5,414 matches
-
Sarcini combinate: • Ilustrarea prin desene a conținutului fragmentelor literare date; Exemplific prin desenele realizate de N.M. („Legenda Chiciurei”) • Ilustrarea prin desene a zicătorilor și proverbelor; • Elaborarea de compuneri libere. (exemplific cu câteva creții ale elevilor) Crăiasa Zăpezii „Este iarnă. Afară ninge liniștit, iar fulgii jucăuși de nea dansează și parcă alcătuiesc o horă deasupra satului zgomotos. Deodată, undeva în depărtare, se zărește o micuță rândunică albă care, la o mică neatenție, dispare. Am crezut că sa prăbușit, dar nu era așa
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
schimbarea»/ ce fantastic echilibrăm atâta neliniște/ «Umblă-n cerc și nu cunoaște nesiguranța»/ atâta neliniște amestecată cu spaimă/ « Poți să-l închipui cu mama lunii»/ laudă laudă laudă// ceai și pagode de xilofon/ fructele răcoare albă/ atomii în litere chinezești// ninge de asemeni cu hieroglife și ideograme/ pufoase și moi alb topind/ evantaie imense și multe camelii” (Țara Sin. Despre Tao, despre Te). Se constată o varietate a formelor stilistice, sintactice și metaforice: lexemele asiatice se alătură cuvintelor din zona științelor
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
într-un vers, dar ușor de identificat și în alte compuneri, unele - ca Răsar pe ape - cu o vagă tentă simbolistă: „Răsar pe ape lebedele lunii/ și în clopotniți orele se sting,/ miresmele din cupe de petunii/ peste pădurea liniștită ning”. Interogarea prin definiție include ecouri și din poezia de inspirație tradițională, scrisă chiar și înainte de primul război mondial, compatibilă fiind, de asemenea, cu accente ce aveau să se ivească după 1945: „otava nouă” din Început de toamnă, vinul cu mirodenii
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
utilizarea infinitivului lung ori tranzitivizarea unor verbe intranzitive. Frecvente sunt calambururile, aliterațiile, jocurile fonetice în general. Un fapt stilistic, nu lipsit de savoare ludică, rezultă de pe urma lansării de enunțuri prin analogie cu anumite sintagme frecvente: „cu iarba pe iarbă călcând”, „ninge cu voce tare”, „timpul probabil de ieri”. Prin întrebuințarea unor termeni și citate în context impropriu, prin stâlcirea unor vocabule, prin alăturarea de cuvinte cu valori semantice total diferite se obțin efecte de umor livresc: „plimbându-mi eonul/ cu vagonul
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
carte de bucate/ scrisă de Marylin Monroe”, ca și cum am călători „după mersul trenurilor/ de Bacovia” sau am vorbi „cu cartea de telefon/ compusă de neamțul cel surd”. Manierismul se declară și prin imagini nu rareori excentrice, produse prin alăturări insolite: „Ninge cu litere de tipar”, se altoiește „usturoiul cu crinul”, „tăcerea e o scriere cu greieri”, solnița imită „orbitele unui craniu”, „un moșneag făuritor de viori” le pune „la uscat ca pe crapi”, patul nupțial e instalat „pe o spinare de
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
ce ai fi făcut tu, ca să ajuți puiul de căprioară? 20. Cuvintele date au mai multe înțelesuri: toc, nouă, poartă, ochi, broască. Formulează propoziții cu aceste cuvinte. . Taie însușirile care nu se potrivesc verii: Soarele dogoreste, se întorc păsările călătoare,ninge , frunzele copacilor îngălbenesc, iarba e verde, copiii se scaldă în apa râului, mergem la mare.
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
gândește? La nimic. Înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprâncenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului! Un băietan ș-o fetiță, roșii și bucălai, sărutară mânele lui
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
cunoscute o dată cu apariția primului său volum, în anul 1835. A mai scris romane, cărți de călătorie în care ilustrează frumuseți ale patriei în care s-a născut. Fetița cu chibriturile de Hans Christian Andersen ( text adaptat) Era un ger cumplit, ningea și începuse a se înnopta. Pe frigul acela năprasnic mergea pe stradă o fetiță cu capul gol și desculță. Ea avea în șorțulețul ei câteva cutii de chibrituri. A fost o zi rea pentru ea, nu reușise să vândă nicio
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
1998; Flautul amurgului, București, 1999; Proza lui Sergiu Dan, București, 1999; Reverie, București, 1999; Transfigurarea fondului folcloric în nuvelele lui Gala Galaction, Alexandria, 2001. Repere bibliografice: Florin Burtan, „Albastrele ninsori”, „Teleormanul”, 1996, 1687; Cristea, Teleorman, 151; Victoria Ana Tăușan, Când ninge albastru, „Teleormanul”, 1997, 2064; Dumitru Vasile Delceanu, Camelia Caracaleanu. Abundența poeziei, „Cetatea” (Turnu Măgurele), 1998, 14; Anișoara Dobre, „Transfigurarea fondului folcloric în nuvelele lui Gala Galaction”, „Meandre”, 2001, 1. S.I.
POPA CARACALEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288900_a_290229]
-
toate contorsionările lor față de axa timpului sau de cea logică, și să dea consistență stărilor psihice normale ori morbide. Aproape totul capătă aspectul unei confesiuni lirice, adesea cu o tonalitate poematică. Romanele Imposibilă, pânda (1993), Cea mai credibilă moarte (1995), Ninge de Paști în paradis (1996), Patimi în Labirint (1997; Premiul Național „Mihai Eminescu”), Infernul albastru (1999), precum și proza scurtă din Noaptea păsării de aur (2001) au ca numitor comun încercarea de a reconstitui suferințele unor personaje de condiție socială umilă
POPA HOMICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
nici auz/ zac moloz adunat frământat biciuit” ( Idee); „bolnav sunt/ de experiențe vândute/ de poleiala cuvântului/ de țipătul în pustiu” (Vis concentric). SCRIERI: Iarna, pentru cine mor vulpile, Iași, 1992; Imposibilă, pânda, Galați, 1993; Cea mai credibilă moarte, Galați, 1995; Ninge de Paști în paradis, Iași, 1996; Patimi în Labirint, pref. Constantin Dram, Iași, 1997; Infernul albastru, Iași, 1999; Noaptea păsării de aur, pref. Constantin Dram, Iași, 2001; Sintagmele ochiului, pref. Al. Husar, Iași, 2003. Repere bibliografice: George Bădărău, „Imposibilă, pânda
POPA HOMICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
română însemna chiar alegerea exilului interior. Originalitatea lui P. e descoperirea interiorității care oglindește. Înainte de a-și elabora arta poetică din Cunoaștere, în care fixează paradigma negației, el a scris în românește La masă cu tristețea, poezie metaforic programatică: „Afară ninge/ Visul lasă urme / Nu visa// Și cerul din pahar/ Și el are stele// Cu cine dansează/ Zâmbetul meu?// Te rog să le spui/ Să uite că sunt cântec// Zici că are grâu verde/ Între gene”. Poetul exersează un limbaj al
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
unde se instituie un dialog al singurătății pe plaiul veșnic invocat, înfrățit cu celestul („Revarsă-ți harul tău pe plaiuri,/ Pe coama munților, pe ape./ Aprinse rugi din mii de naiuri/ Mireasma inimii-n năstrape//[...]// Întâiul cântec, Doamne, iată-l.../ Ning flori de rai și clopoței./ Tu-mi cânți în fluier: Unul, Tatăl.../ Tot cerul cântă-n anii mei”). Se remarcă predilecția autorului pentru cântec. Plecând de la „cântece de țară”, el se regăsește sub alte orizonturi în „cântece din fluier”, adaptate
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
viață”, narate alert, dar fără suflu, în registrul burlescului intimist curent în mediile intelectuale de la sfârșitul secolului al XX-lea. SCRIERI: De-a soarele, București, 1967; Echilibru până în ploaia din octombrie, București, 1969; Erezii, București, 1970; Poeme rococo, București, 1970; Ninse colinele în amurg, București, 1973; Hibernale, București, 1977; Întoarce-te să mă vezi, București, 1977; Înțelesul de pierdere, seara, București, 1979; Ninsoarea care ne trebuie, București, 1979; Suvenire, București, 1980; Cabinet de familie, București, 1981; Anonimul de-aproape, București, 1982
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
Chelaru, „Poeme rococo”, AFT, 1970, 6; Florin Manolescu, „Poeme rococo”, RL, 1970, 22; Adrian Popescu, „Poeme rococo”, TR, 1971, 5; Dan Laurențiu, „Erezii”, LCF, 1971, 7; Dan Cristea, „Erezii”, RL, 1971, 9; Laurențiu Ulici, „Erezii”, CNT, 1971, 12; Ermil Rădulescu, „Ninse colinele în amurg”, AST, 1974, 3; Laurențiu Ulici, Povestiri cu tâlc, RL, 1977, 25; Mircea Moga, „Întoarce-te să mă vezi”, CNT, 1977, 25; M. N. Rusu, Personajul numit destin, AFT, 1977, 6; Nicolae Ciobanu, Vocația pentru proza scurtă, LCF
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
București, 1969; Cântec pe toate cuvintele, București, 1972; Cer și pământ, București, 1974; Culorile sufletului, București, 1974; După concert, București, 1976; Dimineața împlinirilor, București, 1978; Nopțile nu vin din afară, București, 1979; Poeme din război, pref. Nichita Stănescu, București, 1981; Ninge pe ascuns, București, 1988. Repere bibliografice: M. N. Rusu, „Întâlnire de seară”, LCF, 1966, 12; Mircea Vaida, „Întâlnire de seară”, ST, 1966, 8; B. Mihai, „Răscrucea vârstelor”, LCF, 1967, 12; Matei Alexandrescu, „Dincolo de aparențe”, VR, 1969, 2; Mircea Filip Leteanu
PETRACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
pe cal, / calul călare pe calul călare pe calul călare” (Calul călare). Altundeva apar aliterații: „Murmure despre muri murinzi de mură” (Muri de mură), iar un poem, ecou al sonetului Les Voyelles al lui Rimbaud, aduce ninsoare cu vocale: „Și ninge vocale, găteli disperate, / Un vânt de vocale în codri mai bate, / Din A și din E și din I se fac toate,/ Din O și din U și din I pe-nnoptate, / Din A se fac șei de ninsori deșelate” (Ningere
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
orientale și poundiene), cu discrete reverberații romantice: „E o lumină rece/ și inima-i încă/ străpunsă de vise./ În acest timp/ e din ce în ce mai frig/ o vrabie se așază pe o creangă/ înalți fruntea udă/ și o privești./ Din cer acum/ ninge./ Poți numi această liniște fericire./ Poți numi această lumină?” (Anii ’80). Aceste procedee, ce caracterizează gruparea brașoveană „mașcriistă”, se grefează la O. pe un orfism histrionic prelucrat după tiparele unui baladesc de sorginte romantic-barbiană, eufemizat prin metrică și discursivitate: „Hai
OPREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288550_a_289879]
-
Luceafărul” (1968), secretar adjunct al Asociației Scriitorilor din București. Între 1993 și 1996 este director general al Teatrului Național din București. Ca prozator, debutează în 1954, la „Tânărul scriitor”, cu povestirea Dușman cu lumea, iar prima carte, culegerea de povestiri Ningea în Bărăgan, îi apare în 1959. Textele de aici și alte schițe, povestiri și nuvele strânse în Somnul de la amiază (1960) și Dincolo de nisipuri (1962) sunt reluate în volumul Cantonul părăsit (1964; Premiul Uniunii Scriitorilor). Li se adaugă proza scurtă
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
intrinseci: o proză carnavalescă, un nesfârșit lanț de metafore în sărbătoare, un simț neobișnuit al miraculosului și un instinct sigur al limbii, o proză, pe scurt, artistă, pe care noile promoții de scriitori n-o mai cultivă. EUGEN SIMION SCRIERI: Ningea în Bărăgan, București, 1959; Somnul de la amiază, București, 1960; Dincolo de nisipuri, București, 1962; Cantonul părăsit, București, 1964; Apostolii (în colaborare cu Vintilă Ornaru), București, 1966; Caii albi din orașul București, București, 1967; Vară buimacă, București, 1967; Îngerul a strigat, București
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
Dincolo de nisipuri, postfață Eugen Simion, Galați, 1994; O corabie spre Bethleem, București, 1997; Năluca, București, 1997; La umbra crailor de ghindă (dialog cu Mihai Ispirescu), București, 2001; Amantul Marii Doamne Dracula, București, 2001; Dincolo de nisipuri, postfață Eugen Simion, București, 2002; Ningea în Bărăgan, cu ilustrații de Mircia Dumitrescu, București, 2002; Punți prăbușite, București, 2002; Proză, îngr. Steluța Suciu, Brașov, 2003. Traduceri: Armando López Salinas, An după an, București, 1965 (în colaborare cu Radu Nistor); Gheorghi Markov, Siberia, I-II, postfață Tatiana
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
structurile fine ale spectrului hidrogenului”. Polykarp Kusch, Statele Unite ale Americii, „Pentru precisă determinare a momentului magnetic al electronului”. 1956 William Bradford Shockley, John Bardeen, Walter Houser Brattain, Statele Unite ale Americii, „Pentru studiile asupra semiconductorilor și descoperirea efectului tranzistor”. 1957 Chen Ning Yang Chină, Tsung-Dao Lee, Statele Unite ale Americii, „Pentru studiul aprofundat în așa numitele legi de paritate care a dus la descoperiri importante privind particulele elementare”. 1958 Pavel Alexeevici Cerenkov, Ilia Frank, Igor Evghenievici Tamm, Uniunea Sovietică, „Pentru descoperirea și interpretarea
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
în fața corabiei; fiece tălăzuire a mării îi dezvăluia cocoașa înaltă și scînteietoare; jeturile îi țîșneau regulat în văzduh, într-o tăcere desăvîrșită. Marinarii credeau, în naivitatea lor, că erau aceleași jeturi tăcute pe care le zăriseră mai demult, pe apele ninse de lună ale Atlanticului și ale Oceanului Indian. Ă Nici unul dintre voi n-a văzut-o pîn-acum? exclamă Ahab, adresîndu-se oamenilor cocoțați de jur-împrejur. Ă Am văzut-o aproape în aceeași clipă cu dumneavoastră, domnule căpitan și am și strigat, zise
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
limpede a necesității luptei pentru apărarea păcii, poeta se străduiește să inventeze tropi dintre cei mai curioși, de pură esență formalistă, ajungând până la urmă la următoarea imagine „originală” a păcii: «Să crească o pace nu strâmbă-n găoace, Ci aripă ninsă pe harta Întinsă, Nu șubredă, slabă, spoită-n tabără Ci dreaptă și darnică, Lungă și trainică». (Nina Cassian, Sufletul nostru, EPLA, 1949, p. 46). Pe cât de ermetică este această strofă, pe atât e de hilară. O pace care să nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
volumul de versuri Când vioarele tăcură. O antologie de poezie apărută În 1993 la Editura Teora a modificat acest titul În Când viorile tăcură. Pentru „consecvență”, ar fi trebuit să modifice, de exemplu, și versul lui Bacovia „Te uită cum ninge decembre!” În „Te uită cum ninge decembrie!”. Dacă În același text există dublete morfologice (inimii/inimei, făgăduințe/făgăduinți), avem două soluții: fie să lăsăm ambele variante, pentru a oferi cititorului interesat o perspectivă exactă a stadiului În care se găsea
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]