4,047 matches
-
dacă și-a terminat misiunea și dacă este ales într-un organ de partid, de stat, dacă este promovat în muncă pe linie de stat, el nu mai poate fi menținut ca informator decât cu aprobare specială (...) Acest lucru oglindește neîncredere în partid, în fond, vrând-nevrând, înseamnă de a continua practica de organizare a agenturii în partid, de suprapunere a organelor de securitate partidului, ori securitatea este un organ, un aparat al partidului special, cu atribuții speciale, și nu un organ
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
parașutați, în îndeplinirea misiunii lor criminale, împărtășesc aceeași soartă ca și parașutiștii. Condamnarea mai ușoară a parașutistului care s-a predat singur să fie, de asemenea, un îndemn și pentru alții care sunt parașutați și în același timp să provoace neîncrederea organelor de spionaj ale imperialiștilor în elementele ce le recrutează spre a fi trimise în țara noastră. Biroul Politic consideră necesar să se ia toate măsurile ca procesul parașutiștilor să fie cunoscut atât în țară de către populație, cât și în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
predau, și așa am destule pe cap, m-am săturat”. Acesta propun să nu fie condamnat la moarte, să-i dăm trei-patru ani și să spunem despre acesta că s-a predat. O să strecurăm în conștiința bandiților care procedează așa neîncrederea în proprii lor oameni. O să le îngreunăm munca, că ei neavând încredere o să se gândească mult până ce vor trimite alții și vom strecura ideea printre cei care vin, să se gândească „mai bine ne predăm și nu ne condamnă la
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cutare, ci se vorbește de metodele de lucru și se folosesc nume conspirative. Eu nu caut să mă izolez de partid. Tov. Gheorghiu-Dej: Consider atitudinea ca o rămășiță a influenței aparatului, asta nu poate fi considerată altfel decât ca o neîncredere în organele de partid, în primul secretar al comitetului regional de partid, ca o subapreciere a rolului primului secretar regional și a rolului comitetului regional de partid. Tov. Drăghici: Dacă secretarului de partid i se va aduce la cunoștință agentura
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
tov. Moghioroș, prin secțiile Comitetului Central, pentru ca acesta să fie îndepărtat deoarece a fost chiabur, tatăl său a avut moșie, el a făcut mizerie cetățenilor de acolo. Noi am sesiza, însă pur și simplu s-a pus problema cu multă neîncredere. Tovarășii de la Ministerul Securității au spus că ce are tov. Patilineț de vrea să-l îndepărteze pe acest comandant de miliție. El trebuie să fie scos. Dar totuși cu toată tărăgăneala și cu toate insistențele am reușit scoaterea lui din
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a arătat o răceală totală). Mi-a fost imposibil să înțeleg atunci adevăratele motive pentru care A. Pauker a cerut scoaterea mea din minister, ridicând această problemă în Biroul Politic, așa cum nu am înțeles de ce persoane sovietice mă privesc cu neîncredere. Fără îndoială, A. Pauker s-a convins cu timpul, pe de o parte, că nu sunt omul care să-i execute orbește cererile ei, iar pe de altă parte a cunoscut - de la Pintilie sau de la consilieri - dispozițiile pe care le-
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cetățean al țării de acțiunile dușmanului, ajutând la crearea condițiilor necesare pentru dezvoltarea și manifestarea sa multilaterală. Orice încălcare a legilor are repercusiuni din cele mai grave pentru desfășurarea raporturilor sociale, fiind de natură a aduce perturbații și a provoca neîncredere în rândul cetățenilor. Încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești era o caracteristică a activității organelor represive burghezo-moșierești, care elaborau și promovau chiar acte normative în acest scop. Astfel, în România burghezo-moșierească s-au emis acte normative care violau cele mai elementare
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
clasă, pentru a le transforma în organe ale dictaturii proletariatului, ale puterii muncitorești și țărănești. În pofida faptului că erau lipsite de experiență, că aveau de înfruntat nu numai reacțiunea - care dispunea încă de forțe și mijloace puternice - ci și suspiciunea, neîncrederea, iar în anumite cazuri chiar opoziția unei anumite părți din vechiul aparat, cadrele trimise de partid să lucreze în organele de siguranță au dovedit atașament și devotament față de cauza revoluției, spirit de sacrificiu și intransigență față de acțiunile dușmanului de clasă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
descoperirea și lichidarea încercărilor, fățișe sau disimulate, ale reacțiunii de a lovi în procesul de industrializare socialistă a țării și de transformare socialistă a agriculturii, de a crea în unele localități și zone un climat de teamă și teroare, de neîncredere în viitorul noii orânduiri sociale, de a împiedica însuși progresul revoluției și construcției socialiste în România. Înfrânte și izolate pe arena vieții politice, rămase fără sprijin și influență în rândul maselor populare, unele elemente din fostele partide și organizații burghezo-moșierești
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sunt de genul: piața muncii este supracalificată, avem mulți șomeri cu diplomă sau indivizi care ocupă posturi sub nivelul lor de calificare. În multe cazuri, cei fără educație câștigă mai mult decât cei cu educație, se înregistrează o mereu sporită neîncredere față de sistemul educațional și față de capacitatea acestuia de a oferi competențele necesare pe piața muncii. Sunt fenomene de care nu suntem străini și care ridică semne de întrebare reale, dacă ne gândim, în plus, la modelul de succes, la „valorile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
alt loc de muncă, dar și depășirea barierelor psihologice datorate acestui statut. Mai ales șomerii de lungă durată au o percepție mai stereotipă și mai restrictivă în ceea ce privește oportunitățile pieței muncii și funcționarea ei. Ei manifestă o imagine de sine scăzută, neîncredere în viitor, pierd sentimentul propriei valori și au dificultăți de decizie și participare normală la viața colectivității. Totuși, mare parte a fondurilor guvernamentale destinate educației adulților sunt alocate, de cele mai multe ori, către susținerea șomerilor, pentru asistarea pregătirii lor în vederea reintegrării
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nivelului de anxietate al adultului, care se găsește „prins” într-un mediu nou pentru el, cu oameni necunoscuți, metode cu care nu s-a mai întâlnit sau conținuturi mai mult sau mai puțin dificile. Anxietatea lui poate fi generată de neîncrederea în capacitatea de a face față cerințelor impuse din exterior, de teama de „a nu se face de râs” în fața grupului, de faptul că ceilalți colegi sunt mai buni sau mai educați decât el. Modul în care decurg lucrurile în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sunt de genul: piața muncii este supracalificată, avem mulți șomeri cu diplomă sau indivizi care ocupă posturi sub nivelul lor de calificare. În multe cazuri, cei fără educație câștigă mai mult decât cei cu educație, se înregistrează o mereu sporită neîncredere față de sistemul educațional și față de capacitatea acestuia de a oferi competențele necesare pe piața muncii. Sunt fenomene de care nu suntem străini și care ridică semne de întrebare reale, dacă ne gândim, în plus, la modelul de succes, la „valorile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
alt loc de muncă, dar și depășirea barierelor psihologice datorate acestui statut. Mai ales șomerii de lungă durată au o percepție mai stereotipă și mai restrictivă în ceea ce privește oportunitățile pieței muncii și funcționarea ei. Ei manifestă o imagine de sine scăzută, neîncredere în viitor, pierd sentimentul propriei valori și au dificultăți de decizie și participare normală la viața colectivității. Totuși, mare parte a fondurilor guvernamentale destinate educației adulților sunt alocate, de cele mai multe ori, către susținerea șomerilor, pentru asistarea pregătirii lor în vederea reintegrării
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nivelului de anxietate al adultului, care se găsește „prins” într-un mediu nou pentru el, cu oameni necunoscuți, metode cu care nu s-a mai întâlnit sau conținuturi mai mult sau mai puțin dificile. Anxietatea lui poate fi generată de neîncrederea în capacitatea de a face față cerințelor impuse din exterior, de teama de „a nu se face de râs” în fața grupului, de faptul că ceilalți colegi sunt mai buni sau mai educați decât el. Modul în care decurg lucrurile în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sunt stabilite ad-hoc; nici de sentimentul de neputință generat de impredictibilitatea comporta mentului instituțiilor statului corupt; nici de obscenitatea scenei publice, care "sancționează premial" grosolănia și vulgaritatea, spiritul primar agresiv, impostura fudulă, aroganța ciocoiască și vanitățile fanariote renăscute; nici de neîncrederea și suspiciunea în legi și oamenii justiției câtă vreme "totul se poate aranja" altundeva și altcumva; nici, mai ales, de uimirea perplexă a oamenilor cinstiți că viața onestă, dusă în modestie și cumpătare după reguli simple și clare, ce n-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nu este ura, este indiferența". În fine, atunci când tinerii vădesc în chip constant atitudini de indiferență contaminate cu cinism folosind expresia whatever "ce-o fi o fi", acest fapt semnalează și o anumită derută, o lăsare pe seama hazardului și o neîncredere în forța unei alegeri morale, ce solicită timp, voință, răbdare și cumpătare. Or, moralitatea elementară într-un spațiu public poate funcționa numai dacă cinismul și indiferența sunt dezactivate într-un mod aproape natural.Astfel, cine-i moral activ va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
povesti Legenda Meșterului Manole și, precum eroul lui, deși a fost împiedicat de tot soiul de vicisitudini (politice, materiale, administrative, financiare, ministeriale, Comitete și Comiții...), punînd sîngele, suflarea, sudoarea, tenacitatea și încăpățînata-i credință în izbîndă, a reușit să urnească munții neîncrederii ambiante, să reunească actori și tehnicieni remarcabili și fideli proiectului și autorului. Dacă Flaubert susținea că Madame Bovary este el însuși, Visarion Alexa poate pretinde că el este un Meșter Manole. Acest erou al unei legende singulare în tot spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
film de actualitate sau un film alert sau meditativ. Dar cum anume este sau va fi acest film meditativ, cum e alert, cum e "de actualitate"? Distanța dintre film și literatură nu e determinată însă și de scriitori? Există o neîncredere a marilor scriitori față de film. O neîncredere vizibilă și justificată, într-o măsură, fiindcă unele opere literare au fost mutilate în producțiile noastre cinematografice. Mi-aduc aminte de o discuție cu Marin Preda, care spunea că nu dorește să facă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sau meditativ. Dar cum anume este sau va fi acest film meditativ, cum e alert, cum e "de actualitate"? Distanța dintre film și literatură nu e determinată însă și de scriitori? Există o neîncredere a marilor scriitori față de film. O neîncredere vizibilă și justificată, într-o măsură, fiindcă unele opere literare au fost mutilate în producțiile noastre cinematografice. Mi-aduc aminte de o discuție cu Marin Preda, care spunea că nu dorește să facă film, fiindcă niciodată în film nu va
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de o discuție cu Marin Preda, care spunea că nu dorește să facă film, fiindcă niciodată în film nu va apărea cartea lui. Există și scriitori care vin mai prompt spre cinematografie, cum e D. R. Popescu, dar, în general, persistă neîncrederea în capacitatea cineaștilor noștri de a transpune operele importante. Uneori e o ambiție poate exagerată a scriitorului, de a se vedea translat ca atare, din pagina cărții pe ecran. Nu cred asta. Cred că intră în discuție, în primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care fac filme din plin. E un drum pe care ei merg poate și azi, dar într-o plictiseală și o monotonie de neînțeles, cum de neînțeles este irosirea talentului lor, de care cred că suntem cu toții răspunzători. De aici neîncrederea scriitorilor față de cinematografie și, în primul rând, față de creatorii din cinematografie. Dumneavoastră ați început să faceți film, afirmându-vă în continuare în prim planul regiei de teatru, prin rescrierea cinematografică a unor texte ale lui Caragiale, iar acum, consecvent, lucrați
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
bine. Noi nu ne cultivăm foarte bine actorii, scenografii, regizorii, în ultimă instanță și cu cea mai mare subliniere, nu ne cultivăm operele cele mai importante. Introduceți, astfel, în discuție încă o categorie de colegi: pe distribuitori. Pentru că există o neîncredere, mai precis există la unii temerea că o anume capacitate de analiză și de critică ar stânjeni dezvoltarea, ar stânjeni înțelegerea publicului. De aici prejudecata unora că totdeauna trebuie să venim cu o soluție gata conturată și să arătăm că
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de a proteja populația și a stopa degradarea continuă a condițiilor de viață, dar deveniseră sursa acestui stres cotidian în creștere, „populația a dezvoltat o ostilitate față de guvern”cu o scădere a moralității și o pierdere a loialității, cu o neîncredere generalizată și o sporire a manifestărilor de tulburări psihice și absenteism la locul de muncă (Suedfeld, 1997). Promovarea agresivă, punitivă, a ateismului a stimulat această scădere a influenței valorilor morale în viața cotidiană. Resentimentele trăite de români în raport cu regimul erau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
erau alcătuite din „dezamăgire, ură și neputință”(Kogan, 2001, p. 101). 3. Climatul de suspiciune permanentă și teamă imprecisă Induse de conștiința bazată pe dovezi cotidiene a unei permanente supravegheri împiedicau manifestările spontane și exprimarea deschisă a trăirilor reale. Suspiciunea, neîncrederea temătoare, impregnau toate relațiile sociale, începând cu relațiile de cuplu 3 și de familie și sfârșind cu relațiile la locul de muncă, între colegi. Herta Müller, laureata premiului Nobel pentru literatură în 2009, face în romanele ei o sensibilă analiză
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]