5,657 matches
-
înșel? Arătați-mi, vă rog, în ce constă greșeala mea. Cum știința cea mai dificilă din toate câte există este cunoașterea de sine, e foarte posibil să mă fi înșelat, și sinuciderea să nu fie soluția cea mai logică a nenorocirilor mele, dar demonstrați-mi-o dumneavoastră. Căci dacă această cunoaștere de sine, prietene don Miguel, este dificilă, există altă cunoaștere care mi se pare nu mai puțin dificilă decât ea... — Care anume? - l-am întrebat. M-a privit cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
poezie, dat fiind că, de mult ce-au prostituat numele poeziei cu ipocrizia, s-a ajuns la o îndoială generalizată. Dar pentru mine, care văd și numesc lucrurile în felul meu, poezia este virtutea, dragostea, pietatea, afecțiunea, iubirea de patrie, nenorocirea nemeritată, ești tu, e iubirea ta de mamă, e tot ce este sacru pe pământ...“ Nu pot continua să-l ascult pe Mazzini. Citind acestea, inima cititorului aude căzând din cerul negru, de deasupra norilor buluciți în furtună, țipetele unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
în parc, impunerea stelelor galbene și lovirea bătrânilor pe stradă nu erau decât primele măsuri. Dar înjosirile progresaseră foarte repede, și el fusese luat prin surprindere. Cu toții am fost luați prin surprindere. Nu e atât de grav. Străbunii noștri suferiseră nenorociri mai mari. Dacă nu e mai rău de atât, vom supraviețui. O să le vină mintea la cap, mai devreme sau mai târziu. Tot ce trebuia să facem era să așteptăm. Așa că ne-am mutat de la Osnabrück la Amsterdam; și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Fima 1 Făgăduința și compasiunea Cu cinci nopți Înaintea nenorocirii, Fima avu un vis pe care Îl notă la cinci și jumătate dimineața În jurnalul său. Era un carnet maroniu, care zăcea veșnic sub grămada dezordonată de ziare și reviste vechi, la picioarele patului. Își luase obiceiul să noteze În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
și la colecția ei de gravuri. Fima hotărî că vina sa era de neiertat și Își impuse să o părăsească pe patroana hotelului și să se Îndepărteze de femei pentru totdeauna. Ajunse la concluzia că iubirea provoacă În mod cert nenorocirea, iar relațiile lipsite de dragoste aduc numai durere și umilință. Părăsi Malta fără un ban În buzunar, la bordul unui vas de pescuit turcesc. Intenționa să se Închidă pentru cel puțin un an Într-o mânăstire din insula Samos. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
sociale, la asta se referea poetul când spunea În Psalmi: „Inima lor este nesimțitoare ca grăsimea“. Asta e inima sătulă, care nu are treabă cu moartea și a cărei unică grijă e aceea de-a rămâne sătulă. Asta e cauza nenorocirii Annettei și a lui Yeri. Spiritul oprimat e cel care ciocănește În van, an după an, În tot felul de obiecte, implorând ușa să se deschidă din nou. El e cel care șuieră ironic printre cei doi dinți din față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
strigă brusc Fima În bucătăria goală, de parcă avusese o revelație fulgerătoare sau de parcă Îi venise dintr-odată În minte soluția simplă și categorică a problemei propulsiei cu jet, În asta constă eroarea esențială. Ăsta e păcatul originar și cauza tuturor nenorocirilor noastre. Nu există problema ta. Nu există problema mea. Nu există problema ei, problema lui, problema lor. Totul este problema noastră. Uite, ceainicul fierbe din nou, dacă n-ai să-l stingi, o să aibă soarta celui dinainte. Oricum, cine voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
de aroganță prusacă de pe chipul lui Gad Eitan. Poate aceasta se datora fapului că era nu numai un ginecolog excelent, dar și anestezistul clinicii. În funcție de necesități, anestezia atât propriile sale paciente, cât și pe cele ale lui Wahrhaftig. Tamar spuse: —Nenorocirea mea, Fima, este că nu pot Înceta să-l iubesc. Cu toate că n-am nici măcar o șansă la un milion la el, cu toate că știu de mult că e un om rău și că mă urăște. Dar ce pot face, dacă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
dat osteneala să lase nici măcar un număr de telefon. Probabil petrec la Tel Aviv, Își fac de cap În vreun restaurant exotic sau În vreun club de noapte, iar de noi au uitat pur și simplu. Dacă se Întâmplă vreo nenorocire? Cum dau de ei? Dacă a Înghițit ceva? A luat vreun virus fatal? Dacă a făcut apendicită? Poliomielită? Sau dacă părinților săi li s-a Întâmplat vreo nenorocire? Un accident În drum spre Ierusalim? Sau un atentat terorist?“ Fima decise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
iar de noi au uitat pur și simplu. Dacă se Întâmplă vreo nenorocire? Cum dau de ei? Dacă a Înghițit ceva? A luat vreun virus fatal? Dacă a făcut apendicită? Poliomielită? Sau dacă părinților săi li s-a Întâmplat vreo nenorocire? Un accident În drum spre Ierusalim? Sau un atentat terorist?“ Fima decise s-o alerteze pe vecina de jos. Dar gândindu-se mai bine, nu știa ce să-i spună și se temea că se va face de râs. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
micul dușman. Dar Îi era greu să se concentreze. Se uita la ceas din clipă-n clipă. Ora rămânea tot nouă și douăzeci și cinci, iar el era furios nu numai pentru că timpul nu trecea, ci și pentru că pierduse știrile. Presentimentul unei nenorociri Îi apăsa pieptul ca o piatră. Se Întâmplă ceva cu adevărat rău. Ceva pe care Îl vei regreta amarnic. Ceva care te va roade zile și ani Întregi, făcându-te să-ți dorești să dai timpul Înapoi, la această clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
-și facă un ceai. Până să fiarbă apa, Înfulecă pe nerăsuflate trei sau patru felii groase de pâine neagră cu gem. Și simți imediat nevoia să mestece o pastilă contra arsurilor. Stând În picioare În fața frigiderului deschis, medită puțin la nenorocirea Annettei. Fima avea senzația că se putea identifica pe deplin cu nedreptatea cruntă ce i se făcuse, că putea Împărtăși umilința și disperarea ei. Însă fără să vadă În asta o contradicție, era totodată În stare să-l Înțeleagă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Lucrul pe care crezi că Îl poți rezolva Într-o clipă. Eu nu vorbesc despre asta, și nici tu. Poate e mai bine să fim departe unul de altul. Uneori mi se pare că numai o lovitură foarte puternică, o nenorocire, te poate scoate din ceața În care plutești: din ziare, dispute și buletine de știri. Cândva erai profund, iar acum viața ta e În cea mai mare parte plată și superficială. Nu te supăra, Effy. Și nu Începe să cauți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
India, râse bătrânul, ce-are a face India cu asta? Demonul care a intrat În voi, Fimucika, În tine și În prietenii tăi, nu e deloc indian, ba tocmai că e chiar prea european. Ni s-a Întâmplat o mare nenorocire, tineri de mare valoare ca tine au hotărât deodată să vândă toată moștenirea iudaismului pe blidul de linte al falsului pacifism european. Vor să devină Iisus Hristos. Vor să le dea creștinilor o lecție despre cum se Întinde al doilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ca să nu mori de foame. Se poate spune că eu și Uri te-am adoptat ca fiu. Doar că pe Uri jocul ăsta Îl amuză, iar pe mine mă deprimă. Tot timpul. Tot timpul simt că ți se Întâmplă o nenorocire, las totul și fug direct la tine. Un fel de senzație de frică profundă, de parcă mă chemai de departe: Vino repede, Nina. N-am nici o explicație pentru asta. Fă-mi o favoare, Fima, Încetează odată să Înfuleci pâine. Uită-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
vocea ministrului apărării, Yitzhak Rabin, invadă Încăperea: —Va Învinge cel care va rezista cel mai mult. —E reparat, spuse Nina, dar acum trebuie să plec. Fima spuse: Nu fi supărată pe mine. Mă simt sufocat zilele astea. Ca Înaintea unei nenorociri. Nu dorm nopțile. Stau și scriu articole de parcă ar asculta cineva. Nimeni nu ascultă, totul e probabil pierdut. Ce se va-ntâmpla cu noi, Nina? Poate știi tu? Nu? Nina, care era deja la ușă, Întoarse spre el obrazul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
sertare decât era necesar. —Bine. Minunat. Apucă-te și ține-mi o prelegere despre probleme de educație. Teddy are un prieten, psiholog pediatru, din Africa de Sud, cu care ne sfătuim din când În când. Așa că Încetează odată să cauți tot timpul nenorociri și motive de Îngrijorare. Încetează să deranjezi pe toată lumea. Fiindcă Yael pomenise de Africa de Sud, Fima reuși cu greu să se abțină să nu-i explice ce se va Întâmpla acolo În viitorul apropiat, când regimul apartheidului va fi răsturnat. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
care scârțâia, cumpărând și vânzând mobilă și haine vechi. Fima Își reaminti vocea bătrânului negustor ce suna ca un strigăt de disperare, care Îi pătrundea până În măduva oaselor: se auzea mai Întâi de la depărtare de câteva străzi, neclară, prevestitoare de nenorociri, amenințătoare, parcă ridicându-se din adâncuri vrăjitorești. Și Încet-Încet, ca și cum bărbatul s-ar fi târât pe burtă din stradă În stradă, strigătul se apropia, răgușit și Înspăimântător - al-te za-chen - și era În el ceva deznădăjduit și pătrunzător, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
picături prăfuite de ploaie, de foșnetul tainic al pinilor, de lumina cenușie și neclară, de trotuarele pustii și parcurile părăsite În vânt. Îl cuprindea frica, strecurându-se uneori noaptea, În visele sale. Ca un fel de ultim avertisment În fața unei nenorociri care Începuse deja. Multă vreme nu Înțelesese ce Însemnau cele două cuvinte, al-te za-chen1, convins că vocea spartă, Înspăimântătoare, i se adresa lui spunându-i Al te-zaken2!. Chiar după ce mama sa Îi explicase sensul cuvintelor alte zachen, care În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
lăsat doar valiza acasă și am venit direct Încoace, ca să te prind În clipa În care ajungi. Fima deschise ochii. Îi aruncă lui Uri cel uriaș o privire copilărească, speriată, imploratoare. Nu era surprins, pentru că fusese Întotdeauna În așteptarea acestei nenorociri. Mișcându-și doar buzele, fără glas, Întrebă: —Dimi? —Dimi e foarte bine. —Yael? —Tatăl tău. —Da. E bolnav. Deja de câteva zile... Uri spuse: Da. Nu. Mai rău. În mod ciudat și minunat totodată, Fima se molipsi În clipa aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ieșise singur și se instalase la computer. Prietenul acesta din Africa de Sud Îi Îndemnase... Fima zise: —Prostii. Apoi adăugă calm și ferm: Îi vreau pe amândoi aici. Pe când vorbea, era el Însuși uimit de noua autoritate pe care i-o conferise nenorocirea. De parcă moartea tatălui său Îi adusese o promovare, o Înaintare surprinzătoare În grad, iar de-acum Înainte avea dreptul să Împartă ordine În dreapta și-n stânga și să solicite imediata lor Îndeplinire. Ted spuse: Sigur. Putem merge să-i aducem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
deschidă geamul, ca să aerisească. Dar apoi se răzgândi și Își zise că era mai bine să Închidă puțin ochii și să Încerce să descopere care erau componentele exacte ale mirosului ciudat ce se simțea dintotdeauna În acest apartament. Miros de nenorocire. Deși nu exista nici o legătură Între mirosul acesta și nenorocirea care se petrecuse aici În această după-amiază. Apartamentul a fost păstrat tot timpul curat, Îngrijit, ordonat. Cel puțin În aparență. Atât În timpul vieții mamei sale, cât și după moartea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
zise că era mai bine să Închidă puțin ochii și să Încerce să descopere care erau componentele exacte ale mirosului ciudat ce se simțea dintotdeauna În acest apartament. Miros de nenorocire. Deși nu exista nici o legătură Între mirosul acesta și nenorocirea care se petrecuse aici În această după-amiază. Apartamentul a fost păstrat tot timpul curat, Îngrijit, ordonat. Cel puțin În aparență. Atât În timpul vieții mamei sale, cât și după moartea ei. De două ori pe săptămână venea o femeie care curăța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ta troțkistă, cutia cu viermi de pe balcon și toaleta neglijată. Se ridică și deschise fereastra. După o clipă se răzgândi și o Închise la loc. Și nu pentru că era frig, ci pentru că Îi părea rău să se despartă de mirosul nenorocirii, pe care nu-l va mai putea recupera și nu și-l va mai putea aminti din momentul În care Îl va lăsa să dispară. Mai bine să-l mai rețină câteva zile. Doar viitorul abia Începe. Ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
suporta asta fiindcă voia să se transpună în atmosfera de atunci. După război părăsise fabrica și, odată cu ea, domeniul de autoritate a tatălui său asupra lui, se mutase la B. Vremurile se schimbaseră, ceva nou se făcea simțit. După toate nenorocirile, viața urma să devină ușoară și comodă, oamenii voiau să trăiască în locuințe mobilate cât mai modern, cu dotări la îndemâna oricui: în loc de butoaie fără nici o căutare, W. producea în fabrica pe care o preluase într-o stare deplorabilă plăci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]