6,604 matches
-
cancer, el își petrecea timpul în sălile de biliard. Într-o zi, când s-a întors acasă, fata lor i-a spus „Gata. Mama a murit“ și atunci a avut ceva remușcări. Dar și-a continuat viața la Arad. Fusese mobilizat ca ofițer de rezervă în armata română, dar pentru scurtă vreme. Avea un frate care nu fusese bun la nimic și care, după ce terminase liceul, umblase cu tot felul de politicieni ardeleni de genul lui Cicio Pop. Nu știu cum de ajunsese
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
avea Facultatea de Teologie la Chișinău, pentru a avea o facultate și în Basarabia. Profesorul Tomescu preda acolo Istoria Bisericii Române. Printre profesorii mireni mai erau Nichifor Crainic și viitorul patriarh Justin Moisescu. Fiecare și-a urmat soarta. Tomescu fusese mobilizat în Ardeal. În urma celor văzute în Basarabia, devenise cuzist și fusese secretar general la Ministerul Cultelor, în guvernul Goga -Cuza. Așa se face că a fost închis la Sighetu Marmației, cu toți foștii miniștri și demnitari necondamnați. După ce ieșise de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
mai nuanțate, un rol de mobilizare revenind, spre exemplu, doar telejurnalelor, nu și altor emisiuni de televiziune (Schuck et al., 2011). Astfel de studii vorbesc despre anumite caracteristici ale știrilor care au potențialul fie de a demobiliza, fie de a mobiliza privitorii într-un context electoral. În mod surprinzător, se pare că știrile care se axează pe neînțelegeri, conflicte sau diferențe de opinie între actorii politici pot avea o influență pozitivă asupra activismului politic pentru că le semnalează spectatorilor faptul că există
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
la diverse acțiuni politice. Extroverții sunt mai degrabă membri activi ai unor rețele sociale, și, de regulă, fac parte din rețele de mai mare amploare, ceea ce crește șansele de a primi informații cu caracter politic, și, implicit, de a se mobiliza în direcția unei implicări politice. 8.2. Aversiunea față de conflict și participarea politică Majoritatea cercetărilor dedicate participării politice se axează pe caracteristici sociodemografice, ignorând factorii socio-psihologici care îi diferențiază pe indivizi. Există însă și câteva excepții. Spre exemplu, un studiu
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
dovezi, autorul Ted Brader (2006) a dezvoltat o cercetare empirică dedicată rolului emoțiilor folosite în publicitatea electorală asupra deciziei de vot, axându-se pe două emoții de bază: entuziasmul și frica. Rezultatele arată că publicitatea care mizează pe entuziasm îi mobilizează pe votanți, și, în egală măsură, le polarizează preferințele, reconfirmându-le partizanatele inițiale și accentuând respingerea celorlalți candidați. Pe de altă parte, expunerea la un mesaj publicitar care mizează pe frică induce incertitudinea față de alegerea inițială, indivizii fiind mai înclinați
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
este extroversia 20 o trăsătură asociată cu asertivitatea și entuziasmul, despre care s-a stabilit deja că este corelată pozitiv cu activismul politic (Vecchione și Caprara, 2009). Gerber et al. (2011) arată că persoanele extroverte sunt mai dispuse să se mobilizeze, și, în general, să se implice în politică . Dată fiind această legătură validată empiric, una dintre ipotezele studiului de față este că indivizii care sunt mai extroverți și mai asertivi la chestiuni de interes public vor fi mai receptivi la
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
necivilizate) par să îi țină departe pe tineri de viața politică și să le accentueze cinismul și neîncrederea. La antipod, disputele civilizate au un rol constructiv (influența asupra activismului este mai mare decât în cazul cadrajelor neutre, factuale) și îi mobilizează într-o mai mare măsură. Astfel de date se înscriu în continuarea mai multor cercetări care vorbesc despre potențialul conflictelor politice de a activa un public apatic (Schuck, 2011) și despre rolul pozitiv al conflictelor axate pe poziții politice sau
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
pot schimba ceva în politică, cu atât cinismul scade și încrederea politică crește; * în cazul expunerii la conflicte neintruzive civilizate, doar eficacitatea politică este un predictor important pentru toate cele trei variabile. Așadar, spre deosebire de situația anterioară, cadrajele neintruzive civilizate îi mobilizează pe indivizii cred au încredere în capacitatea proprie de a se implica în politică (au eficacitate politică ridicată); * în cazul cadrajului "conflict necivilizat intruziv", două emoții negative furia și dezgustul sunt semnificativ corelate cu cinismul și neîncrederea în clasa politică
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
the role of EU skepticism and the campaign. Journal of Elections", în Public Opinion and Parties 18 (1), 2008, pp.: 101-128. Schuck, A. R. T. și de Vreese, C. H., "Reversed mobilization in referendum campaigns: How positive news framing can mobilize the skeptics", în. International Journal of Press/Politics 14 (1), 2009, pp. 40-66. Schuck, A. R. T. și de Vreese, C. H., "Finding Europe: Mapping and explaining antecedents of 'Europeanness' in news about the 2009 European parliamentary elections", în Studies
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și prezentarea fidelă a acesteia. Construcție a unei gândiri disimulate, promovând valorile grupului de putere, chiar și atunci când acestea intră în conflict flagrant cu adevărul, limbajul politic se distinge fundamental de cel științific, performat deasupra oricăror interese de grup și mobilizând toate metodele și mijloacele de care dispune pentru descoperirea adevărului. Relația limbajului politic cu adevărul este afectată de o serie de factori care influențează adecvarea la referențial, astfel încât zona de suprapunere dintre ceea ce se afirmă în cadrul limbajului politic și ceea ce
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
universitare vieneze și sunt strâns legate de viața culturală și politică a studenților români aflați la studii în străinătate. În 1864, ia ființă "Societatea literară științifică română din Viena", organizație cu o bogată activitate științifică și culturală, care reușește să mobilizeze interesul unui număr din ce în ce mai mare de tineri români. Din această organizație se va desprinde ulterior Societatea literară socială "România", în care Eminescu se înscrie la data de 20 octombrie 1869199. La sfârșitul anului 1870, cele două societăți se reunesc sub
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
patriotică. El înțelege să procedeze la o reorganizare militară, propunînd prelungirea de la doi la trei ani a serviciului militar. Legea celor trei ani este votată în iulie 1913 printr-o majoritate de centru și de dreapta. Împotriva acestei legi se mobilizează uniunea stîngilor, radicali și socialiști, care cîștigă alegerile din aprilie-mai 1914. Noul guvern supune la vot impozitul pe venit, dar legea celor trei ani este provizoriu menținută, dată fiind situația internațională. DOCUMENT Jaurès și Republica socială "Da, prin sufragiul universal
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pus puțin cîte puțin sub tutelă societatea franceză întreagă. "Această evoluție nu s-ar fi produs dacă, în străfundurile sale, societatea noastră nu ar fi reclamat-o. Or este exact ceea ce s-a petrecut. Reînnoirea Franței după Eliberare, dacă a mobilizat admirabil energiile, pe de altă parte a consolidat și o veche tradiție colbertistă și iacobină, care face din stat o nouă providență. Nu există aproape nici o profesie, nu există nici o categorie socială care, după douăzeci și cinci de ani, să nu-i
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
terapii ortodontice. În general toate mobilitățile dentare de tip odontogen sunt reversibile fără nici un fel de tratament. Reorganizarea naturală a parodonțiului superficial sau profund, cicatrizarea unor țesuturi face să dispară și mobilitatea. Orice forța care acționează asupra unei coroane dentare mobilizează întregul dinte în alveola. Această mișcare se numește mobilitate dentară fiziologica. Ea trebuie net diferențiată de mobilitatea patologica la baza căreia stau o serie de factori patologici. Dacă mobilitatea fiziologica este abia perceptibila de către examinator prin mijloace curente, evidențiindu-se
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
genera mobilitate dentară. Inflamațiile pulpare septice sau aseptice se pot propaga.în spațiul periodontal ducând la creșterea mobilității dintelui în cauză. Dinții a caror rădăcina proemină în sinusul maxilar (sinus procidența sau au raporturi foarte apropiate cu acesta, se pot mobiliza în cazul unor sinuzite (chiar fără efracția planșeului sinusală, după dispariția sinuzitei dispărând și mobilitatea dentară. că Mobilitatea de origine ocluzală Migrările dentare, cu precădere cele orizontale (mai ales cele de tipul basculăriloră antrenează modiflcarea axului de implantare. Acești dinți
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
sau apofatică a Orientului și a Occidentului creștin, formularea divinului e solicitată pînă la limitele ei, e folosită pentru a trimite spre ceea ce este dincolo de formulare și concept. Un asemenea tip de formulare își pune atent în scenă propria depășire, mobilizează intelectul spre Tăcerea infinit plină de sensuri a lui Dumnezeu. Rămînînd la nivelul conceptului și al formulării, nici un discurs (teologic sau altul) nu va putea armoniza pînă la capăt, nu va putea împăca mulțumitor mai multe absoluturi. Cînd acest prag
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
trăsături utile și utilizabile pentru organizarea unei societăți, ea dă astfel vederii discreția, retragerea, enigma unui Dumnezeu care acceptă să fie nu doar respectat și invocat, ci și ignorat, lăsat deoparte, contestat, deși susține totul în ființă. Spectacolul acesta poate mobiliza conștiința religioasă să se elibereze de ceea ce Berdiaev numea sociomorfism: a concepe transcendența mai ales potrivit unor categorii care reglează viața oricăror societăți omenești (putere, posesiune, dar și filantropie, justiție, ordine), a privi divinul ca suprem administrator al bunurilor omenești
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
crucea este imaginea alegerii care eliberează de dualitatea disjunctivă. Cu pregnanța celor două dimensiuni ale sale, ea ne pune în față, potrivit lui Andrei Pleșu 2 : schema inefabilă a totalității, imaginea arhetipală a contrariilor conciliate A-ți purta crucea e a mobiliza în jurul fiecărui episod de viață, în jurul fiecărei experiențe, oglindirea întregului : întregul ființei tale particulare, întregul lumii reale și întreaga încărcătură de posibil pe care realul o presupune. Or, o altă linie după care a fost înțeleasă libertatea în Grecia veche
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
actorii politici sau sociali, participanți la o înfruntare/dezbatere, către un punct de vedere mai amplu, împlinitor pentru fiecare, oferind în același timp o disciplină de depășire a individualismului fără negarea varietății. Considerînd că a gîndi diferențele ca reciproc îmbogățitoare mobilizează angajamentul comunitar, Taylor se revendică de la un model inspirat de Herder și de Humboldt, dar invocă drept reper ultim o înțelegere teologică a vieții omenești : esența condiției umane constă în comuniune, după modelul relației între persoanele Treimii și al comuniunii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
simultan de la o înălțime polară și cu exigența practică, urgentă, dificilă a unui dialog foarte concret. în măsura în care încerci să te menții în dialog și să înțelegi logica semenului diferit, parcurgi o asceză. în măsura în care soluția nu aparține nici unuia dintre interlocutori, întîlnirea mobilizează convergența interlocutorilor spre Polul divin. Ea înseamnă ieșire nu numai din propriile limitări, ci și din nivelul individualului. Moartea-înviere împreună cu celălalt revine la a da loc Polului transcendent să își manifeste, în comuniunea interlocutorilor, noutatea inepuizabilă. încrederea în diversitate nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
doctrinar, în primul caz ; subordonare a universalului religios față de individ, în cel de-al doilea. în această privință, Marcel Gauchet remarcă totuși că relativizarea rămîne relativă : alegerea personală a credinței e făcută în temeiul unui universal. Aderăm la elementul care mobilizează subiectiv ceea ce e mai universal în noi. Dar chiar doctrinar vorbind, spectacolul diversității nu ne pune oare în față tocmai inepuizabila posibilitate a divinului de a se rosti pe sine însuși, fără ca vreo formulare dogmatică să îl capteze, să îl
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un instrument de tematizare metafizică. El nu își propune să observe, studieze, explice lumea în sine recurgînd la ipoteza unei instanțe transcendente. Cosmologia lui nu are ca orizont și interes ultim cosmosul. Concepția lui pluralistă privind universul și persoana umană mobilizează, dimpotrivă, cunoașterea spre Unitatea de dincolo de lume. Fiecare persoană e menită, în această concepție, să depășească iluzia de a fi un centru static, obiectivat, e îndemnată să se actualizeze ca perspectivă spre transcendent. Libertatea și creativitatea persoanei pe care Cusanus
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
contemplativi, Cusanus nu gîndește destinul lumii în funcție de păcatul originar și de diviziunea finală (și fatală) între izbăviți și osîndiți. Libertatea umană nu e concepută în termeni de alegere, de vină, judecată, merit și sentință. Actul christic, actul lui homo maximus mobilizează orice persoană să își realizeze deplin posibilitățile perspectivale, să tindă spre Limita trans-perspectivală a umanului. Prin accentul pus pe libertatea neculpabilizată a omului, pe creativitatea lui de la cea tehnică la cea intelectuală și spirituală , Cusanus este un foarte îndrăzneț inițiator
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
considerat stabilit odată pentru totdeauna. în schimb, modernitatea ar privi lumea în stilul lui Cusanus, ca pe un domeniu al imperfecțiunii, imprecizia lui fiind totuși destul de tolerabilă pentru ca universul să aibă ființă și să permită cunoașterea. Demersul științific ar fi mobilizat, pe de o parte, tocmai de această imperfecțiune inerentă a lucrurilor, care permite aproximări indefinit ameliorabile. Pe de altă parte, trasarea unor limite ferme pentru posibilitățile umane de cunoaștere ar fi făcut ca știința modernă, cercetarea în genere să se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
discursive ale teologiei conceptuale. Același înțeles îl avea, de altfel, filozofia în lumea antică, după cum a demonstrat admirabil Pierre Hadot : ea însemna în primul rînd exercițiu spiritual, împărtășire a experienței de cunoaștere, suport pentru cunoașterea vie a principiilor. Metoda cusană mobilizează într-un crescendo complicativ facultățile sensibile, cele raționale, cele intelectuale sau contemplative ale ființei umane, culminînd cu posibilitatea experienței mistice sau unitive. Dar, așa cum observă un exeget al doctrinei cusane, Bernard McGinn, cardinalul a rezolvat în maniera sa tipică problema
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]