5,723 matches
-
i s-a solicitat acest lucru a fost faptul că a prezis nașterea unui copil minune în lucrarea sa La città del Sole. Cu ocazia întocmirii horoscopului, acesta face o serie de preziceri. Profețiile sunt făcute pe un ton special, mistic și cald, pentru că între Delfin și bătrânul profet era o legătura specială. În ziua nașterii copilului, bătrânul împlinea șaptezeci de ani. Tonul profețiilor este asemănător stilului folosit de Virgil în Bucolicele:„Fie ca muzele care l-au hrănit pe Virgil
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
putea, deoarece intenția mea nu este să scriu pentru public, ci numai pentru familia mea, căreia doresc să-i ofer un portret al desfășurării vieții mele “ Spre deosebire de La Porte, care precizează scopul și destinația memoriilor sale, Du Bois abordează latura mistică, punând pe seama dorinței divine redactarea lucrării. Cu toate acestea, primul exemplar al memoriilor a dispărut fără urmă, tocmai când a fost finalizat, singurele pagini care au reușit să fie regăsite de către autor fiind cele care descriau moartea lui Ludovic al
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
majèste. De asemenea, similitudinea dintre simbolurile și semnificația legendei și a cultului lui Isis și simbolistica adoptată ulterior de Ludovic al XIV-lea poate avea o conotație psihologică-romantică. Copilul Dieu Donne a fost crescut și educat înconjurat de o atitudine mistică, fiind privit ca un miracol al divinității. Devenit rege la vârsta de cinci ani percepția sa despre propria persoană și cei din jur este evidențiată de motto-ul ales ulterior: Nec Pluribus Impar. Nimeni nu îl poate egala în măreție
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în cursurile sale despre filosofia pozitivă, asupra importanței acordului dintre știință și filosofie, conștient că sediul gândirii este creierul, fără a elimina însă misticismul din gândirea conștientă. Nici măcar dicționarul Webster modern nu definește conștiința ca o funcție a creierului. Substratul mistic al conștiinței, care se menține și azi, preia definiția lui Joseph Butler 20 ("conștiința este expresia vocii lui Dumnezeu în fiecare individ, vocea rațiunii și vocea simțului moral"). Definiția cea mai răspândită este cea mai de neînțeles, deoarece conștiința, luată
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
conștiința rea" ca expresie a responsabilității. Întrebarea "Care este definiția conștiinței?" aparține listei întrebărilor axiomatice, de tipul "Cine este Dumnezeu și ce este viața?". Iudaismul consideră conștiința echivalentă cu Tora care, de fapt, prezentând cuvântul lui Dumnezeu, are o valoare mistică. Einstein consideră Tora și Biblia o poveste frumoasă pentru copii. Filosofii au fost preocupați de conștiință și au adus contribuții importante noțiunii, conferindu-i însă dreptul la o existență independentă, pe care ea nu o are. Filosofia, încercând să înțeleagă
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
sălașul logicii) în somnul REM. Ciudățeniile visului, datorită ignoranței oamenilor, au dat naștere de-a lungul secolelor la "oneiromanie". "Oneiromania" este o denumire atribuită lui Carl Gustav Jung (vezi Cap. III, nota 138), care a văzut în ea o psihanaliză mistică a viselor (mancia -divininație, oneiros - vise). Termenul este preluat din drama Choephores, scrisă cu cinci secole înaintea erei noastre de dramaturgul Eschil 25. Tema este pomenită, de asemenea, de Aristotel si Platon, în cartea de vise Oneirokritika a lui Artemidorus
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
cu care rămâne bun prieten), cât și pe cele ale lui George Eliot, Herbert Spencer și Henri de Saint-Simon ("utopia socială"). El dezvoltă noțiunea de altruism ca fiind o religie a umanității. Prin acest termen, deși ateu, acordă un substrat mistic tezei sale. Într-un cuvânt, dezvoltă o filosofie pozitivistă a societății. Este adeptul reorganizării societății pe baze științifice. Publică patru volume despre Système de politique positive ("Sistem de politică pozitivă") între anii 1851-18540. Elaborează legea celor trei stadii ale evoluției
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
stadiu obligatoriu al somnului (somnul REM), însoțit de vise. Kleitman descrie ciclurile rest-activity și ritmul circadian somn/veghe. 25 Eschil (525 î.e.n.-456 î.e.n.), tragedian al Greciei Antice. Este primul care a folosit termenul de "oneiromancia" pentru a exprima caracterul mistic al visurilor. 26 Artemidorus din Ephes (120 î.e.n.-43 î.e.n.) a scris cinci cărți despre vise. Utilizează termenul de "oneiromancie". 27 Abu Bekr Mohammed ben Seirim Achmet (653-728) este autorul cărții despre interpretarea viselor Oneirocriticon al lui Achmet, tradusă inițial
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
vise. Utilizează termenul de "oneiromancie". 27 Abu Bekr Mohammed ben Seirim Achmet (653-728) este autorul cărții despre interpretarea viselor Oneirocriticon al lui Achmet, tradusă inițial în persană și latină, apoi în numeroase limbi. A circulat până în vremurile moderne. Adaugă caracterului mistic al visului pe cel vizionar. 28 Oracolul Astrampsychus, menționat ca existent în secolul III, utilizează, în interpretările sale despre viitor, visele. 29 Aldous Leonard Huxley (1894-1963), scriitor englez devenit celebru în timpul vieții pentru cartea sa Brave New World (utopie neagră
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
intermediare. Cunoașterea poate fi alterată de droguri psihoactive: a) serotoninergice ca ecstasy (metilen dioximetamfetamin); b) antiserotoninergice, ca acidul lisergic; c) endorfinice, ca opiul, heroina, morfina, hidrocodonul, oxicodonul; c) complexe (cocaină cu alcool); meditația Mantra,Yoga stadiului IV, sufismul sau ritualurile mistice. Toate dezechilibrează armonia neurotransmițătorilor din creier și conduc la tulburări de cunoaștere, etichetate greșit ca tulburări de conștiință. Nu se poate experimenta o percepție schimbată despre natura înconjurătoare în absența unei tulburări de cunoaștere. Cu ocazia congresului de epileptologie din
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
nominale precedate de grupări cvasilocuționale precum cu tot/toată (cf. GALR II: 601) Cu toată propensiunea lui pentru clasicism (...), el avea, totuși, o concepție despre lume apropiată de sistemele sincretiste, totalizante, trimițând la Boehme și mai departe la gnostici, concepție mistică ce stă și la baza romantismului (Al Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante). c) dacă circumstanțialul concesiv este realizat prin grupuri nominale integrate în grupuri prepoziționale cu locuțiunea în ciuda Muzica începuse să aibă totuși, în ciuda lălăielilor prietenilor lui, o putere
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
însingurare pentru unul sau altul dintre componenții familiei. Singurătatea este considerată o suferință psihică ce poate genera multe rele: tulburări de comportament, exprimate în manifestări și atitudini ciudate, în deformări și alterări ale caracterului, în scufundarea în concepții și practici mistice, în adoptarea de prejudecăți și idei aberante, în însingurare și izolare de societate. Cei atinși de aripa morbidă a singurătății au nevoie de ajutor medical și psihologic pentru a-și păstra sănătatea mentală și sufletească, pentru a ieși din sfera
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Roșia Abrudului, cu care se căsătorise în 1865, Hasdeu își diminuează prezența în viața publică, continuând însă lucrul la proiecte mai vechi, între care monumentalul dicționar Etymologicum Magnum Rumaniae, din care mai editează două volume în 1893 și 1898. Aura mistică de care se înconjoară și receptarea contradictorie a lucrării sale Sic Cogito, apărută în 1892, o efuziune a filosofiei spiritiste care pare să anticipeze antroposofia de mai târziu a lui Rudolf Steiner, concură la conturarea treptată a unui con de
HASDEEANA. SECȚIUNE TEMATICĂ BOGDAN PETRICEICU HASDEU. REPERE ALE UNEI BIOGRAFII ILUSTRE. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Petronela Crucianu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1723]
-
lui ca atare în sufletul nostru. Creștinismul nu trebuie doar înțeles, ci trăit în conștiință, această trăire fiind rezultatul întregii noastre atitudini, nu numai al inteligenței. Toate adevărurile sunt de origine divină și nu pot fi aflate decât prin cunoaștere mistică, după ce mintea noastră a fost purificată prin rugăciune și contemplare. Idealul său era opus oricărei alte valorificări a omului, decât numai întru Dumnezeu, de care el se simte atât de îndepărtat, încât nu-i rămâne decât posibilitatea unei adânci și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
nu a fost însă suficient de bine elucidată. Ceea ce se știe sigur în prezent este că un exces al acestei substanțe produs în special în glanda epifiză, ar putea fi cauza unor stări psihedelice precum stările la limita morții, experiențele mistice, vizionare sau unele mărturii ale anumitor subiecți, considerate psihoze, precum multe dintre mult controversatele „răpiri extraterestre”. Cercetările doctorului Rick Strassman au fost stopate în anul 1995. Evident, ajunseseră să atingă puncte prea „fierbinți” atât pentru știința clasică, cât și pentru
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
a lui David Bohm, care propunea, în mod similar, un model holografic al Universului. Extinderea percepției creierului asupra realității ar putea duce la perfecționarea unor aptitudini precum telepatia, clarviziunea, precogniția sau chiar telekinezia, aptitudini considerate până nu demult ca fiind „mistice” și implicit marginalizate de către știința clasică. Experiențele făcute de Stanislav Grof (1931 -Ă și mult mai recent de dr. Rick Strassman au demonstrat că explorarea frontierelor conștiinței umane este abia la început, iar acest fapt ar putea duce la reinterpretarea
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
finităă, ci și cu viteză quasi-infinită (în concordanță cu fizica cuanticăă. Iată deci, că aplicarea principiilor fizicii cuantice la nivel biologic ne duce la descoperirea și explicarea pe baze raționale a unor fenomene care în mod normal intrau în domeniul mistic. Similar cum radiația laser stochează informația hologramei, tot așa radiația produsă de ADN stochează, la nivel tridimensional, forma geometrică a celulei, organului sau a întregului corp. O altă descoperire importantă a fost realizată atunci când semințe ale plantei cunoscută sub numele
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
gîndirea lui Descartes se organizează în funcție de o ierarhie: corpul, sufletul, Dumnezeu. Aceste trei nivele unde se procedează succesiv prin eliminarea celei mai mici perfecțiuni sau celui mai mic grad de existență ne pot face să ne gîndim la anumite căutări mistice și la anumite sisteme teologice. Ceea ce la înțelepți se realizează și se împlinește la nivelul obligațiilor morale practice, în cartesianism se realizează la nivelul cercetării raționale și metodice. Pe scurt, pentru Descartes necesitatea lui Dumnezeu se bazează în mare parte
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ca membri ai trupului bisericii, iar unul dintre aspectele funcției litur‑ gice a icoanei este tocmai de a face această realitate, vizibilă. În rugăciune, Biserica își actualizează și își comunică deplinătatea catolică și funcționează sacramental. Dacă rugăciunea este respirația trupului mistic, atunci rugăciunea este suflul acestuia. Rugăciunea trebuie recunoscută și ca principalul criteriu funcțional al oricărei arte liturgice fie că este vorba de pictură, arhitectură, muzică, fie că este vorba de cuvintele poemelor sau chiar de mișcările și gesturile trupului. Toate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
folosit o postură simbolică, Michelangelo a insuflat operelor sale tensiunea chipului și a suferinței; acestea la Michelangelo pornesc din interior, din trăirea sufletească. De fapt propriile comentarii ale lui Miche‑ langelo cât privește Pietà demonstrează felul în care sufletul său mistic este dependent de frumusețea cu care își înzestrează lucrările. Cât privește contrastul dintre tinerețea Fecioarei și maturitatea lui Cristos, el spu‑ nea lui Ascanio: Nu știi că femeile nepri‑ hănite își păstrează tinerețea mai mult de‑ cât celelalte? Cu atât
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
se sugerează cu ajutorul evidenței vizuale a operei de artă. De exemplu, atunci când istoricul de artă Hans Sendlmayr vorbea despre „pierderea centrului”, într-o celebră diatribă vizând civilizația modernă, el nu se referea la compoziție. Termenii noștri posedă profunde conotații filosofice, mistice și sociale, neîndoielnic legate de interpretarea globală a operei de artă. Chiar și așa însă am rezistat tentației de a împinge căutarea semnificației dincolo de evidența nemijlocită accesibilă ochiului. Am folosit simboluri numai în măsura în care configurațiile le evidențiau prin comportamentul lor dinamic
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ferestrei nu este una pur formală. Adolf Reinle a arătat că acest motiv arhitectonic derivă din ilustrațiile tratatelor medievale în care schemele cosmologice sunt reprezentate de desene circulare, adesea dominate de figura centrală a lui Hristos tronând sau a mielului mistic. Deci fereastra circulară reprezintă nucleul cosmosului, iar rolul său în organizarea fațadei schimbă diferite raporturi între sistemul compozițional centric și cel excentric. La Notre Dame centralitatea rozasei este relativ necontestată, dar în catedrala gotică mai târzie de la Reims mulțimea de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
minunat, divin e pictorul care pătrunde cu gândirea natura tuturor lucrurilor din cer și de pe pământ, și, astfel, lucrurile curg din penelul său în funcție de adevărul motivului reprezentat; 4. dezinvoltura o ating pictorii care pot sugera relația între creația artistică și mistică, comuniunea cu Dao. Ei reușesc să surprindă existența în sine și să redea imprevizibilul. Perfecțiunea astfel înțeleasă nu se găsește decât la profeți, sfinți și la cei mai mari artiști. Trecând în revistă, rezumând principiile picturii chineze, înțelegem cât de
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
personajelor celor mai importante ale timpului. Pe lângă cunoașterea acestor elemente științifice, se adăuga și studiul eclipselor (numit și teratoscopie astrologică), al orbitelor planetare, culorilor, poziției stelelor fixe, conjuncțiilor, opozițiilor și al ocultațiilor. După alcătuirea horoscopului se ajungea la interpretarea lui mistică. Metodele care stau la baza acestor interpretări, sunt de natură simbolică, prin analogie și prin coincidențe. 1. De natură simbolică erau înțelese eclipsele de Lună:"cei doi soți se atacă cu furie" sau "Luna este suferindă". Pentru o eclipsă de
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
corespondență secretă destul de regulată s-a stabilit între pontifii egipteni, magii babilonieni și cei asirieni, adică între învățații timpului. Ce îi unea? Ce-și puteau comunica peste capul și fără știrea domnilor lor, adesea certați sau în război? Doar vraja mistică a unei științe și a unei religii contopite îi putea determina la atâta îndrăzneală și încredere. Ca și în Chaldeea, cunoașterea fenomenelor cerești făcea parte integrantă din teologie și ambele popoare aveau preoți cu misiunea strictă și exclusivă a studiului
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]