4,293 matches
-
filosofiei occidentale, metafizica era considerată știință, și anume știința prin excelență. De la Aristotel la Hegel, nici un gânditor care s-a consacrat metafizicii nu a pus la îndoială că aceasta reprezintă știința supremă (...). A existat, totodată, un acord cu privire la temeiurile caracterizării metafizicii drept știința prin excelență. Rangul unei științe este dat de demnitatea și însemnătatea obiectului ei. Știința al cărei obiect este principiul existenței va fi știința cea mai înaltă, știința supremă" (Mircea Flonta, "Metafizică a cunoașterii și sistem metafizic la Lucian
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
existat, totodată, un acord cu privire la temeiurile caracterizării metafizicii drept știința prin excelență. Rangul unei științe este dat de demnitatea și însemnătatea obiectului ei. Știința al cărei obiect este principiul existenței va fi știința cea mai înaltă, știința supremă" (Mircea Flonta, "Metafizică a cunoașterii și sistem metafizic la Lucian Blaga", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000, p. 63). 285 Mircea Flonta, Kant în lumea lui și în cea de azi, p. 263. 286 Ibidem, pp. 263-264. 287
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sistem metafizic la Lucian Blaga", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000, p. 63). 285 Mircea Flonta, Kant în lumea lui și în cea de azi, p. 263. 286 Ibidem, pp. 263-264. 287 Cf. Mircea Flonta, "Metafizică a cunoașterii și sistem metafizic la Lucian Blaga", în op. cit., p. 64. 288 Ibidem, pp. 64-65. 289 Lucian Blaga, "Despre conștiința filosofică", în op. cit., p. 77. 290 Lucian Blaga, "Censura transcendentă", în op. cit., pp. 439-446. 291 Lucian Blaga, "Știință și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
238-239. 302 Carl Gustav Jung, Tipuri psihologice, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 211-216. 303 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 239. 304 Sergiu Al-George, op. cit., pp. 263-268. 305 Ioana Lipovanu, "De ce nu fixează Lucian Blaga rădăcina gândirii antinomice în metafizica indiană", în Meridian Blaga, vol. II, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003, p. 113. 306 Ibidem, p. 116. 307 Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Cartea Românească, București, 1987, pp. 57-72. 308 Ibidem, p. 62. 309 Lucian Blaga, "Eonul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Al-George, op. cit., p. 226. 387 Ibidem, p. 231. 388 Ibidem, pp. 231-232. 389 Ibidem, p. 236. 390 Ibidem, p. 241. 391 Ibidem, p. 243. 392 Ibidem, p. 26. 393 Ioana Lipovanu, "De ce nu fixează Lucian Blaga rădăcina gândirii antinomice în metafizica indiană", în op. cit., pp. 110-119. 394 Ștefan Afloroaei, "Blaga și tradiția răsăriteană", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997. 395 Lucian Blaga, Corespondență (A-F), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989, p. 193 (Scrisoarea din 12 decembrie 1934 către
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în Analele științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași, seria Filosofie, Tom XL XLII, 1994-1996, în care am încercat să urmăresc prezența structurii mitului cosmogonic evocat în Diferențialele divine a lui Lucian Blaga. 437 Ion Mihail Popescu, "Patima întru metafizică", în vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996, p. 249. 438 Apud Ibidem, p. 250. 439 Teodor Dima, "Posibile semnificații ale "Eonului dogmatic"", în op. cit., p. 80. 440 Petru Ioan, ""Zarea matriceală" a valorizării "dualismului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 10. 689 Ibidem, p. 73. 690 Ibidem, p. 74. 691 Ibidem. 692 Ibidem, p. 75. 693 Ibidem, p. 74. 694 Ibidem, pp. 38-39. 695 Cf. Gilles Gaston Granger, L'irrationnel, Editions Odile Jacob, Paris, 1998. 696 Cf. Mircea Florian, Metafizică și artă, Editura Echinox, Cluj, 1992, pp. 13-14. 697 Cf. René Taton (ed.), Istoria generală a științei, vol. III, Editura Științifică, București, 1972, p. 12. 698 În această perioadă, cu un deceniu înainte de apariția Eonului dogmatic, Ludwig Wittgenstein (în Tractatus
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
698 În această perioadă, cu un deceniu înainte de apariția Eonului dogmatic, Ludwig Wittgenstein (în Tractatus Logico-Philosophicus) afirma preeminența discursului științific, plasând discursul metafizic în afara "spațiului logic", iar la un an după această apariție Rudolf Carnap publica celebrul său studiu "Depășirea metafizicii prin analiza logică a limbajului". 699 Mircea Florian, op. cit., p. 41. 700 Ibidem, p. 42. 701 Ibidem, p. 43. 702 Ibidem. 703 Karl Jaspers, Texte filosofice, Editura Politică, București, 1986, p. 19. 704 Ibidem, p. 22. 705 Mircea Florian, op. cit
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ecosisteme. Viziuni asupra conservării ecosistemelor / 147 3.4. Datorii față de peisaje. Natura falsificată / 150 3.5. Datorii față de resurse. Dimensiunea temporală / 154 4. Ecologia profundă și etica grijii / 157 4.1. Ideea de natură și sensibilitatea romantică / 158 4.2. Metafizica "ecologiei profunde" / 162 4.3. Etica grijii / 166 4.4. O reconciliere: ecologismul și etica virtuții / 169 Partea a III-a. Omul în ecosferă / 173 1. Atitudini față de animale / 173 1.1. Vânători și prădători / 173 1.2. Experimente pe
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
organismele sunt centre vitale teleologice care își urmăresc binele propriu, fiecare în felul său; • ființele umane nu sunt superioare celorlalte ființe vii, nici în privința meritelor, nici în privința valorii lor inerente. Dar anumite concepții filosofice, așa cum ar fi umanismul vechilor greci, metafizica de inspirație monoteist creștină sau dualismul cartesian, afirmă superioritatea ființei umane asupra celorlalte ființe vii. Din perspectivă biocentrică se poate argumenta că apartenența tuturor ființelor vii la aceeași comunitate universală a vieții duce la aplicarea aceluiași concept de libertate asupra
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ca și de animalele iraționale, de care putem dispune, în anumite condiții, după bunul nostru plac. Kant aduce în discuție un detaliu conceptual care, în opinia mea, reprezintă o primă enunțare a tezei posibilității unei etici bazate pe datorii. În Metafizica moravurilor Kant ridică în subsidiar problema relației dintre moralitate și animalitatea din noi și discută despre relațiile dintre oameni în funcție de modul în care aceștia se raportează la animale. Detaliul conceptual care ne interesează este distincția dintre datorii directe și datorii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
drumul de la asumarea presupozițiilor modernității la depășirea lor critică în cadrul unei concepții care se deschide spre o nouă abordare și înțelegere a naturii. Cum se va constitui această nouă perspectivă în cadrul ecologiei profunde voi discuta în capitolul următor. 4.2. Metafizica "ecologiei profunde" Teoreticienii mediului propun o nouă atitudine față de natură care nu presupune doar încercarea de a înțelege fenomenele naturale sau de a acționa după criteriile unei raționalități instrumentale, ci și o anumită sensibilitate, asemănătoare, în termeni comparabili, cu romantismul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
romantismul european ca mișcare culturală, literară, în primul rând. Teoreticienii mediului au remarcat că gândirea ecologistă, atât în dimensiunea ei științifică, dar și la nivel intuitiv, nu poate fi armonizată cu tradiții filosofice importante, așa cum ar fi umanismul vechilor greci, metafizica platoniciană, monoteismul iudaic și cel creștin, dar și dualismul cartesian. Desigur, pot fi elaborate și încercări de formulare a unor interpretări diferite, de exemplu, dacă îi considerăm pe vechii greci, conceptul lor de physis sau morala stoică. Oricum, sunt exemplare
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
vechii greci, conceptul lor de physis sau morala stoică. Oricum, sunt exemplare susțineri de felul următor: "Problemele ecologice cer o revizuire radicală a unei părți consistente a filosofiei tradiționale a minții, a epistemologiei și a celei mai mari părți a metafizicii tradiționale"269. Drept urmare, în teoriile radicale ale mediului, așa cum ar fi "ecologia profundă" teoretizată de Arne Naess, această sensibilitate este definită ca religiozitate, ceea ce duce, în context cultural european, la luarea în considerare a creștinismului și a atitudinii față de natură
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Animal Rights, and Environmental Ethics, Oxford University Press, New York, Oxford, 1998, pp. 103-104. 208 Peter Singer, Practical Ethics, Cambridge University Press, Cambridge, 2012. 209 Despre presupozițiile constrângătoare ale modernității în raport cu deschiderea spre o viziune ecologistă discut pe larg în paragraful "Metafizica ecologiei profunde". 210 David Hume, "An Enquiry Concerning the Principles of Morals", în H. E. Aiben (ed.), Hume's Moral and Political Philosophy, Hafner, New York, 1949, pp. 190-191. 211 Immanuel Kant, "On Duties to Animals and Spirits", în Peter Heath
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Maior" din TârguMureș și membru al Uniunii Scriitorilor din România. Cărți publicate: Hermeneutica sensului (1994); Sensul și imaginea. Eseuri de hermeneutică a imaginarului (1997); Prezență și înțelegere. Reflecții asupra fenomenului religios (2000); Creație și interpretare. Studii despre arta cuvântului (2003); Metafizică și credință (2005); Heliade necunoscutul. Ontologie și poetică (2007); Spiritul de finețe. Cincisprezece meditații (2009); Celălalt Hasdeu. Doctrina esoterică (2009); Probleme ale interpretării (2011); Înțelegerea albă. Cinci studii de hermeneutică fenomenologică (2012); Poetica imaginii. O fenomenologie a inaparentului (2015). Traduceri
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cod COR 241205, Iași, 2008; Comunicări științifice deosebite: * studii și articole publicate în reviste precum “Spiritul critic” ( 2006- 2008), “Caiete pedagogice”(2006), “Acces” (2001); * sesiunea interjudețeana de comunicări științifice: referatul :” Unele aspecte cu privire la ideile clare și distincte din metafizica carteziana:, 2007, Seminarul Teologic Ortodox, “Sf Vasile Cel Mare” Iași; * sesiunea interjudețeana de comunicări științifice: referatul „Unele considerații cu privire la conceptele de libertate și datorie în filosofia lui Immanuel Kant”, iunie 2008, Seminarul Teologic Ortodox, “Sf Vasile Cel Mare” Iași. b
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
propria reabilitare. Abilitare ca grădinari dependenți de ritmul vegetal al creșterii, cu viața cuprinsă de rădăcini ce se prelungesc insidios înăuntru-i până-n măduvă, avide de regularități? Așadar, după dezrobirea politică de la jumătatea veacului al XIX-lea, o nouă înrobire - metafizică, de astă dată - față de Același și revenirile lui neobosite; nu suna deloc bine. Poate, dar își zise că reîntoarcerile astea îl înfășoară pe om protector, oferindu-i tihna din căușul lor; doar grație lor reușește el să-și găsească locul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
care filozofia începe să treacă de etapa ei rudimentară. Aceasta se dovedește prin faptul că în orice limbă, cuvintele necesare artelor culte și științelor raționale au origini rurale" (G. Vico, 1980: 245). Metafora este, pentru filozoful italian o formă de metafizică și un mod de cunoaștere rațională, bazat pe comparație: "în toate limbile, cea mai mare parte a expresiilor privitoare la lucruri neînsuflețite se obțin prin metafore luate din comparația cu diferite părți ale corpului omenesc, cu simțurile și cu pasiunile
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
coerența arborescentă a corpusului. Există metafore terminologice "episodice" și neproductive. Capacitatea unei metafore generice de a dezvolta sensuri specializate noi se află, în general, într-o relație de strânsă dependență cu "componentele", cu semantica domeniului-sursă și nu este străină de "metafizica" acestuia. IV.2.1. Tipare preconceptuale asociate În dinamica internă a limbajului medical se pot utiliza două sau mai multe tipare preconceptuale, în baza unei legături logice, pentru a forma un concept nou, pe care îl încadrăm în clasa metaforelor
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Capitolul V Tipare preconceptuale în metafora medicală Schlanger menționa faptul că metaforele specializate "au densitate culturală și istorie" (J. Schlanger, 1991: 97). Ontologia și terminologia sunt două domenii opuse: primul privește realitatea, modul de a "ființa" al acesteia, al doilea, "metafizica" lumii reale. Rolul ontologiei este înainte de toate, de a ajuta la modelarea și reprezentarea imaginii abstracte pe care termenii o desemnează. Este o funcție mai mult metodologică decât practică. Terminologia este interesată apoi, de ontologie, din punctul de vedere al
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Rena?tere (H. Proesler), �n secolele XVII-XVIII (W. Sombart, G. Gurvitch ?.a.), �n secolul al XIX-lea (A. Small, G. Von Bellow ?.a.) etc. Grijă acestor autori a fost aceea de a nu confundă sociologia cu pură specula?ie, cu metafizica, cu filosofia social? Autorii istoriei sociologiei pe care o prezent?m �n acest volum au f?cut investiga?îi �n trecutul disciplinei pentru a aduna materialul necesar rescrierii ei. Nici ei nu au avut acces la toate faptele, evenimentele, actele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
iacobinismului anilor 1793-1794 (Copans & Jamin, 1978(*. Sub numele de �ideologie� ace?ți oameni, care s�nt savan?i �nainte de toate, �n?eleg promovarea unei activit??i intelectuale de un gen nou, o ?tiin?? a ideilor, care ar �nlocui ?i metafizica ?i psihologia. Ideologia, cu toate c? e centrat? pe studiul omului, nu pretinde s? se rup? de alte ?tiin?e, mai ales de cele biologice ?i naturale. Dar ambi?ia Ideologilor, de felul aceleia a lui Condorcet din care se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
filosofiei românești, Ion Petrovici • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței, Henri Bergson • Evoluția creatoare, Henri Bergson • Existențialismul francez, Andrei-Iustin Hossu • Fals tratat de jurnalism, Alexandra Hasan • Introducere în metafizică, Henri Bergson • Istoriografia română la vârsta sintezei: A. D. Xenopol , Al. Zub • Începuturi și sfârșituri, Lev Șestov • Jurnalul de călătorie al unui filosof, Hermann Keyserling • Mântuirea prin evrei , Léon Bloy • Memoria colectivă, Maurice Halbwachs • Mihail Kogălniceanu: un arhitect al României moderne
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]