4,294 matches
-
28 februarie 2013 a obținut 6 voturi pentru a deveni arhiepiscop al Buzăului. Contracandidatul său, Ciprian Spiridon, a obținut 41 din 47 voturi valabil exprimate, și a devenit astfel arhiepsicop al Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei. Amândoi candidații au provenit din obștea Mănăstirii Crasna, Prahova.
Ambrozie Sinaitul () [Corola-website/Science/308633_a_309962]
-
iar în anul 1993 , cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost ridicat la rangul de arhimandrit, cu prilejul prăznuirii Adormirii Maicii Domnului, an în care mănăstirea împlinea 70 de ani de la întemeiere. Sub cârmuirea starețului Iustin Hodea obștea mănăstirii a ajuns în scurt timp la 30 de viețuitori, față de 4-5 cât avea înainte de anul 1989. Dintre aceștia, prin grija Prea Cuvioșiei Sale, au urmat cursurile Seminarului Teologic 13 viețuitori, 9 au urmat Facultatea de Teologie, iar 6 au
Iustin Hodea () [Corola-website/Science/308642_a_309971]
-
Ioan Rămureanu, Pr. Prof. Niculae Șerbănescu, Pr. Prof. Constantin Galeriu și Prof. Iorgu Ivan, care au contribuit, alături de alții, la formarea sa ca viitor slujitor al altarului. La 1 august 1978, la vârsta de 25 de ani, a intrat în obștea Mănăstirii Sinaia din județul Prahova, unde a fost primit ca frate de starețul de atunci, protosinghelul Calinic Argatu, actualul arhiepiscop al Argeșului și Muscelului. În același an, a fost tuns în monahism de sărbătoarea Sfintei Parascheva (14 octombrie 1978), primind
Irineu Pop () [Corola-website/Science/308640_a_309969]
-
ori să fugă în pădure pentru a nu fi scos din mânăstire. În perioada 1965-1967 și-a efectuat serviciul militar obligatoriu în Armata Română. După efectuarea stagiului militar, a revenit pentru a-și duce mai departe viața de călugăr în obștea aceleiași mănăstiri. Și-a efectuat studiile teologice și pregătirea monahală la Mănăstirea Slătioara. După ce a fost timp de 11 ani frate în obștea Mănăstirii Slătioara, la 18 noiembrie 1968, de ziua Cuviosului Alipie Stâlpnicul, a fost tuns în monahism cu
Vlasie Mogârzan () [Corola-website/Science/308687_a_310016]
-
Română. După efectuarea stagiului militar, a revenit pentru a-și duce mai departe viața de călugăr în obștea aceleiași mănăstiri. Și-a efectuat studiile teologice și pregătirea monahală la Mănăstirea Slătioara. După ce a fost timp de 11 ani frate în obștea Mănăstirii Slătioara, la 18 noiembrie 1968, de ziua Cuviosului Alipie Stâlpnicul, a fost tuns în monahism cu numele de Vlasie (nume luat în onoarea Sf. Sfințit Mucenic Vlasie, Episcopul Sevastiei) de către IPS Mitropolit Glicherie Tănase al Bisericii Ortodoxe de Stil
Vlasie Mogârzan () [Corola-website/Science/308687_a_310016]
-
noi și organizarea Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi. El a apucat să vadă Biserica Ortodoxă de Stil Vechi liberă și în permanentă dezvoltare, având în jur de 500.000 de credincioși, 80 de parohii mari, nouă mănăstiri și mai multe obști monahale mici. Mitropolitul Silvestru Onofrei a încetat din viață la data de 5/18 martie 1992, după o criză de inimă, în chilia sa de la Mănăstirea Slătioara. Avea vârsta de numai 68 de ani, iar decesul său a fost regretat
Silvestru Onofrei () [Corola-website/Science/308736_a_310065]
-
XVIII-lea încep să apară documente istorice ce fac referire la Mănăstirea Lainici. Schimnicul Atanasie vine de la Tismana la Lainici, în 1780, și se pomenește într-un sinet în care donează mănăstirii o moșie. El adună de pe văile munților o obște de 30 de călugări. După moartea sa, între 1810 și 1817 o mână de boieri olteni refac schitul, de data aceasta din piatră, cu ziduri groase de până la 1 metru. Primele două biserici, nicodimiană și atanasiană, nu s-au mai
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
luptase împotriva lor în războiul ruso-turc dintre anii 1806 și 1812. Îmbrăcat în straie călugărești, acesta s-a ascuns până în ultimul moment. În 1817 turcii au devastat așezământul, și negăsindu-l pe Tudor, l-au decapitat pe călugărul Maxim, risipind obștea. În cronicile vremii, printre ctitori apare un nume: Stanca Măldărescu, dar care lipsește, în mod surprinzător, de pe pisania așezământului. În locul ei este gravat Kalistracta, evident numele de călugărie pe care l-a purtat, la sfârșitul vieții, vrednica boieroaică. Mănăstirea Lainici
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
Germania unde au murit în lagărele germane. În 1929 a fost trimis de la Mănăstirea Frăsinei un grup de șase monahi, avându-l stareț pe Cuviosul Visarion Toia, care a ridicat din ruine mănăstirea, construind clădirile necesare și introducând viață de obște cu un regim ascetic sever, întocmai ca la Mănăstirea Frăsinei. Datorită seriozității, disciplinei duhovnicești și slujbelor care se săvârșeau aici, Mănăstirea Lainici devine tot mai căutată de numeroși credincioși din împrejurimi. După 1947, când vine la conducere regimul comunist, Mănăstirea
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
fiind de politica vremii, care părea să fie mai blândă și mai omenoasă. Astfel, după 1983, datorită novicilor care au început să se înmulțească, introduce din nou rânduielile ascetice monahicești, respectiv, slujbele de la miezul nopții și neconsumul de carne în obște, lucru ce a dus la o viață duhovnicească mai bună. După Revoluția din 1989, ca urmare a afluenței crescânde de credincioși, în Mănăstirea Lainici se simțea nevoia unei biserici mai mari și mai încăpătoare. În Duminici și la marile sărbători
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
aceleiași Arhiepiscopii. Pe durata șederii în Franța a desfășurat o bogată activitate misionar-catehetică (conferințe pe diferite teme ținute în orașele Paris, Poitiers, Bordeaux, Aix-en-Provence, Asten, Dublin). Cu binecuvântarea I.P.S. Arhiepiscop Iosif Pop al Parisului, din iulie 2000 a intrat în obștea viețuitorilor Mănăstirii Lăzești din Arhiepiscopia Alba-Iuliei, fiind tuns întru rasofor cu numele de Codrat. El s-a legat, pe linie duhovnicească, de părintele Rafail Noica. La 21 iulie 2000 e tuns în monahism la Chilia Sf. Gheorghe-Colciu de la Sfântul Munte
Siluan Șpan () [Corola-website/Science/308082_a_309411]
-
personalități s-a aflat și renumitul savant român Radu Floră, erudit cu preocupări multiple și deosebit de variate, o personalitate pregnanta care a radiat prin forță să creatoare inepuizabila, ceea ce denotă și bogată lui opera și angajarea să multilaterala în interesul obștei și etniei sale, pentru dezvoltarea vieții științifice și culturale a românilor din Șerbia. A rămas memorabilă și activitatea acestui renumit om de știință și în calitate de fundator și an în șir președinte al renumitei asociații de specialitate Societatea de Limbă Română
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
poet, publicist și traducător român din Basarabia, membru și secretar al Sfatului Țării. a fost un poet important al Basarabiei și un mare patriot. Dacă obținerea independenței acestei provincii românești (de la 24 ianuarie 1918) poate fi socotită opera sa de obște, Unirea Basarabiei cu Patria Mamă nu s-ar fi putut face fără intervenția puternicei personalități a lui Ion Buzdugan. Născut într-o familie de țărani răzeși, Ion Buzdugan a studiat agronomia la Gorki, literele și dreptul la Universitatea din Moscova
Ion Buzdugan () [Corola-website/Science/307514_a_308843]
-
București). În prezent, mănăstirea este supusă unei renovări ample. Muzeul din "Casa Domnească" este închis pentru lucrări de restaurare. Atelierele au fost mutate temporar în comuna Popești-Leordeni. Este în construcție un nou drum de acces spre mănăstire, dinspre râul Colentina. Obștea actuală (2007) a mănăstirii este compusă din zece călugări, starețul mănăstirii fiind Părintele Arhimandrit Visarion Marinescu. Mănăstirea susține constant numeroase proiecte destinate familiilor defavorizate din comunitatea locală. În interiorul mănăstirii funcționează Așezământul Vasiliada, pentru ajutor social. Așezământul dispune de un cabinet
Mănăstirea Plumbuita () [Corola-website/Science/307520_a_308849]
-
jumătate a secolului al XIX-lea au fost ridicate zidurile de incintă, o trapeză de piatră, câteva chilii și turnul-clopotniță cu trei nivele, situat spre est, unde s-a amenajat prin 1840-1850 Paraclisul "Sf. Nicolae". Un rol important în dezvoltarea obștii monahale de la Văratec l-a avut maica Olimpiada, fondatoarea așezământului, care și-a sacrificat întreaga avere în acest scop. Mai multe soții de boieri au donat moșii acestui așezământ monahal: Mănăstirea Văratec a devenit mănăstire independentă în anul 1839, separându
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
din Imperiul Bizantin și cei din Europa Occidentală catolică. Evenimentele începute în 1096 au generat apariția unei conștiințe a unității celor trei mari grupuri. Cu prilejul postului de 9 Av comunitățile așkenaze obișnuiesc să comemoreze și să deplângă și distrugerea obștilor din orasele Shum: Shpira (Speyer), Vormaiza (Worms) și Magentza (Mainz). Elegia sau plângerea începe cu cuvintele מי יתן ראשי מים. Ele au fost publicate pentru prima dată în anul 1892 de către Adolf Neubauer, fiind traduse în germanî de Seligmann Baer
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
fiind pusă pe foc. După o perioadă destul de tulbure în istoria sa, această ctitorie voievodală și boierească a redevenit mănăstire, în vara anului 2003, cu binecuvântarea mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei. În prezent, la Mănăstirea Frumoasa viețuiește o obște de călugărițe care au venit de la Mănăstirea Războieni din județul Neamț. Actuala biserică este ctitoria egumenului Ioasaf Voinescu, care a rezidit-o din temelie în perioada 1836-1839. Pe frontispiciul bisericii, se află următoarea pisanie cu inscripția în limba română cu
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
se regăsește în politica de colectivizare forțată aplicată ulterior, în care ideea de proprietate particulară era privită cu suspiciune, fiind considerată contrară tezelor marxism-leninismului. Reforma agrara din 1945 a fost înfăptuita la sate de „Comisii comunale de împroprietărire alese de obștea plugarilor”. Istoria agriculturii românești de dupa 1945 a continuat să fie loc de continue experimente pentru comuniști care nu priveau cu ochi buni dezvoltarea CAP-urilor, astfel că prin diverse pârghii economice - în special prin politică prețurilor de achiziție a produselor
Reforma agrară din 1945 () [Corola-website/Science/306582_a_307911]
-
azi parte din Tel Aviv. In 1884 Shimon Rokakh, dintr-o familie evreiască din Ierusalim, s-a așezat la Yaffa și a devenit conducătorul comunității evreilor locali. El a organizat o asociație de asistență socială, numită Bney Tzion, pentru nevoiașii obștii, de asemenea asociația (agudat) Ezrat Israel destinată ajutorării evreilor pelerini ori imigranți debarcați în port. Aceasta asociație a înființat primul spital evreiesc din localitate și prima bibliotecă „Shaar Tzion” (Poarta Sionului), care a devenit dupa mulți ani, într-o altă
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
Casa cu paraclis”(1973-1976) - în care se găsește și biblioteca, una dintre cele mai mari comori din zonă a cărui ctitor este P.S. Justinian, „Casa Poetului”(1978-1980), „Altarul de vară”(1983), „Poarta maramureșeană”(1988), „Casa Albă”(1989-1992), „Muzeul”. După 1990 obștea mănăstirii condusă de tânărul stareț Justin Hodea ajunge la peste 25 de viețuitori, motiv pentru care se dorește construirea unei biserici mult mai mare. În 1996, vechea bisericuță este demolată, iar pe locul ei se construiește o noua biserică. Arhitectul
Mănăstirea Rohia () [Corola-website/Science/307833_a_309162]
-
Ciobotea al Moldovei și Bucovinei redându-i statutul de mănăstire de călugări și acordând binecuvântare ieromonahului Calistrat Chifan de a se ocupa de reorganizarea mănăstirii. Începând din anul 1997, starețul mănăstirii este protosinghelul Paisie Furdui, iar Mănăstirea dispune de o obște monahală tânără. Ieromonahul Calistrat Chifan, duhovnicul care s-a ocupat de renașterea vieții monahale la Bârnova, a fost pus sub canon în anul 2003, interzicându-i-se să oficieze ceremonii religioase și sfintele taine. Monahul a fost acuzat de neascultare
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
Ițcani. În secolul al XIX-lea, s-a stabilit la Ițcani o importantă comunitate evreiască, care a înființat prăvălii, depozite, case de export și mici fabrici și a construit o sinagogă și un cimitir evreiesc pentru necesitățile de cult ale obștii. Deși evreii nu constituiau majoritatea populației, au existat primari evrei ai localității cum ar fi Dische și Samuel Hellmann, care va deveni ulterior președinte al comunității evreiești din Suceava. Fratele său, Max Hellmann, a fost membru supleant în Parlamentul regional
Sinagoga din Ițcani () [Corola-website/Science/308363_a_309692]
-
Începând din acea dată, s-a instalat aici primul sobor de maici, care au venit de la Mănăstirea Teodoreni din cartierul sucevean Burdujeni, împreună cu maica stareță Teodora Marinescu. Maicile au inventarul de la ultimul egumen al schitului, protosinghelul Vichentie Bobeică. La început, obștea mănăstirii era formată din 12 maici. Inițial, complexul mănăstiresc era format din doar câteva chilii construite de protosinghelul Vichentie Bobeică, adăpostite într-o clădire de lângă biserică. Astăzi, în această clădire se află stăreția, câteva chilii și paraclisul. În anii următori
Mănăstirea Cămârzani () [Corola-website/Science/308455_a_309784]
-
de către tătari în iarna anului 1674-1675; prădarea mănăstirii de către poloni în 1680, care au transformat biserica mare în grajduri de cai sau avarierea mănăstirii de către oștenii regelui Sobieski în perioada 1689-1693. Până la începutul secolului al XIX-lea, Agapia a avut obște de călugări. În anul 1803, dorind să înființeze un Seminar de preoți la Mănăstirea Socola din Iași, mitropolitul Veniamin Costache al Moldovei a dispus ca cele vreo 50 de maici de la Socola să se mute la Mănăstirea Agapia. Printr-un
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
mănăstire ortodoxă amplasată în satul Bogdănești (din județul Suceava), la o distanță de circa 5 kilometri de orașul Fălticeni. Aici a fost construită o biserică, în jurul anului 1363, de către voievodul Bogdan I al Moldovei (1359-1365). Distrusă din temelii de tătari, obștea monahală a fost strămutată în anul 1542 la nou-înființata Mănăstirea Râșca, construită în vecinătate. Din anul 1994 s-a început reconstrucția Mănăstirii pe un nou amplasament. Astăzi aici ființează un cămin pentru bătrânii fără posibilități materiale. Decorul în care se
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]