3,917 matches
-
se află în orașul Târgu Ocna, Județul Bacău, pe valea Pârâului Vâlcica. Este una din cele două exploatări din Moldova, a doua fiind cea de la Cacica, Suceava. Salina este motivul economic numărul 1 pentru dezvoltarea orașului Târgu Ocna și aduce un câștig alături de exploatarea petrolieră și
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
se află în orașul Târgu Ocna, Județul Bacău, pe valea Pârâului Vâlcica. Este una din cele două exploatări din Moldova, a doua fiind cea de la Cacica, Suceava. Salina este motivul economic numărul 1 pentru dezvoltarea orașului Târgu Ocna și aduce un câștig alături de exploatarea petrolieră și forestieră din zonă. Principalul domeniu de activitate îl constituie extracția, prepararea și comercializarea sării. Există o nouă și modernă bază de agrement, amplasată în mina Trotuș, la 240 m adâncime, oferă conditii
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
nouă și modernă bază de agrement, amplasată în mina Trotuș, la 240 m adâncime, oferă conditii optime pentru: relaxare, mișcare, tratarea afecțiunilor respiratorii, reculegere în lacașul bisericii orodoxe Sfânta Varvara și cunoaștere în cadrul muzeului sării. Masivul de sare de la Târgu Ocna este divizat de planul unei falii, situată în zona nordică a zăcământului, în doua compartimente. În cadrul compartimentului, situat la nord de falia transversală, se disting doua lame de sare, una cu poziție superioară și a doua mai coborată, având în
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
și culcușul acestui ansamblu este denivelat. Grosimea acoperișului variază de la 42 - 54 m în sud, la 135-161 m în partea estică, atingând grosimi de la 179 m la 371m înspre nord si nord - est. Zăcământul de sare gemă Fețele Târgului - Târgu Ocna, este localizat în zona flișului extern, aparținând Carpaților Orientali din Moldova centrală. Masivul de sare de Târgu Ocna face parte dintr-o lamă de rabotaj smulsă din Miocenul unității marginale și adusă peste depozitele helvețiene ale unității pericarpatice din fereastra
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
în partea estică, atingând grosimi de la 179 m la 371m înspre nord si nord - est. Zăcământul de sare gemă Fețele Târgului - Târgu Ocna, este localizat în zona flișului extern, aparținând Carpaților Orientali din Moldova centrală. Masivul de sare de Târgu Ocna face parte dintr-o lamă de rabotaj smulsă din Miocenul unității marginale și adusă peste depozitele helvețiene ale unității pericarpatice din fereastra Vâlcele. Formațiunii cu sare de la Târgu Ocna i se atribuie vârsta acvitaniană. Din punct de vedere stratigrafic, depozitele
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
aparținând Carpaților Orientali din Moldova centrală. Masivul de sare de Târgu Ocna face parte dintr-o lamă de rabotaj smulsă din Miocenul unității marginale și adusă peste depozitele helvețiene ale unității pericarpatice din fereastra Vâlcele. Formațiunii cu sare de la Târgu Ocna i se atribuie vârsta acvitaniană. Din punct de vedere stratigrafic, depozitele sedimentare care apar în zona zăcămantului Fețele Târgului - Târgu Ocna aparțin Paleogenului, Neogenului și Cuaternarului. În lucrarea „Ocnele Moldaviei” Alecu Obreja menționează ca data sigură a deschiderii minelor de
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
Miocenul unității marginale și adusă peste depozitele helvețiene ale unității pericarpatice din fereastra Vâlcele. Formațiunii cu sare de la Târgu Ocna i se atribuie vârsta acvitaniană. Din punct de vedere stratigrafic, depozitele sedimentare care apar în zona zăcămantului Fețele Târgului - Târgu Ocna aparțin Paleogenului, Neogenului și Cuaternarului. În lucrarea „Ocnele Moldaviei” Alecu Obreja menționează ca data sigură a deschiderii minelor de sare din Moldova nu poate fi precizată. Se poate afirma însa că din timpuri foarte vechi băștinașii au utilizat apele sărate
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
ale unității pericarpatice din fereastra Vâlcele. Formațiunii cu sare de la Târgu Ocna i se atribuie vârsta acvitaniană. Din punct de vedere stratigrafic, depozitele sedimentare care apar în zona zăcămantului Fețele Târgului - Târgu Ocna aparțin Paleogenului, Neogenului și Cuaternarului. În lucrarea „Ocnele Moldaviei” Alecu Obreja menționează ca data sigură a deschiderii minelor de sare din Moldova nu poate fi precizată. Se poate afirma însa că din timpuri foarte vechi băștinașii au utilizat apele sărate ale izvoarelor și mai târziu chiar sarea din
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
aflorimente. Cea mai veche mărturie scrisă datează din anul 1380 și este constituită de un hrisov domnesc din care rezultă plata a unei cantități de 2000 ocale de sare pentru construcția unui pod de piatră la Garbovana, lângă Căiuți. Venitul ocnelor se obținea, încă din secolul al XIV-lea, pe seama ocolașilor de Trotuș, primii mineri care se ocupau de exploatarea minelor pe cheltuiala lor (lucrarea „Salinele noastre” autor C. Broșteanu). Primele exploatări au fost situate pe Valea Oituzului, în jurul fostei comunei
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
aveau sălașul haiduci și tâlhari, „În veșnică neprietenie cu autoritățile”. Legenda spune că un astfel de haiduc, urmărit fiind de poteră, a căzut într-o groapă de sare. Descoperirea l-a scăpat pe haiduc de pedeapsă . Între anii 1407-1434 cămărășia ocnelor se află la Târgu Trotuș, pecetea localității reprezenta un șalgău (muncitor secui venit de dincolo de Carpați) cu un ciocan de tăiat în mână. În anul 1434 cămărășia se mută definitiv la Târgu Ocna iar pecetea localității înfățișa un ciocan încrucișat
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
haiduc de pedeapsă . Între anii 1407-1434 cămărășia ocnelor se află la Târgu Trotuș, pecetea localității reprezenta un șalgău (muncitor secui venit de dincolo de Carpați) cu un ciocan de tăiat în mână. În anul 1434 cămărășia se mută definitiv la Târgu Ocna iar pecetea localității înfățișa un ciocan încrucișat cu un bătător. Dezvoltarea exploatării sării se Înregistrează În timpul domniei lui Ștefan cel Mare. În anul 1502, spre sfârșitul vieții sale, domnitorul Ștefan cel Mare întărea privilegiul acordat ctitoriei de la Putna de a
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
încrucișat cu un bătător. Dezvoltarea exploatării sării se Înregistrează În timpul domniei lui Ștefan cel Mare. În anul 1502, spre sfârșitul vieții sale, domnitorul Ștefan cel Mare întărea privilegiul acordat ctitoriei de la Putna de a se aproviziona cu sare de la Târgu Ocna. Exploatarea sării În regiunea Trotușului și Târgu Ocna se făcea de localnici care își scoteau sarea necesară propriului consum, surplusul comercializându-l. O parte din „productul” minelor trotușene intră direct în consumul slujitorilor monahicești, cunoscuți ca vajnici consumatori de pește
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
Înregistrează În timpul domniei lui Ștefan cel Mare. În anul 1502, spre sfârșitul vieții sale, domnitorul Ștefan cel Mare întărea privilegiul acordat ctitoriei de la Putna de a se aproviziona cu sare de la Târgu Ocna. Exploatarea sării În regiunea Trotușului și Târgu Ocna se făcea de localnici care își scoteau sarea necesară propriului consum, surplusul comercializându-l. O parte din „productul” minelor trotușene intră direct în consumul slujitorilor monahicești, cunoscuți ca vajnici consumatori de pește sărat. În Descriptio Moldaviae Dimitrie Cantemir amintește Ocna
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
Ocna se făcea de localnici care își scoteau sarea necesară propriului consum, surplusul comercializându-l. O parte din „productul” minelor trotușene intră direct în consumul slujitorilor monahicești, cunoscuți ca vajnici consumatori de pește sărat. În Descriptio Moldaviae Dimitrie Cantemir amintește Ocna "și Trotușul, pe răul Trotuș - două târgușoare care nu sunt demne de amintit decât prin ocnele de sare bogate din apropierea lor. În ținutul Bacăului, lângă târgu Trotuș, se găsesc saline foarte bogate, numite în țară ocne. Nu e nevoie de
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
parte din „productul” minelor trotușene intră direct în consumul slujitorilor monahicești, cunoscuți ca vajnici consumatori de pește sărat. În Descriptio Moldaviae Dimitrie Cantemir amintește Ocna "și Trotușul, pe răul Trotuș - două târgușoare care nu sunt demne de amintit decât prin ocnele de sare bogate din apropierea lor. În ținutul Bacăului, lângă târgu Trotuș, se găsesc saline foarte bogate, numite în țară ocne. Nu e nevoie de vreun meșteșug deosebit să alegi sarea, dacă sapi în pământ până la unul sau doi coți adâncime
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
Moldaviae Dimitrie Cantemir amintește Ocna "și Trotușul, pe răul Trotuș - două târgușoare care nu sunt demne de amintit decât prin ocnele de sare bogate din apropierea lor. În ținutul Bacăului, lângă târgu Trotuș, se găsesc saline foarte bogate, numite în țară ocne. Nu e nevoie de vreun meșteșug deosebit să alegi sarea, dacă sapi în pământ până la unul sau doi coți adâncime, găsești sarea cea mai curată și limpede ca porfirul sau cristalul... Ocnele acestea sunt sunt nesecate, cu toate că în ele lucrează
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
se găsesc saline foarte bogate, numite în țară ocne. Nu e nevoie de vreun meșteșug deosebit să alegi sarea, dacă sapi în pământ până la unul sau doi coți adâncime, găsești sarea cea mai curată și limpede ca porfirul sau cristalul... Ocnele acestea sunt sunt nesecate, cu toate că în ele lucrează zi de zi sute de oameni." Exploatarea sării în zonă s-a realizat în ocne sub formă de clopot (În zonele cu coperta mică) până în a 2-a jumătate a Secolulului al
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
până la unul sau doi coți adâncime, găsești sarea cea mai curată și limpede ca porfirul sau cristalul... Ocnele acestea sunt sunt nesecate, cu toate că în ele lucrează zi de zi sute de oameni." Exploatarea sării în zonă s-a realizat în ocne sub formă de clopot (În zonele cu coperta mică) până în a 2-a jumătate a Secolulului al XIX-lea: Ocna Grebleș, Ocna Surpată, Ocna Tălharilor, Ocna cu Brad, Ocna Cantemir, Ocnele Unite, Ocnița alcătuiesc o serie de goluri subterane, situate
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
sunt nesecate, cu toate că în ele lucrează zi de zi sute de oameni." Exploatarea sării în zonă s-a realizat în ocne sub formă de clopot (În zonele cu coperta mică) până în a 2-a jumătate a Secolulului al XIX-lea: Ocna Grebleș, Ocna Surpată, Ocna Tălharilor, Ocna cu Brad, Ocna Cantemir, Ocnele Unite, Ocnița alcătuiesc o serie de goluri subterane, situate între pârâul Grebleș și pârâul Trifu. În secolul al XVII-lea, în cadrul ocnelor se deosebesc două categorii de muncitori: -muncitorii
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
cu toate că în ele lucrează zi de zi sute de oameni." Exploatarea sării în zonă s-a realizat în ocne sub formă de clopot (În zonele cu coperta mică) până în a 2-a jumătate a Secolulului al XIX-lea: Ocna Grebleș, Ocna Surpată, Ocna Tălharilor, Ocna cu Brad, Ocna Cantemir, Ocnele Unite, Ocnița alcătuiesc o serie de goluri subterane, situate între pârâul Grebleș și pârâul Trifu. În secolul al XVII-lea, în cadrul ocnelor se deosebesc două categorii de muncitori: -muncitorii liberi: ocolașii
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
ele lucrează zi de zi sute de oameni." Exploatarea sării în zonă s-a realizat în ocne sub formă de clopot (În zonele cu coperta mică) până în a 2-a jumătate a Secolulului al XIX-lea: Ocna Grebleș, Ocna Surpată, Ocna Tălharilor, Ocna cu Brad, Ocna Cantemir, Ocnele Unite, Ocnița alcătuiesc o serie de goluri subterane, situate între pârâul Grebleș și pârâul Trifu. În secolul al XVII-lea, în cadrul ocnelor se deosebesc două categorii de muncitori: -muncitorii liberi: ocolașii (refetașii-muncitori împroprietăriți
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
zi de zi sute de oameni." Exploatarea sării în zonă s-a realizat în ocne sub formă de clopot (În zonele cu coperta mică) până în a 2-a jumătate a Secolulului al XIX-lea: Ocna Grebleș, Ocna Surpată, Ocna Tălharilor, Ocna cu Brad, Ocna Cantemir, Ocnele Unite, Ocnița alcătuiesc o serie de goluri subterane, situate între pârâul Grebleș și pârâul Trifu. În secolul al XVII-lea, în cadrul ocnelor se deosebesc două categorii de muncitori: -muncitorii liberi: ocolașii (refetașii-muncitori împroprietăriți, cu drepturi
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
sute de oameni." Exploatarea sării în zonă s-a realizat în ocne sub formă de clopot (În zonele cu coperta mică) până în a 2-a jumătate a Secolulului al XIX-lea: Ocna Grebleș, Ocna Surpată, Ocna Tălharilor, Ocna cu Brad, Ocna Cantemir, Ocnele Unite, Ocnița alcătuiesc o serie de goluri subterane, situate între pârâul Grebleș și pârâul Trifu. În secolul al XVII-lea, în cadrul ocnelor se deosebesc două categorii de muncitori: -muncitorii liberi: ocolașii (refetașii-muncitori împroprietăriți, cu drepturi ce reveneau oricărui
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
oameni." Exploatarea sării în zonă s-a realizat în ocne sub formă de clopot (În zonele cu coperta mică) până în a 2-a jumătate a Secolulului al XIX-lea: Ocna Grebleș, Ocna Surpată, Ocna Tălharilor, Ocna cu Brad, Ocna Cantemir, Ocnele Unite, Ocnița alcătuiesc o serie de goluri subterane, situate între pârâul Grebleș și pârâul Trifu. În secolul al XVII-lea, în cadrul ocnelor se deosebesc două categorii de muncitori: -muncitorii liberi: ocolașii (refetașii-muncitori împroprietăriți, cu drepturi ce reveneau oricărui slujitor al
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
-a jumătate a Secolulului al XIX-lea: Ocna Grebleș, Ocna Surpată, Ocna Tălharilor, Ocna cu Brad, Ocna Cantemir, Ocnele Unite, Ocnița alcătuiesc o serie de goluri subterane, situate între pârâul Grebleș și pârâul Trifu. În secolul al XVII-lea, în cadrul ocnelor se deosebesc două categorii de muncitori: -muncitorii liberi: ocolașii (refetașii-muncitori împroprietăriți, cu drepturi ce reveneau oricărui slujitor al statului) și șalgăii (muncitori mineri secui veniți de dincolo de carpați); -criminalii -„ocnașii” care erau condamnați la muncă pentru grave delicte. Din cauza adâncimii
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]