa, nu? Oricum, zise el, trăgând din țigară de parcă ar fi fost o mască cu oxigen, nu e cine știe ce distracție, ca s-o zic p-aia dreaptă. Versurile astea nu prea-mi vin la zicere. Mă gândesc că-s mai bun pe chestii naturale, așa, înțelegi? — Eu chiar mă gândeam că ți-ar sta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Mi-a luat ceva timp ca să mă calmez, deși, ar trebui să spun, în apărarea mea, că n-am făcut țăndări nici telefonul, nici robotul. În schimb, mi-am strivit destul de rău degetul mare de la picior dând cu piciorul în masca mea de sudură, care zburat de cealaltă parte a studioului, după care am luat-o cu pași apăsați spre platformă, înjurând printre dinți. Mare noroc că aveam tone de haine noi și scumpe cu care să mă răsfăț și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
avea chef, că își petrecea ziua tolănit într-un hamac și că mânca atunci când avea poftă. Libertatea lui nu însemna faptul că s-a despuiat de o haină și o cravată, ci, mai ales, că s-a despuiat de o mască. Libertatea de a nu vorbi; libertatea de a nu zâmbi; chiar libertatea de a nu gândi, dacă nu o dorea. Civilizația, cultura, progresul nu conduceau decât la pierderea libertății. Unirea cu alți oameni, orice fel de asociere, aducea după sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
români” le-am marcat permanent cu panouri impunătoare, pline de mesajul primirii unice-cu pâine și cu sare și cu alaiul datinilor străbune, pornite din jarul vetrelor noastre. Am evidențiat alaiul pregătirilor care ne mângâie sufletul veșnic, de bucuria strămoșească. “Măștile de sticlă”, cele construite din deșeuri materiale și din elemente din natură, icoanele pe sticlă, toate au încântat privirile oamenilor, atât la Teatrul “Luceafărul”, cât și la Biblioteca “Gheorghe Asachi” sau în școala noastră, gazdă a atâtor evenimente televizate. Casa
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_584]
-
adorație. Din ceea ce Amanda - spumegând de furie - îi povestise despre Alice, atunci, la primul curs, Hugo își dăduse seama că greșise când o considerase ca fiind o tipă curată și inocentă. Se părea că expresia ei senină era doar o mască sub care se ascundea o complotistă plină de talent și de răutate, care nu ezita să-ți înfigă cuțitul în spate. O mână s-a ridicat din partea dreaptă a semicercului cursanților. — Scuzați-mă, a spus o femeie care se numea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Linia Directă a Viermilor ca să investigheze problema. Alice nu credea că mama ei era pregătită să afle că exista o asemenea linie telefonică. Și ea se străduia încă să accepte această realitate. —Șase luni! Chipul doamnei Duffield era o adevărată mască a groazei. — Dar n-or să scape și n-or să se târască în bucătărie? N-or să atragă tot felul de insecte? N-or să miroasă? Și, draga mea, ce faci cu copilul? Sunt sigură că n-o să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
de drogați. La început, lui Alice i se păruse ciudat să umble nemachiată. Dar, după ce Jake insistase că-i place mai mult cum îi stă așa, naturală, Alice nu mai văzuse de ce să se mai deranjeze să-și picteze întreaga mască de război. — Hugo, a zis el ridicând o mână. Hugo Fine. — A, îmi amintesc, a spus ea dându-și seama, dezamăgită, că acest cavaler cu vorbe blânde și batistă curată era agentul imobiliar și soțul detestabilei Amanda Hardwick. După dezamăgire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Amandei de a se autoiluziona, lui Hugo i se părea imposibil ca nevastă-sa să fi ajuns să se considere, la modul serios, un model de mamă care mai și muncește. Toată chestia asta nu era decât o modă, o mască, un truc publicitar. Fără îndoială că Amanda trecuse deja la noua ei incarnare; în ce voia soția lui să se mai transforme, Hugo nu reușea să-și imagineze. Dar cel puțin în ultimele zile, Amanda nu mai pomenise nimic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
post de radio obscur, întro după amiază ce agoniza sub picăturile imense de ploaie nesfârșită. Un Scriitor înfrigurat (de ce nu și înfricoșat?) care pășea cu pași din ce în ce mai mici către momentul în care reflectoarele aveau să fie aprinse din nou, iar măștile aruncate de pe fețe. Fețe ridate, hidoase, inumane. Fețe spoite în culori cenușii, cu ochi holbați, apoși, aproape morți. O sală de spectacol în care moartea scrijelea cuvinte obscene pe toți pereții, iar spectatorii aplaudau doar atunci când Iepurele era chinuit suplimentar
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
mod, termenul panim vrea să indice chipul, aspectul exterior, ceea ce apare, astfel încât persoana-chip exprimă ființa care este întrucât apare. În cultura greacă termenul de „persoană” apare ca semnificație originală în forma prósopon, ajungând prin diferite evoluții semantice la valoarea de „mască”. Chipul pe care îl imită actorul, diferit de al său, ia același nume - prósopon. Putem spune că prin concepția despre om în substanța sa spirituală-rațională, cultura greacă a pregătit calea spre o dezvoltare ontologică a ideii de persoană. Drama rezidă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
acest mod, integrat în natura cosmosului, nu mai este în măsură să exprime valoarea istorică a libertății sale. De aceea omul caută să-și trăiască aspirația de libertate personală în teatru, în mod deosebit în tragedie, unde prόsopon era doar masca. Prin mască, omul căuta o identitate a libertății sale. În ambientul latin, termenul persona indica „masca” de teatru, de la semnificația originară a riturilor etrusce. În timpul lui Cicero era utilizat pentru a indica o persoană juridică, cu scopul de a exprima
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
integrat în natura cosmosului, nu mai este în măsură să exprime valoarea istorică a libertății sale. De aceea omul caută să-și trăiască aspirația de libertate personală în teatru, în mod deosebit în tragedie, unde prόsopon era doar masca. Prin mască, omul căuta o identitate a libertății sale. În ambientul latin, termenul persona indica „masca” de teatru, de la semnificația originară a riturilor etrusce. În timpul lui Cicero era utilizat pentru a indica o persoană juridică, cu scopul de a exprima ființa umană
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
libertății sale. De aceea omul caută să-și trăiască aspirația de libertate personală în teatru, în mod deosebit în tragedie, unde prόsopon era doar masca. Prin mască, omul căuta o identitate a libertății sale. În ambientul latin, termenul persona indica „masca” de teatru, de la semnificația originară a riturilor etrusce. În timpul lui Cicero era utilizat pentru a indica o persoană juridică, cu scopul de a exprima ființa umană, nu în mod necesar subiect de drept. Diferența între termenul latin persona și cel
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în orice aspect ar fi considerat. După concepția unora, acest lucru este evident încă de la rădăcina sa lingvistică, din limba greacă πρόσωπον cu semnificația de „ceea ce apare înaintea ochilor, deci partea anterioară a lucrurilor, în om, mai ales chipul, apoi masca și, mai târziu, rolul, caracterul, atitudinea”. Se pare că, din cauza pronunției greșite a cuvântului grec din partea romanilor, argument de nesusținut, s-a ajuns la termenul latin persona, de la verbul personare, cuvântul persona având semnificația de „mască”, folosită cu scopul de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
mai ales chipul, apoi masca și, mai târziu, rolul, caracterul, atitudinea”. Se pare că, din cauza pronunției greșite a cuvântului grec din partea romanilor, argument de nesusținut, s-a ajuns la termenul latin persona, de la verbul personare, cuvântul persona având semnificația de „mască”, folosită cu scopul de a amplifica vocea pentru a ajunge la toți spectatorii. Însă raportul dintre persona cu contextul lingvistic grec nu este liniar. La romani, persona este diferită de „chip”, în timp ce în limba greacă ambele semnificații provin din același
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ce însemnătate are această capacitate de duplicare și de stăpânire responsabilă a acesteia.” 2. Evoluția conceptului de persoană: antichitatea greacă și latină Conceptul de persoană își are începutul în credințele și ritualurile legate de lumea de dincolo. A porni de la masca teatrală presupune a renunța la o parte substanțială și determinantă a originilor. Masca teatrală presupune un teatru pre-literar, adică contextul ritual al dansului și al muzicii, în care cuvintele se referă la anumite invocații religioase, lucru specific pentru lumea greacă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
2. Evoluția conceptului de persoană: antichitatea greacă și latină Conceptul de persoană își are începutul în credințele și ritualurile legate de lumea de dincolo. A porni de la masca teatrală presupune a renunța la o parte substanțială și determinantă a originilor. Masca teatrală presupune un teatru pre-literar, adică contextul ritual al dansului și al muzicii, în care cuvintele se referă la anumite invocații religioase, lucru specific pentru lumea greacă și romană. Termenul de persoană, care desemnează masca în limba latină, se suprapune
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
substanțială și determinantă a originilor. Masca teatrală presupune un teatru pre-literar, adică contextul ritual al dansului și al muzicii, în care cuvintele se referă la anumite invocații religioase, lucru specific pentru lumea greacă și romană. Termenul de persoană, care desemnează masca în limba latină, se suprapune cu un ansamblu de cuvinte vechi care fac referință și la masca folosită în contextul ritual în teatrul pre-literar, fapt din care rezultă că persona absoarbe această preistorie conceptuală. „Masca teatrală (sau chipul), care, după cum
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
al muzicii, în care cuvintele se referă la anumite invocații religioase, lucru specific pentru lumea greacă și romană. Termenul de persoană, care desemnează masca în limba latină, se suprapune cu un ansamblu de cuvinte vechi care fac referință și la masca folosită în contextul ritual în teatrul pre-literar, fapt din care rezultă că persona absoarbe această preistorie conceptuală. „Masca teatrală (sau chipul), care, după cum se știe, este semnificația originară a «persoanei» (prosôpon), poartă în sine o ambiguitate de fond, pe care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Termenul de persoană, care desemnează masca în limba latină, se suprapune cu un ansamblu de cuvinte vechi care fac referință și la masca folosită în contextul ritual în teatrul pre-literar, fapt din care rezultă că persona absoarbe această preistorie conceptuală. „Masca teatrală (sau chipul), care, după cum se știe, este semnificația originară a «persoanei» (prosôpon), poartă în sine o ambiguitate de fond, pe care o regăsim prezentă în conceptul juridic. Masca teatrală se pretează bine pentru a ascunde diferențele, dar în același
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pre-literar, fapt din care rezultă că persona absoarbe această preistorie conceptuală. „Masca teatrală (sau chipul), care, după cum se știe, este semnificația originară a «persoanei» (prosôpon), poartă în sine o ambiguitate de fond, pe care o regăsim prezentă în conceptul juridic. Masca teatrală se pretează bine pentru a ascunde diferențele, dar în același timp caracterizează personajele, adică rolurile sociale diferite. În metafora măștii sunt deci prezente două orientări, cea de universalizare totală a persoanei, și cea de contextualizare în roluri specifice: persoana
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]