5,675 matches
-
ei, și șiroind de elanuri de aceeași proveniență, încetul cu încetul Dedal se puse și pe lucrul în folosul obștii cretane ce-l găzduia. Ca mai-mare peste lucrători, democratica lui viziune de organizare umană se încredea pe deplin în priceperea meșterilor locali, recrutați de el pe sprânceană. Faptul convenea de minune spiritului mândru și independent al cretanilor, care altfel cu greu ar fi acceptat în fruntea lor un străin. Cât despre recrutare, e o întreagă și de sine stătătoare poveste... Străbătu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
sine stătătoare poveste... Străbătu insula cu pasul, întrebând în dreapta și-n stânga de lucrători în piatră cu faimă. Când ajungea acasă la câte unul din ei, aștepta până ce femeia lui ieșea la poartă și-i vorbea mai întâi ei de meșter, trăgând-o de limbă; apoi, pe furiș, îi privea atent mersul, căci trupul nu minte. Se vede ce-ți pot mâinile după cât ți-ai învățat femeia să zboare", mai scăpa el câteodată către cei apropiați, făcându-le hâtru cu ochiul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-o în valoare pe-a lor. Anticipa creația unui spațiu retentiv, de formă vag spiralată, care să introducă o asimetrie esențială între intrare și ieșire, corespunzătoare ireversibilității timpului. De aceea, era serios preocupat în primul rând de recuperarea ulterioară a meșterilor. Zile întregi își plimbară pietrarii mâinile peste stâncăria peșterii, încercând să-i îmbrățișeze amfitrionic necuprinsul obscur și întortocheat. Unii își aduseră femeile și le iubiră prin firidele bântuite de lilieci ale locului; spuneau că trupurile sunt fântâni și că zvâcnirile
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
unde zidarul său își găsea un nou tovarăș de lucru și vorbă. Se întâmpla și ca trei-patru ziduri să avanseze în paralel, după care să se unească rond, sau în unghi. În fundăturile astfel formate, la adăpost de privirile celorlalți, meșterii lor continuau uneori să caute unul într-altul inspirația trebuincioasă. N-ar fi greșit să vedem în țesătura complexă a zidăriei lăsate în urmă amprenta evoluției relațiilor lor; la gura peșterii, un păianjen acefal și plin de picioare în fuga
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și, cu o torță în mână, se lansă pe urmele furnicilor deîndată ce caierul lor confuz fu tors de mirosul mierii într-un fir lucios de febrilitate robace. N-ar fi însă exclus ca micile lucrătoare să fi pornit înspre meșterii Labirintului și dintr-un elan de solidaritate subumană, căci odată cu degradarea vorbirii, diferența de condiție dintre cele două grupuri se erodase substanțial. Când, după ocolurile de rigoare, Dedal ajunse în sfârșit la incinta centrală, fu izbit de tabloul înfățișat dinaintea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ar fi ajuns peste timp, ci viitorul le-ar fi ieșit în întâmpinare incisiv, prematur și bulversant, precedând și Sfinxul de pe drumul către Teba, și alte forme de monstruozitate înrudite cu el. Mult trudiră femeile cretane până să le scoată meșterilor din oase morbul posesiunii private și nefasta tendință a izolării de comunitate. De fapt, câțiva dintre ei nici nu mai apucară să revadă lumina zilei, iar Dedal preferă să treacă sub tăcere urmele clare de antropofagie remarcate la trecerea prin
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Labirintului aveau să se răspândească ulterior printre cretani. Lui Minos, Dedal îi prezentă noua construcție ca pe o închisoare capabilă să se lipsească de gardieni - un dar la care, în înțelepciunea-i, regele rămase cât se poate de rezervat. Discursul meșterului despre foloasele politice ale alienării fu retezat scurt de suveran cu un gest energic; mai trebuia să treacă vreme multă până ce nevoia de panoptikon-ul lui Bentham să se nască. Cum era de-așteptat, Pasife îi luă apărarea atenianului, mai cu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-i dea un loc de alcătuire. Dincolo de încheierea mea deschisă începe locuirea, cu-al ei fel aparte de-a reclădi. Căci liantul de pe urmă al pietrelor e locatarul însuși". Din dorința de a-i face pe plac reginei, prin mâinile meșterilor săi smulsese nepermis de mult din secretul cronofag al pietrei, care acum se zbătea, literalmente, să-și refacă indispensabila-i protecție. Dovadă că, în săptămânile următoare, cutremurele se înmulțiră, amenințând nu numai proaspăt clăditul Labirint, ci, odată cu el, și învecinatul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și delicii puse stăpânire pe Pasife, care hotărâ fără înconjur să ia asupră-i povara îndrăznelii lui Dedal (înaripată, la rându-i, de elanurile ei și asumată în numele întregii obști cretane). Înțelesese bine că suveranitatea conjurată sub pielea ei de meșter trebuia plătită într-un fel doveditor, ca de pildă acela al unei acceptări neclintit de demne, complet emancipate de meschinăria negocierilor. Venise timpul ca zborul vulturesc deprins în brațele atenianului să-și adjudece, pe lângă voluptatea privată, și rarisima noblețe a
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
se poate de atentă să nu pomenească nimic de mânia zeului împotriva Labirintului și de latura expiatorie a ofrandei pe care intenționa să i-o ofere. Noblețea dăruirii depinde strict de disimularea originii ei. Știa că dușmanul de moarte al meșterilor constructori e cutremurul, și că nimic nu-l mâhnea mai tare pe Dedal decât transformarea în pulbere a operelor sale ridicate ici-colo. Deasemeni, își imagina că cererea avea s-o compromită iremediabil în ochii atenianului, făcând-o să-i apară
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de ani ai săi nu se putea decât înclina demn, fără luptă, dinaintea rapacei animalități. Venise acum rândul lui să piardă femeia ajutată tot de el să le scape printre degete și regelui, și generalului; trebuia să se dovedească la fel de meșter în desfacerea legăturii lor pe cât fusese în facerea ei, căci ambele sunt laturile aceleiași priceperi. Cu înțelepciunea vârstei, hotărâ mai cu cale să cedeze impasibil în fața taurinului său rival, deși undeva în străfundul prometeic al minții lui decise ca pierderea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
vitalității și veșmânt ca acoperământ al lui total lipsit de viață. Însă Dedal gândea mai mult în întrepătrunderi permisive ale vieții și morții, în diferențiale subtile de vitalitate, decât în asemenea vulgare dihotomii. Ar fi fost culmea ca tocmai el, meșterul capabil să dibuie sufletul pietrelor din adormire, să bănuiască veșmântul de o neînsuflețire radicală! Pentru el, formele erau un fel de vase comunicante de-a lungul unui conținut continuu și cumva neutru, cufundat într-o latență capricioasă, ce-ar fi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
opintindu-se cu cornițele-i juvenile într-o piatră de temelie pe cale să alunece afară din rosturile ei, ceea ce-i aduse din partea arhitectului un scărpinat de răsfăț pe greabănul acoperit cu păr. Abia pe urmă, întrebându-se de ce tocmai acolo, meșterul descoperi prin calcule că piatra respectivă era punctul slab al întregii clădiri. Luă, de câte ori putu, urma lui Asterion, și-l găsi mereu înverșunat similar împotriva câte unui bloc în curs de alunecare de la locul lui. Care anume depindea, probabil, de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ar îmbogăți? Soluția nu e nici distrugerea în stil mongol, nici părăsirea platonică a peșterii, ci resituarea locuirii într-un ansamblu mai vast, capabil să-i primenească sensurile. Ei, adăugând etaj după etaj turnului lor, tocmai asta făceau dragii de meșteri ai Babelului. Aproape că m-aș declara de acord dacă, în felul ăsta, n-am adresa literalmente un călduros bunvenit catastrofei ecologice, obiectă cineva. Dimpotrivă, după mine, soluția ar consta în înlocuirea orașelor cu campinguri. Mongolii au văzut bine lucrurile
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de apărare, orașele își văd populația înmulțindu-se datorită exodului țăranilor, dar trec și ele printr-o serie de crize datorate creșterii foarte mari a impozitelor, mai ales din cauza necesităților de apărare. În plus, tensiuni sociale duc la conflicte între meșteri și muncitori, sau între corporațiile cele mai bogate ("meșteșugurile majore" și corporațiile mai puțin puternice ("meșteșugurile minore"), ceea ce face mai dificilă guvernarea cetăților. Și aici, tulburările și revoltele sînt permanente. Cu toate acestea, lumea urbană reușește să se adapteze mai
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
interzicerea oricărei activități artizanale în vecinătatea acestuia: la Gand și la Ypres, burghezii nu stau pe gînduri și, în 1314, pun mîna pe arme pentru a distruge meseriile concurente din satele învecinate. O altă luptă începe, chiar în interiorul corporațiilor, între meșteri și muncitori. Meșterii încearcă într-adevăr să-i facă pe servitori să depindă total de ei, să le interzică orice promovare și să-i constrîngă să accepte condițiile de lucru pe care ei sînt dispuși să le ofere. Astfel, regulamentele
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
artizanale în vecinătatea acestuia: la Gand și la Ypres, burghezii nu stau pe gînduri și, în 1314, pun mîna pe arme pentru a distruge meseriile concurente din satele învecinate. O altă luptă începe, chiar în interiorul corporațiilor, între meșteri și muncitori. Meșterii încearcă într-adevăr să-i facă pe servitori să depindă total de ei, să le interzică orice promovare și să-i constrîngă să accepte condițiile de lucru pe care ei sînt dispuși să le ofere. Astfel, regulamentele meseriilor oferă din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
facă pe servitori să depindă total de ei, să le interzică orice promovare și să-i constrîngă să accepte condițiile de lucru pe care ei sînt dispuși să le ofere. Astfel, regulamentele meseriilor oferă din plin accesul la calitatea de meșter: aceasta nu se obține decît prin realizarea unei capodopere dificile și costisitoare, pe care fiii meșterilor sînt acceptați preferențial să o prezinte. După epidemiile de ciumă, cînd dispariția unui mare număr de muncitori tinde să scumpească mîna de lucru, meșterii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
constrîngă să accepte condițiile de lucru pe care ei sînt dispuși să le ofere. Astfel, regulamentele meseriilor oferă din plin accesul la calitatea de meșter: aceasta nu se obține decît prin realizarea unei capodopere dificile și costisitoare, pe care fiii meșterilor sînt acceptați preferențial să o prezinte. După epidemiile de ciumă, cînd dispariția unui mare număr de muncitori tinde să scumpească mîna de lucru, meșterii se înțeleg între ei să fixeze un "nivel maxim" pentru a evita creșterea salariilor. În sfîrșit
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
meșter: aceasta nu se obține decît prin realizarea unei capodopere dificile și costisitoare, pe care fiii meșterilor sînt acceptați preferențial să o prezinte. După epidemiile de ciumă, cînd dispariția unui mare număr de muncitori tinde să scumpească mîna de lucru, meșterii se înțeleg între ei să fixeze un "nivel maxim" pentru a evita creșterea salariilor. În sfîrșit, ei fac față lipsei de meseriași fixînd prin ordonanțe durata zilei de lucru de la răsăritul soarelui pînă la apusul acestuia. Pentru a rezista la
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pe întreg teritoriul național: în Castillia, un edict din 1511 stabilește condițiile de fabricare a produselor textile, în timp ce Anglia realizează un statul al meseriașilor (1563). Întreprinderile meșteșugărești sînt în general de mici dimensiuni: cîteva calfe și ucenici adunați în jurul unui meșter. Marile întreprinderi nu se găsesc decît în domeniul construcțiilor navale, a mineritului sau a tipografiilor. Cu toate acestea, un fenomen modern de concentrare începe să se contureze odată cu apariția negustorului-fabricant, și aceasta mai ales în industria textilă. Acesta cumpără materia
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
creșterii prețurilor și dispariția numeroaselor proprietăți libere, ale căror suprafețe sînt prea mici pentru a le permite să supraviețuiască. Situația claselor populare urbane nu este dealtfel mai strălucită. Miciii prăvăliași sînt într-un stadiu net inferior, artizani din diferite meserii, meșteri și calfe realizează activități condamnate de evoluția economică. Munictorii din manufacturi aparțin în schimb unui grup a cărui activitate se dezvoltă. Dar ei sînt supuși unei discipline stricte și, începînd din 1781, ei tre-buie să dețină un livret pe care
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
dovedește o cunoștință foarte plăcută. (Spre deosebire de Hemse și Havdhem.) E desigur din cauza apropierii de mare. Mic port în miniatură cu cisterne de petrol. În Evul Mediu centru de prelucrare a pietrei, se pare că aici au lucrat mai mulți din meșterii care au construit biserica. Destul de ciudat, dar prima mea amintire de aici e negativă: veneam dinspre sud cu helicopterul și dăm peste un morman imens de cărbune. (Și azi avem neînțelegeri cu Aviația Militară cu privire la zborurile noastre. AM-ul o
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
fete, și pentru un astfel de dar se întorceau acasă cu oi, boi sau cai. Cnezii se adunau aproape în fiecare săptămână”. La aceste adunări se ducea însuși Rogerius, cu cneazul său, la care căzuse prizonier, sub oblăduirea unui ungur meșter, urmărind un mod de a se putea răscumpăra. Într-o asemenea întrunire, s-a hotărât convocarea unei adunări la care au trebuit să vină oamenii cei mai puternici, bogați și mai inteligenți, să aducă daruri întreaga familie, compusă din bărbați
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a ales dintre tătari ca șefi (rege, în text) pe cine a dorit „quelibet villa elegebit sibi regem de Tartaris, quem optavit”. Ea e întărită, apoi, de același Rogerius care, ajuns prizonier la un asemenea hănișor, sub ocrotirea unui ungur meșter, putea să meargă la ședințele canesilor, pentru a le observa viața și obiceiurile. „Eu sunt, pentru ca să observ mai ales viața lor și pentru ca să cunosc pe unii dintre mai marii lor... și pentru ca să aflu dacă nu mi se oferă vreo cale
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]