7,145 matches
-
de Dostoievski În Crimă și pedeapsă: care este limita umană a libertății? Dostoievski răspunsese Dumnezeu și problema era rezolvată. Dar Camus redescoperă umaniatea În aspirația ei spre totalitate, În propensiunea ei criminală, În gregaritatea ei - jumătatea ei vitregă, blestemată, nesățioasă, nelimitată, programatic fascinantă pentru intelectualul francez al secolului XX, iar Lorette Nobécourt reface traseul descoperirii camusiene cu un bagaj Îmbogățit: experiențele liminare ale sexualității des-frînate, maternitatea - o altă posibilă tragedie a cărnii (Irène Își provoacă un avort În tinerețe, redat cutremurător
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
personalitate rezultă din însăși modul de a fi al lumii, în sensul că totul are un rost, iar durata existenței persoanei conștiente - de sine și de lume - este limitată; de aceea, individul aspiră mereu la altceva, la o altă realitate, nelimitată. Astfel, împlinirea destinului personal coincide cu sfârșitul ființării sale. Limitele impuse de ordinea realității obiective pot fi acceptate, ocolite sau negate de către om, care se „răzvrătește” și se structurează patologic pentru a se putea adapta sau pentru a-și păstra
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dizarmonice, implicând, de obicei, mai multe arii de funcționare, ca, de exemplu: afectivitatea, agitația, controlul impulsurilor, modurile de percepere și gândire și stilul de relaționare cu ceilalți; bă patternul (modelulă de comportament anormal este durabil, constând în episoade prelungite și nelimitate de boala psihică; că comportamentul anormal este implicat în mod clar într-o gamă largă de situații personale și sociale; dă manifestările mai sus menționate apar în copilărie sau adolescență și continuă în viața adultă; eă tulburarea duce la un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
contexte, fiind indicat de cinci (sau mai multeă dintre următoarele: 1. are un sentiment grandios de autoimportanță (de exemplu, își exagerează realizările și talentele, așteaptă să fie recunoscut ca superior fără realizări corespunzătoareă; 2. este preocupat de fantezii de succes nelimitat, de putere, strălucire, frumusețe sau amor ideal; 3Ă crede că este „aparte” și unic și că poate fi înțeles numai de ori că trebuie să se asocieze numai cu oameni (sau instituțiiă speciali ori cu status înalt; 4Ă necesită admirație
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sau de indiferența anturajului care induc intense senzații de rușine și umilință. Sunt, de asemenea, caracteristice convingerile și expectațiile impenetrabile legate de calitățile personale deosebite și de superioritatea pe care acestea o conferă în raporturile cu anturajul, precum și fanteziile expansive nelimitate pe temele succesului, puterii și farmecului personal, care îi conferă statutul unei personalități cu totul speciale, chiar unice. Cu cât sentimentul grandorii personale e mai stabil, narcisicul e mai adaptabil; în situația opusă, se asociază trăsături de tip borderline care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
-o decât o dată.../ dar, ce să mai vorbim, acum am copii preșcolari/și tot ce a fost mi se pare un vis”) cu ardoarea centripetă a aluviunilor culturale de pe varii meridiane, pusă în actul rostirii simultan cu voința de autoproiecție nelimitată a eului. Multe poeme din Faruri, vitrine, fotografii (1980), debutul editorial al poetului (Premiul Uniunii Scriitorilor), tatuează organismul imaginativ cu stimulii realității, exaltă o mitologie barocă a destrămării și recombinării perpetue, pe care o spulberă din nou prin ironia parodică
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
ele se succedă imprevizibil, inundând textul cu imagini mereu proaspete. C. mizează totul pe o poezie gravă, îngândurată, care înflorește suav sub ochiul cititorului. Și ca eseistă dezvăluie aceeași luciditate necruțătoare, transpusă într-un limbaj elegant, chiar grațios, și o nelimitată bucurie de a descoperi opere și a scrie despre ele. Autoarea atestă o bună cunoaștere a ambianței literare românești și îndeosebi a celei actuale, din care sunt selectați scriitorii comentați confratern. Judecățile sunt drepte și conduc nu o dată spre concluzii
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
din istoria umanității (K. Jaspers)2, adică Lao Zi, Confucius, Socrate, Buddha și Iisus Hristos, au respectat principiul „interdicției imposibilului”, reușind să genereze nu doar mari religii, ci și generații de credincioși ai acestora. Educatorii mediocri preferă, apaidetic, retorica puterii nelimitate a educației asupra naturii umane și încalcă „interdicția imposibilului”, alegându-se doar cu un nesfârșit șir de eșecuri școlare. Guthrie insistă asupra situațiilor educative simple. El observa eroarea educativă prin care mama își împinge copilul spre negativism. De obicei, ea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
bronzului atestă disponibilitatea prozatorului pentru tematica variată („...proze scurte, scrise impecabil, cultivând cu umor și lirism atât parabola în gust modern, cât și povestirea istorică tradițională, registrul realist ironic, ca și jocul cu fantasticul sau doar cel cu puterile imaginative nelimitate ale textului...” - Alexandru Condeescu) și anunță motive și procedee reluate ulterior în romane. SCRIERI: Mărturisiri la margine de râu, București, 1984; Câteva considerații asupra originii bronzului, București, 1985; Funeraliile regelui Gheorghe, București, 1995; Piticii își puneau țărână-n cap, București
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
editorial cu un volum de versuri, Pantomimă pentru o după-amiază de duminică, tradus în limba sârbă (1968). Ceea ce a urmat pune în lumină vocația de scriitor total a lui A. Poezia, cea mai întinsă parte a operei sale, relevă o nelimitată predispoziție de metamorfoză lirică, cu precizarea că toate înnoirile se produc în limitele propriei personalități, pe care, departe de a o trăda, o mărturisesc. Așezat în linia marilor tradiții moderniste (simbolism, expresionism, suprarealism), poetul nu se poate sustrage chemării timpului
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
într-un cadru dat, nu un cod prestabilit, pietrificat, mereu funcționabil. Așa ceva nu există. În acest mecanism, animalul ca atare nici nu contează, el nu reprezintă decât un auxiliar al unui limbaj simbolic care are la îndemână o serie practic nelimitată (sau în orice caz extrem de bogată, nu atât prin varietatea figurilor, cât prin posibilitatea combinărilor lor) de asemenea instrumente. Sensurile sunt bine determinate, ele pot fi însă realizate cu ajutorul unor figuri diverse. În același context, mielul, cerbul, leul sau unicornul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
evocând astfel profuziunea ei semantică. Înțelegem de ce programul poetic schițat de Herder a fost așa de important pentru literaturile naționale: tratând cuvântul "simplu" ca surogat de literatură, promovând microuniversul lexical la rang de operă, filosoful german a deschis posibilități aproape nelimitate pentru producția literară a culturilor periferice. Poezia se găsește cam peste tot în dicționarul unei limbi odată ce se convine că orice cuvânt separat din corpul sintactic al unui enunț poate face literatură: în "frunza verde" în fața căreia s-au extaziat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
miilor. Pentru că nu mai e nevoie de stăpânirea unui meșteșug și pentru că nu mai există opreliști instituționale, oricine poate să fie artist. Noua dinamică de dezvoltare a lumii creatorilor, bazată nu pe tehnici, ci pe imitația de conduite, încurajează expansiunea nelimitată a unei mase de artiști în marginea societății. Precaritatea financiară, semnul de recunoaștere a acestei profesii, vine din inflație și o ilustrează neîncetat: sunt săraci pentru că sunt mulți. Boema semnifică mulțimea artiștilor și mai ales posibilitatea indefinită de creștere a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
că a funcționat în regim negativ, ca un dublet odios al genialității, nu arată decât că noua cultură literară se baza pe un suport echivoc: optimismul de a crede că oricine poate face literatură se plătește prin angoasa în fața democratizării nelimitate a accesului la scris. A căuta cu orice preț "bogăția" literaturii implică inevitabil riscul inflației... Faptul că cel care a întemeiat literatura română se teme tocmai de forțele pe care le-a invocat era înscris în însăși natura mecanismului de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în viitor? - raportarea la genialitate rămâne legitimă. Această formidabilă aplicabilitate pe care Vulcan o descoperă stă în centrul mașinii lui de făcut genii. De fapt, putem distinge felul în care în această imagine se insinuează vectorul democratic, posibilitatea unei extrapolări nelimitate. Când Vulcan spune, la începutul articolului despre Țichindeal: În momentul acestei profunde amorțiri, providența d-zeiască, care veghează neîncetat preste destinele popoarelor, își reîncepe misiunea sa și organele sale esecutive sunt bărbații științelor, adevărații luminători ai poporului, apostolii esmiși în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Heliade Rădulescu se sprijină pe o confuzie - voită - între realitatea biologică a generării (prin care un individ își perpetuează codul genetic în generațiile următoare) și productivitatea unui model de literatură, capacitatea unui "gen" de a se dezvolta printr-un număr nelimitat de realizări ulterioare. În virtutea unei mecanici biologice și a unui transfer metaforic 128 dinspre domeniul vieții organice în domeniul creativității literare, individul funcționează ca un germene al generațiilor următoare, furnizează baza de dezvoltare și de expansiune a producției literare - și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al XIX-lea, acesta presupunea în același timp o extindere a seriei obiectelor care pot fi apreciate în termeni estetici și o implozie a categoriei frumosului, o eliberare a drepturilor de utilizare a calificărilor supreme. Se deschideau astfel orizonturi aproape nelimitate de valorizare. Orice se putea prețui, în funcție de orice fel de calități. Monumentalizarea a justificat o apreciere aproape universalizată a materiei naționale. * * * Față de modelul sacralizării, cel al monumentalizării deplasează sensibil referentul spontaneității creatoare. Din punct de vedere sociologic, figurile sacralizării corespund
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sau Pillat un ciclu de Sonete. Nu în sensul în care figurează constrângeri care constituie un gen de poezie (și care ne permit să recunoaștem un sonet sau un rondel), ci dimpotrivă, în sensul diversității extreme, care admite un număr nelimitat de codificări. Ceea ce indică mărgăritărelele e posibilitatea varierii "formelor și proporțiilor", cum spunea Hasdeu. Referentul acestei diversități de coduri e universul formelor naționale, infinite ca și popoarele care le creează. Mărgăritărelele sunt imaginea unor forme fără calapod, care nu mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a încetat să se lărgească și să devină mai accesibil în raport cu un sistem economic diversificat, cu posibilitatea specializării profesionale, cu accesul la spațiul public și la carierele dimensionate pe măsura individului. Iar această situare într-o lume a posibilităților profesionale nelimitate diferențiază net universul modern al vocației de cel protestant descris de Weber, bazat pe o economie capitalistă incipientă și pe viziunea ei conservatoare. Etica vocației nu se mai referă la o morală transcendentă care constrânge viața individului, ci la ilustrarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rol important în răspândirea ideilor Vaticanului. Papa Leon XIII (1878-1903) a avut numeroase intervenții asupra mijloacelor media; unele au continuat activitatea predecesorului său, altele au fost inovatoare. El a reamintit faptul că libertatea de exprimare orală sau scrisă nu era nelimitată, deoarece autorităților civile le reveneau sarcina de a evita propagarea erorilor 115. Sfântul Scaun și episcopii erau cei care decideau ce ziare puteau fi citite de mireni sau seminariști 116. Sfântul Părinte a promovat principii privitoare la jurnalismul catolic, recunoscând
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un castor cu botul negru. Cu toată depărtarea, săgeata lui îl nimeri; și Iulian fu necăjit că nu poate să-i ia pielea"392*. Aceasta înseamnă că distanța nu este un obstacol, că ea nu constituie o limită pentru puterea nelimitată de a ucide a lui Iulian (dar și că uciderea nu este o apropriere: el nu poate lua pielea animalului necunoscut spre deosebire de cea a leprosului care îi va invada și acoperi corpul). Puțin înaintea acestei secvențe, Iulian fără săgeată, într-
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
poate să creeze o limită, o barieră. Iulian este de altfel cel care descoperă vertijul lipsei de limite în setea de carnagiu căreia nimic nu vine să-i pună frâu sau capăt. Distanța până unde pot ajunge săgețile sale e nelimitată, ele nu cunosc frontiere și enumerarea fantastică a isprăvilor sale vânătorești o dovedește 395. De asemenea, îndepărtarea sa de casă nu va putea împiedica ca fatala predicție să se împlinească. Am putea chiar spune că tocmai faptul că el se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
va ști și nici nu va putea să o treacă: "Cu cât întârziem mai mult în fața ușii cu atât mai mult devenim străini"484*. Datorită ambiguității, sentimentelor ambivalente, dorințelor contradictorii și inavuabile, dorința vindicativă, încăpățânată și dureroasă a unei ospitalități nelimitate și misterioase va face din eroii lui Kafka niște eterni străini. Hârtia pentru muște sau "e tare rău să locuiești cu părinții" Scriitorii și artiștii știu mai bine ca oricine să perceapă, analizeze, exprime și reprezinte cu o mare finețe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este ușor să devii oaspete într-o țară nouă. "Lumea nouă" este un cuvânt magic care deschide porțile visului și pe cele ale unui imaginar al reînceputului, ale unui spațiu minunat al unei vieți noi într-o țară a posibilităților nelimitate. America, cu spațiile ei imense, a devenit la sfârșitul secolului al XIX-lea țara modernității, a viitorului și a utopiei concrete. Imagine și miraj al unei civilizații care începe de la zero, a cărei extraordinară dezvoltare simbolizează reușita materială și tehnică
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care gândește limita nu ca un obstacol sau barieră, dar precum "condiția care permite aparatului psihic să stabilească diferențele în interiorul lui el însuși", D. Anzieu, op. cit., pp. 86-87). 370 D. Anzieu a atras atenția asupra sentimentului primar al unui eu nelimitat care va fi reexperimentat în depersonalizare sau în anumite stări mistice; el îl citează pe Federn în această privință: "Când o frontieră a Eului este încărcată de sentimentul libidinal intens, dar nu este aprehendată în conținutul său, rezultatul este un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]