4,211 matches
-
pentru că era incompatibilă cu independența individului, dar proprietatea romană a supraviețuit, deoarece a reușit să asigure mai bine decât proprietatea colectivă a germanilor libertatea individului. Datorită dezvoltării economiei și așezării în Imperiul Roman, obștea gentilică s-a transformat treptat în obște sătească, numită "marcă", ce avea la bază comunitatea de teritoriu. În secolele IV-V se accentuează procesul de diferențiere, de separare a aristocrației gentilice de masa oamenilor de rând, liberi. Organizarea socială și militară conferea triburilor germanice posibilitatea impunerii unui
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Stedingerilor". Desfășurată la finele secolului al XII-lea și începutul celui de-al XIII-lea, răscoala a fost un mijloc de împotrivire a țărănimii împotriva acțiunii de aservire duse de arhiepiscopii de Bremen și conții de Oldenburg. Organizați într-o "obște a Stedingerilor", rezistența lor a luat amploare, distrugând castele și mânăstiri. Arhiepiscopul de Bremen a organizat adevărate cruciade împotriva Stedingerilor, la care au participat cavaleri din Flandra, Brabant, Olanda și Westfalia. Prima dintre acestea a eșuat la Hemmelskamp, în vara
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
gospodării mai arătoase. Primul deal, desparte Lupoaia de Ploștina, și este acoperit cu pădure de stejar, cer și fag. Referitor la această pădure există un contract provizoriu de arendare apoi vînzare, și unul definitiv semnat Între proprietarul M.C.Săvoiu cu obștea Ploștina. Au existat Însa disensiuni Între cele două părți care au dus la un proces care a durat Între 1908-1916, disensiunile rezolvîndu- se. (Anexa 1) De la locul numit „ la altoi ” , de unde pleacă primul deal, puțin spre apus, se Întinde o
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
inițiative, instituții, întreceri, învățători, învățături, jafuri, jertfe, jocuri, judecăți, jurnale, lame, lanțuri, limbi, locuri, lovituri, lupte, mame, mamifere, materiale, meciuri, melodii, meniuri, mere, meserii, metode, moduri, motive, munți, muzică, națiuni, neamuri, necazuri, nomazi, note, notații, noțiuni, nume, numiri, oameni, obiceiuri, obște, ochi, ocol, oferte, opere, operații, opinii, oracole, orașe, ordine, ore, organe, organizare, organizații, origini, pasiuni, păreri, păsări, pești, plasamente, politici, porturi, posturi, profesiuni, profesori, programe, ramuri, rate, rații, religii, responsabili, restanțe, rețete, riscuri, roiuri, roluri, salturi, sate, sărbători, săruri, sărituri
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
în Polonia românii se bucurau de protecția și libertățile garantate de rege dar se conduceau după legile lor străvechi care sînt cunoscute numai parțial din scrierile poloneze:1. ,,Gloaba cuvenită de la dînșii nu merge în vistieria crăiască, ci rămîne în obștea lor pentru nevoile locuitorilor.2. Judecata se făcea prin județi aleși de însăși locuitorii și care erau să le judece numai după dreptul strămoșesc român. 3. Adunările obștești menite a înlătura trebuințele de gospodărie sau orînduială, erau iertate.4 Birurile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
biologice sau teritoriale, și o formă conștientă, ce are loc cu participarea deliberată a oamenilor, este vorba de tradiția bunurilor spirituale (Stahl, 1983: 251). Pentru a explica procesul transmiterii acesteia din urmă în comunitatea rurală românească, Stahl introduce conceptul de obște pe bază de tradiție difuză, el explicând că tradiția nu se transmite doar de la vârstnici la tineri, membrii obștei învățând de la toți ceilalți, continuu, atâta timp cât acel grup social există. Este posibil ca și cei în vârstă să învețe din experiența
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
bunurilor spirituale (Stahl, 1983: 251). Pentru a explica procesul transmiterii acesteia din urmă în comunitatea rurală românească, Stahl introduce conceptul de obște pe bază de tradiție difuză, el explicând că tradiția nu se transmite doar de la vârstnici la tineri, membrii obștei învățând de la toți ceilalți, continuu, atâta timp cât acel grup social există. Este posibil ca și cei în vârstă să învețe din experiența celor mai tineri. Obștea pe bază de tradiție difuză dăinuie așadar printr-un proces de contaminare socială. Transmiterea tradiției
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
tradiție difuză, el explicând că tradiția nu se transmite doar de la vârstnici la tineri, membrii obștei învățând de la toți ceilalți, continuu, atâta timp cât acel grup social există. Este posibil ca și cei în vârstă să învețe din experiența celor mai tineri. Obștea pe bază de tradiție difuză dăinuie așadar printr-un proces de contaminare socială. Transmiterea tradiției nu mai are loc atunci când obștea se dizolvă (Stahl, 1983: 266-271). În analizele actuale, tradiția apare ca un proces complex, care are nu numai elemente
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
atâta timp cât acel grup social există. Este posibil ca și cei în vârstă să învețe din experiența celor mai tineri. Obștea pe bază de tradiție difuză dăinuie așadar printr-un proces de contaminare socială. Transmiterea tradiției nu mai are loc atunci când obștea se dizolvă (Stahl, 1983: 266-271). În analizele actuale, tradiția apare ca un proces complex, care are nu numai elemente reproductive, ci și elemente de variație, de recreare a trecutului, conform nevoilor prezentului. Se vorbește de reinventarea tradiției, sau printr-o
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
răspund, 6% optează pentru "nu" (oamenii nu ajută aceste comitete de inițiativă), 8,6% răspund cu "da, puțin" și 11,9% răspund cu "da, mult". Comparația cu regiunile nu este semnificativă în acest caz. În privința intensității cu care se implică obștea sătească în rezolvarea problemelor satului, 37,1% spun că nu există obște în satul lor (primăriile din Muntenia sunt semnificativ mai înclinate să dea acest răspuns), 31,8% consideră că obștea nu este prea activă (mai ales cei din Banat
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
8,6% răspund cu "da, puțin" și 11,9% răspund cu "da, mult". Comparația cu regiunile nu este semnificativă în acest caz. În privința intensității cu care se implică obștea sătească în rezolvarea problemelor satului, 37,1% spun că nu există obște în satul lor (primăriile din Muntenia sunt semnificativ mai înclinate să dea acest răspuns), 31,8% consideră că obștea nu este prea activă (mai ales cei din Banat aleg acest răspuns), 24,5% consideră că obștea din satul lor este
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în acest caz. În privința intensității cu care se implică obștea sătească în rezolvarea problemelor satului, 37,1% spun că nu există obște în satul lor (primăriile din Muntenia sunt semnificativ mai înclinate să dea acest răspuns), 31,8% consideră că obștea nu este prea activă (mai ales cei din Banat aleg acest răspuns), 24,5% consideră că obștea din satul lor este activă (aici Transilvania este înclinată să dea acest răspuns semnificativ mai mult decât alte regiuni), iar 2,0% afirmă
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
spun că nu există obște în satul lor (primăriile din Muntenia sunt semnificativ mai înclinate să dea acest răspuns), 31,8% consideră că obștea nu este prea activă (mai ales cei din Banat aleg acest răspuns), 24,5% consideră că obștea din satul lor este activă (aici Transilvania este înclinată să dea acest răspuns semnificativ mai mult decât alte regiuni), iar 2,0% afirmă că obștea este foarte activă. Datele arată de asemenea că în Transilvania (73,9%), Crișana-Maramureș (68,8
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este prea activă (mai ales cei din Banat aleg acest răspuns), 24,5% consideră că obștea din satul lor este activă (aici Transilvania este înclinată să dea acest răspuns semnificativ mai mult decât alte regiuni), iar 2,0% afirmă că obștea este foarte activă. Datele arată de asemenea că în Transilvania (73,9%), Crișana-Maramureș (68,8%) și Moldova (57,7%) sătenii fac cel mai mult muncă voluntară, iar în București și Dobrogea nu se face deloc. Primăriile au o opinie echilibrată
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în sensul că oamenii isi declara interesul dar nu participa activ. Răspunsurile reprezentanților administrației locale din rural ilustrează din nou poziția privilegiată a Transilvaniei față de celelalte regiuni: aici există într-o măsură semnificativ mai mare comitete de inițiativă sătești, iar obștea este percepută ca fiind mai activă decât în celelalte regiuni. De asemenea, în Transilvania regăsim procentul cel mai mare al celor ce afirmă că sătenii fac muncă voluntară pentru comunitate (urmată de Crișana-Maramureș). Explicația pentru rezultatele de mai sus este
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
război mondial (Stahl, 1969). Satul devălmaș este o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare, drepturi exercitate printr-un organ de conducere numit obște. (Stahl, 1959) Sau, o altă definiție O formă de conviețuire socială, pe un trup de moșie, a unui grup biologic închis, deseori legat prin rudenie de ceată, trăind în gospodării familiale, asociate într-o obște, care are dreptul de a
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
un organ de conducere numit obște. (Stahl, 1959) Sau, o altă definiție O formă de conviețuire socială, pe un trup de moșie, a unui grup biologic închis, deseori legat prin rudenie de ceată, trăind în gospodării familiale, asociate într-o obște, care are dreptul de a se amesteca în viața fiecărei gospodării, potrivit regulilor devălmășiei și conform mecanismului psihic al obștei pe bază de tradiție difuză. (Stahl, 1946) Devălmășia semnifică folosirea în comun de către comunitatea rurală a diverselor categorii de pământ
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de moșie, a unui grup biologic închis, deseori legat prin rudenie de ceată, trăind în gospodării familiale, asociate într-o obște, care are dreptul de a se amesteca în viața fiecărei gospodării, potrivit regulilor devălmășiei și conform mecanismului psihic al obștei pe bază de tradiție difuză. (Stahl, 1946) Devălmășia semnifică folosirea în comun de către comunitatea rurală a diverselor categorii de pământ, în funcție de nevoile proprii. Ca structură de organizare comunitară, devălmășia apare în satele libere (de răzeși) și presupune două principii: stăpânirea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Devălmășia semnifică folosirea în comun de către comunitatea rurală a diverselor categorii de pământ, în funcție de nevoile proprii. Ca structură de organizare comunitară, devălmășia apare în satele libere (de răzeși) și presupune două principii: stăpânirea în comun a pământurilor și conducerea prin obște. Devălmășia absolută este considerată de Stahl ca fiind cea mai veche formă de organizare, din care au evoluat ulterior și celelalte tipuri de devălmășie. Există astfel mai multe tipuri de devălmășie: * Devălmășia absolută care apare în satul arhaic, un sat
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este considerată de Stahl ca fiind cea mai veche formă de organizare, din care au evoluat ulterior și celelalte tipuri de devălmășie. Există astfel mai multe tipuri de devălmășie: * Devălmășia absolută care apare în satul arhaic, un sat cu o obște democratic egalitară și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași (Iorga numea aceste sate genealogice), formând o singură ceată, închisă nebăștinașilor, cu o economie naturală. Folosirea trupului de moșie se face prin "stăpânirea locurească" fiecare familie are dreptul să
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care Stahl spunea în deceniul 40 că nu mai exista decât în Vrancea și a funcționat atâta timp cât a existat destul pământ pentru nevoile tuturor membrilor comunității. * Devălmășia egalitară este rezultatul creșterii populației, ceea ce duce la un control mai strict din partea obștei asupra modului de utilizare a diferitelor categorii economice de pământ. Ea presupune o "stapânire pe sumă de stânjeni" fiecare familie are o întindere de teren egală. * Devălmășia inegalitară apare în satul devălmaș umblător pe bătrâni, este un sat cu o
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
asupra modului de utilizare a diferitelor categorii economice de pământ. Ea presupune o "stapânire pe sumă de stânjeni" fiecare familie are o întindere de teren egală. * Devălmășia inegalitară apare în satul devălmaș umblător pe bătrâni, este un sat cu o obște în care s-au produs diferențieri de avere, alcătuit din cete multiple de neam și care au drepturi inegale asupra diverselor categorii de pământ, în funcție de avere. Este un sat în care au pătruns nebăștinași, iar economia este preponderent una de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să devină tot mai mult un raport social exclusivist, între un individ și un anumit bun, care presupune implicit a dispune de acel bun în mod absolut. Satul românesc, în formele lui arhaice, presupune două forme de proprietate: cea a obștei și cea a gospodăriei. Inițial, obștea are drepturi mai puternice decât gospodăria, pentru ca, o dată cu trecerea spre modernitate, gospodăria să se dezvolte din ce în ce mai mult și să devină forma de proprietate preponderentă. În secolele al XIX-lea și al XX-lea, se
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
raport social exclusivist, între un individ și un anumit bun, care presupune implicit a dispune de acel bun în mod absolut. Satul românesc, în formele lui arhaice, presupune două forme de proprietate: cea a obștei și cea a gospodăriei. Inițial, obștea are drepturi mai puternice decât gospodăria, pentru ca, o dată cu trecerea spre modernitate, gospodăria să se dezvolte din ce în ce mai mult și să devină forma de proprietate preponderentă. În secolele al XIX-lea și al XX-lea, se dezvoltă tot mai mult, sub influența
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din ce în ce mai mult și să devină forma de proprietate preponderentă. În secolele al XIX-lea și al XX-lea, se dezvoltă tot mai mult, sub influența statului modern, proprietatea individuală. Vom analiza pe rând specificul proprietății așa cum este ea deținută în cadrul obștei și respectiv al gospodăriei. Devălmășia nu poate fi înțeleasă fără a discuta astfel despre obștea sătească, organul administrativ al satului, cel care coordonează toate aspectele vieții acestuia economice, sociale, juridice. Obștea și implicit tipul de proprietate suferă transformări de-a
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]