6,081 matches
-
ultimul rând, el subliniază o altă problemă, strâns legată de ce am menționat mai sus cu privire la atitudinea partidelor politice față de UE și chestiunea euroscepticismului. Ce ar trebui să fie politizat? Autorul atrage atenția asupra unei chestiuni foarte importante, și anume că "mizele" europene sunt de două tipuri. Unele sunt de natură constituțională, legate de apartenența la UE, de competențele Uniunii și de procesul decizional 21. Altele sunt legate strict de conținutul politicilor europene și de rezultatele implementării lor. Cele din a doua
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
ar contribui la formarea unui spațiu public european. Emergența acestuia ar depinde, pe de o parte, de capacitatea instituțiilor comunitare de a își face publice activitățile și dezbaterile și, pe de altă parte, de capacitatea actorilor naționali de a sesiza mizele europene și de a-și înscrie acțiunile în acest cadru 32. Natura alegerilor europene este deseori explicată prin alți factori de natură instituțională, cum ar fi procedura electorală 33. Deși au existat numeroase tentative de uniformizare a procedurii electorale, obiectivele
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
formulată de deputatul britanic Andrew Duff34. Documentul prezentat Comisiei de afaceri constituționale din cadrul PE justifică necesitatea acestei reforme invocând: importanța funcției democratice a PE puțin cunoscută de cetățeni, fragilitatea partidelor politice la nivel european, absența campaniilor electorale europene și promovarea mizelor naționale în contextul scrutinului, absența dezbaterii mediatice și slaba prezență la urne. Raportul prezentant de comisia pentru Afaceri constituționale din cadrul Parlamentului propune: crearea de circumscripții electorale în țările unde populația depășește 20 de milioane; crearea de circumscripții speciale pentru a
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
1 teritoriu cu statut incert) și 18 areale revendicate/disputate între state; toate aceste spații sensibile însumează 119.816 kmp. (14,9% din spațiul arabofon). Dată fiind poziția sa de răscruce de-a lungul marilor rute strategice de tranzit și miza rezervelor energetice imense de care dispune, domeniul arab a intrat în mod inevitabil în ecuația desfășurării “războiului rece” din perioada postbelică, când, rolul hegemonic de altădată al Marii Britanii și Franței, a fost înlocuit treptat cu “umbrela” intereselor americane, iar pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
1 teritoriu cu statut incert) și 18 areale revendicate/disputate între state; toate aceste spații sensibile însumează 119.816 kmp. (14,9% din spațiul arabofon). Dată fiind poziția sa de răscruce de-a lungul marilor rute strategice de tranzit și miza rezervelor energetice imense de care dispune, domeniul arab a intrat în mod inevitabil în ecuația desfășurării “războiului rece” din perioada postbelică, când, rolul hegemonic de altădată al Marii Britanii și Franței, a fost înlocuit treptat cu “umbrela” intereselor americane, iar pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
apare astfel drept un arc regional cu valențe de centru de greutate al activismului panarab, înconjurat fie de spații periferice paupere ca interfață de contact cu lumea africană din sud, fie de statele bogate de la Golful Persic, pentru care însă miza economică petrolieră o depășește ca importanță pe cea a panarabismului. Pe ansamblu, spațiul arabofon în întregul său se prezintă ca o imensă periferie de triplu contact (între continentele european, african și asiatic), “străpunsă” de trasee de legătură între principalii centri
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
opțiunea pentru alegerea intervalului 1864-1938 drept perioadă a cercetării noastre. Or, principalul argument ține de ceea ce avea să se profileze ca fiind obiectivul major al lucrării noastre - fenomenul apariției și dezvoltării orașului de pe malul drept al Bistriței. Cu alte cuvinte, miza fundamentală a acestei lucrări este dată de încercarea noastră de a demonstra faptul că Bacăul a pornit construcția propriei sale citadinități odată cu începutul Epocii Moderne, de a identifica factorii dezvoltării urbane și de a urmări evoluția istorică a orașului până la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și să-și realizeze misiunea spre care prin program năzuia (propășirea civilizați-unei în România)"5. Demersul paideic viza deci nu doar proliferarea "adevărului", cum se va vedea mai jos, ci chiar civilizarea unui popor ce orbecăia prin propriile neputințe. O miză, așadar, uriașă, pe care câțiva oameni și-o asumaseră printr-un pionierat de o generozitate rar întâlnită în istoria unei culturi. Iașul devenea astfel un punct de plecare, un "kilometru zero" de la care, printr-o fericită contaminare, urma să se
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
religios, deși unitar, nu aparține unei singure entități sociale. Această ultimă viziune asupra discursului este aceea de echivalent al textului: enunț scris, produs în cadrul unor instituții care îi determină puternic enunțarea, și înscris într-un interdiscurs 2 strict care fixează mizele istorice, sociale, interculturale etc. Această accepțiune face posibilă prezenta lucrare, în care voi aborda discursul religios în mass-media ca ansamblu al activității Bisericii Ortodoxe comunicate și comunicante în cadrul cultural, politic și social al începutului de secol XXI. Discursul religios este
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Blake "sunt "citite" în termeni plastici tradiționali și că problemele de interpretare pe care acestea le generează sunt mai puțin radicale decât cele ridicate de limbajul și de forma blakeene" (1980, p. 349), ceea ce înseamnă că, în cazul său, adevărata miză estetică rămâne cea literară.122 Totuși, exemplele pe care le-am furnizat până acum demonstrează cu claritate că, deși "citite" în grila tradițională, operele de artă plastică ale lui Blake aduc în atenția publicului o importanță serie de elemente originale
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
este implicată direct și exclusiv. Ideea subliniază o atitudine radicală în privința inspirației divine, accentuând implicarea transcendentului până în punctul în care acesta devine unicul executant al operei, scoțând virtual complet din ecuație factorul antropic. Revin asupra execuției tehnice, fiindcă aici rezidă miza estetică: de exemplu, o carte definită că acheiropoieton presupune participarea umană doar la un nivel umil, de aranjare tehnică a conținuturilor dictate de un agent străin. Prin urmare, în elaborarea ei, omul devine un simplu scrib 125. 4. Paravizualitate și
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
pe unul cronologic, întins de la momentul elaborării profeției America (1793) și până la momentul încheierii poemului epic Jerusalem (1804-1820). Damon subliniază că Blake "și-a sistematizat gândirea atât de bine, încât un indiciu conduce la altul" (1924, VII): aceasta este și miza demonstrației mele. Am evidențiat deja că Blake adopta o perspectivă cvadripartita asupra realității fenomenale, care deschide patru niveluri de semnificație: voi incerca sa arat, în rândurile subsecvente, in ce anume constau acestea. Concomitent, voi căuta să punctez faptul că Blake
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
război propovăduit de atâta timp de Mussolini. Dincolo de aceste nuanțe, sugerate mai mult sau mai puțin de textul romanului, dincolo de parabola existențială construită de o minte care vădește talentul de mare scriitor al lui Buzzati, Deșertul tătarilor cucerește cititorul prin miza fantastică a textului - printrun tip de fantastic existențial, aflat la limita dintre real și miracol, care, fără să se îndepărteze prea mult de real, oferă scriitorului, și, prin el, cititorului o posibilitate inedită de analiză a condiției umane, a destinului
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
ilocuționară a mesajului său (1987, p. 15). Obiectivul nostru este să dăm un conținut lingvistic acestei caracteristici pragmatice a paratextului. Considerăm că paratextul impune o asemenea analiză teoretică: funcționalitatea lui cere o atenție deosebită față de funcționarea textului, dar și față de mizele argumentative ale unui obiect discursiv atît de empiric, atît de diversificat. Dincolo de această contingență aparentă, regularitățile semnificative pe care le vom examina vizează stabilirea existenței unor moduri de textualitate generică și specifică, fundamentale și recurente, deoarece examinarea unui corpus vast
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de informații orientate spre un scop: favorizarea adeziunii publicului. Un ansamblu de practici sociale, "toate lucrurile pe care viziunea provenită dintr-o concepție tehnicistă a progresului tehnologic are tendința de a le lăsa în umbră" (1982, pp. 13-14). Considerăm că miza esențială este tocmai afirmarea dimensiunii sociale a comunicării. Într-adevăr, nu întotdeauna se ține seama de acest lucru. Este ceea ce B. Miège (1989) indică extrem de clar cînd atrage atenția asupra unei duble mișcări care separă comunicarea de schimbările de/din
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de aici, ne apare clară deschiderea către un nou domeniu de studiu: în ce fel aceste fenomene de concentrare și strategiile de rezistență se manifestă în peritextul editorial (coperte, texte de prezentare) sau în epitextul editorial (cataloage, publicitate în presă...)? Miza economică și socială ne vor interesa în măsura în care sînt conținute de enunțurile textuale: cum își prezintă J. Lindon catalogul la editura Minuit? Cum este concepută și realizată o campanie publicitară la Gallimard-Jeunesse? Iată tot atîtea întrebări care permit abordarea formelor textuale
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
privind autorul operei, opera însăși și autorul citatului. Totuși, ca și J.-M. Adam (1990), trebuie să percepem dinamic această definiție: reprezentarea pe care propoziția o oferă trebuie să fie modificată sau completată și de alte propoziții; aici se joacă miza raportului dintre paratext și text; reprezentarea construită de epigraf trebuie verificată, modificată, completată de însăși lectura textului; ea a indus o anumită reprezentare discursivă care, la rîndul ei, va fi verificată sau nu de cea dată de text: astfel, lectura
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
versurile mele, Dacă cei pe care îi prezint mă găsesc cît de cît fidel, Sau dacă versurile mele nu sînt destul de bun model, Măcar am deschis calea: Vor putea și alții să lucreze asupra lor, Iubiți ai înaintașilor, terminați lucrarea! Miza poeziei o reprezintă permanenta reînnoire a modelelor ancestrale, rescrierea textelor imemoriale. Noutatea unei epoci este implicit alta față de tradiția universală a genului. P. Brunet (1975) notează: "Prima imagine a fabulei este dată de arhaismul ei. Fabula nu este doar un
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
acest întreg. Am văzut cum dimensiunile enunțiativă, referențială și secvențială contribuie la organizarea ansamblului; rămîne de văzut care este orientarea sa argumentativă globală: un act de discurs, explicit sau nu, rezumîndu-i orientarea pragmatică. J.-M. Adam și A. Petitjean subliniază miza acestei analize: Un asemenea demers procedural și dinamic al muncii interpretative ne determină să trecem de la o lingvistică textuală la o pragmatică textuală; dacă prin aceasta se înțelege o abordare a faptelor de interpretare și dacă definim interpretarea ca pe
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
o enunțare complexă în care propozițiile nu sînt asumate de către locutor. Consecința directă a acestei polifonii enunțiative este prezența implicitului și a subînțelesului (decriptate de cititor, ele trebuie să incite la lectură). Orientarea argumentativă Să povestești pentru a convinge, iată miza textului. Actul discursului (care reiese de aici) realizat de text și care îi rezumă orientarea pragmatică este cel al persuasiunii. De fapt, un text este obiectul unui tratament, lectura-înțelegerea căutînd să identifice o intenție a textului sau chiar a autorului
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și de [P1] (în sensul: există o noutate pentru catalog, dar cititorul nu trebuie să se neliniștească, gazeta va apărea tot bilunar). Încercarea de a teoretiza intuițiile interpretative întînește numeroase probleme. O simplă informație (trecerea la o apariție semestrială) este miza operațiunilor enunțiative care funcționează pe baza reprezentării pe care editorul o are asupra publicului și a informațiilor pe care le împărtășește. Un ultim exemplu împrumutat din primele rînduri din text ilustrează acest lucru; este vorba despre progresia tematică a primelor
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
în ultimul paragraf, o urmă explicită a acestei interpelări directe a cititorului: [P14] Pentru ca toți cei care sînt interesați de acest fond de carte și de noutățile care apar lunar să poată găsi aici mărturia recunoștinței noastre. Aici se găsește miza unui nou demers în analiza cuvîntului înainte: orientarea lui configurațională. Acțiunea constă în completarea dimensiunii secvențiale a textualității, distingînd trei planuri de analiză: referința (însăși structura semantică a discursului), enunțarea (nivelul de asumare a propozițiilor implicat de analiza secvențială), orientarea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
două procedee paratextuale: primul constă în definirea pe scurt a cărții; imaginea de marcă a editurii permite conturarea orientării argumentative globale, cea a calității și a rigorii textelor editate. Al doilea procedeu precizează și diferitele proprietăți sau părțile aferente cărților, miza editorială a întrebărilor lumii avînd rolul de a afirma demersul problematic al cărților. Trei extrase publicitare confirmă explicit primul procedeu textual de definire a cărții: (6), (7) și (8). În cele trei texte de prezentare, verbele "a defini" și "a
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
literatura lui Slavici etichete echivalente cu neîmplinirile, ratările, neșansele scrisului său. Slavici e tezist, Slavici e moralist, Slavici e un scriitor fără stil. În perimetrul acestor afirmații sunt așezate nu doar cărțile de raftul al doilea, nu doar prozele fără miză, ci chiar textele importante. Moara cu noroc ar trebui să ilustreze fraza inițială, cum că fiecare trebuie să fie mulțumit cu sărăcia sa, fiindcă nu bogăția, ci liniștea colibei sale îl face fericit. Puțini au citit mai departe: mai departe
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
personaje. Aceeași tehnică o folosește Slavici în Moara cu noroc (ultima frază: ,,Apoi ea/Bătrâna/ luă copiii și plecă mai departe"), în O viață pierdută (ultima frază: ,,Și mâna moș Marian, fără ca să mai privească înapoi"). În Pădureanca credem că miza e aceeași, tehnica e diferită: mesajul care închide perspectiva futuristă e unul mai încifrat. Cheia o reprezintă notația legată de caracteristicele glasului eroinei al cărei drum ulterior e, astfel, ușor de anticipat. Maestrul tehnicii "glasurilor" rămâne, totuși, Marin Preda. La
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]