10,695 matches
-
faptul că între Câlcea și Stănilești, afară de sătuceanul Săratu și târgul Drânceni înființat la 1862, nici o așezare omenească mare nu se află în luncă. În schimb locuințele izolate, ca: bordeele și colibele grădinarilor hușeni, odăile de la vii, casele de pădurari, ocoalele de vite și stânele oilor aduse la vărat în luncă, populează din plin albia majoră a Prutului în această regiune. Notă: Material preluat din „Revista Științifică <<V. Adamachi>>”, Iași, vol. XXIX, aprilie - iunie 1943, p. 153-158; Și extras. VALEA LOHANULUI
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mari și mici, sfinție sa părintele și rugătoriul nostru kir Mitrofan Episcopul de Huș(i) și au adus înaintea noastră un ispisoc de hotărâtură de la Alexandru V(oeăvod pe satul Broștenii, care sat mai înainte au fost supt ascultare(aă ocolului târgului Hușilor. Și se începe hotarul acelui sat de mai sus scris, anume Broștenii, din sus de drumul carele vine despre Lohan, deci drumul la dial pe supt podgoria, peste capul podgoriei din gios deci cade în Lohan, iar de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
obștescă ordinară) și în cel judecătoresc. Regulamentele au mai statuat crearea ministerelor sau departamentelor administrative centrale (internele, finanțele, miliția, dreptatea, cultele și secretariatul statului), precum și organizarea administrativ-teritorială, bazată pe județe și plăși în Muntenia, iar în Moldova, pe ținuturi și ocoale. Justiția era și ea organizată pe principii moderne, creându-se instanțe ierarhice în materie civilă și penală (de la tribunalul sătesc, la Înaltul Divan), precum și tribunale administrative și comerciale; s-au reglementat profesiile de judecător, procuror și avocat, într-un nou
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Nu, nu, oricât de bine apărați am fi, prefer să nu vină..." Frigul era ascuțit și vântul îți sufla zăpada, tare ca grindina, în față. Își ridică gulerul îmblănit al mantalei și grăbi pasul. În spatele lui, marea mugea. Făcu un ocol pe la poștă, de unde ridică mai multe scrisori de la Isidora, pe care și le vârî distrat în buzunarul interior. Îi răspundea rar la scrisori, dar ea nu descuraja. La gară, Grigore era singur. Toată lumea se dusese la concertul de la sanatoriu, afară de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
acest ziar atacase pe Balș. Filipescu se asociază cu Balș, amândoi intră în casa lui Xenopolu, Balș îl pălmuiește; Xenopolu ia un revolver și trage 2 focuri, dar gloanțele se opresc în blana lui Balș. Afacerea se judecă înaintea judecătorului ocolului I, care condamnă pe Balș ca autor principal și pe Filipescu ca complice la câte 6 luni închisoare, 400 lei amendă și 500 lei daune. Se fac mari încercări spre a se realiza blocul întregii opozițiuni. Se știe că partidul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Camera deputaților, plus de delegații Colegiului 4 cu condiția ca să știe scri și ceti. Judecătorul va trebui să aibă minimum 25 ani și 5 ani în barou (?). Jurat civil va putea fi oricare cetățean știind ceti și scrie. Judecătorul de ocol va fi înlocuit printr-un judecător ales de către toți alegătorii circumscripției. A cerut organizația corpului notarilor și avocaților și revizuirea desăvârșită a Codicelui de procedură civilă și de instrucție criminală. Tache Ionescu a spus că răul la noi este confuzia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
numai regina Maria știa să o facă, plăcută, simplă, lăsînd pe fiecare să spună cîte ceva. Iar ea, era frumoasă, era regină. Cafeaua s-a servit stînd la masă. Valetul a trecut cu platoul cu țigări și țigarete. A făcut ocolul mesei; nimeni nu s-a servit, afară de regină. Singură soția mea, impasibilă, și-a aprins o țigaretă. M-am uitat în clipa aceea, nu la soția mea, ci la regină. Am văzut din privirea ei cît de mult o amuza
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
viitoarei Moldove, formațiune numită Țara Românilor. După întemeierea statului feudal Moldova (1359), teritoriul fostului cnezat Herța a aparținut de ținutul Cernăuți. Între anii 1741 1743, domnul Țării Moldovei, Constantin Mavrocordat, a făcut o reformă administrativ-teritorială, împărțind fiecare ținut în câteva ocoale. Ținutul Cernăuți cuprindea patru ocoale. Fostul cnezat al Herței a devenit, cu aproximație, Ocolul Târgului din ținutul Cernăuți. În anul 1775 Imperiul Austriei a cotropit trei din cele patru ocoale ale ținutului Cernăuți. Cel de-al patrulea, adică Ocolul Târgului
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
Românilor. După întemeierea statului feudal Moldova (1359), teritoriul fostului cnezat Herța a aparținut de ținutul Cernăuți. Între anii 1741 1743, domnul Țării Moldovei, Constantin Mavrocordat, a făcut o reformă administrativ-teritorială, împărțind fiecare ținut în câteva ocoale. Ținutul Cernăuți cuprindea patru ocoale. Fostul cnezat al Herței a devenit, cu aproximație, Ocolul Târgului din ținutul Cernăuți. În anul 1775 Imperiul Austriei a cotropit trei din cele patru ocoale ale ținutului Cernăuți. Cel de-al patrulea, adică Ocolul Târgului, fără orașul Cernăuți și 10
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
cnezat Herța a aparținut de ținutul Cernăuți. Între anii 1741 1743, domnul Țării Moldovei, Constantin Mavrocordat, a făcut o reformă administrativ-teritorială, împărțind fiecare ținut în câteva ocoale. Ținutul Cernăuți cuprindea patru ocoale. Fostul cnezat al Herței a devenit, cu aproximație, Ocolul Târgului din ținutul Cernăuți. În anul 1775 Imperiul Austriei a cotropit trei din cele patru ocoale ale ținutului Cernăuți. Cel de-al patrulea, adică Ocolul Târgului, fără orașul Cernăuți și 10 sate, a rămas mai departe în componența Moldovei. La
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
a făcut o reformă administrativ-teritorială, împărțind fiecare ținut în câteva ocoale. Ținutul Cernăuți cuprindea patru ocoale. Fostul cnezat al Herței a devenit, cu aproximație, Ocolul Târgului din ținutul Cernăuți. În anul 1775 Imperiul Austriei a cotropit trei din cele patru ocoale ale ținutului Cernăuți. Cel de-al patrulea, adică Ocolul Târgului, fără orașul Cernăuți și 10 sate, a rămas mai departe în componența Moldovei. La câțiva ani după răpirea Bucovinei de către austrieci, fostul ocol al Târgului, fără localitățile amintite mai sus
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
câteva ocoale. Ținutul Cernăuți cuprindea patru ocoale. Fostul cnezat al Herței a devenit, cu aproximație, Ocolul Târgului din ținutul Cernăuți. În anul 1775 Imperiul Austriei a cotropit trei din cele patru ocoale ale ținutului Cernăuți. Cel de-al patrulea, adică Ocolul Târgului, fără orașul Cernăuți și 10 sate, a rămas mai departe în componența Moldovei. La câțiva ani după răpirea Bucovinei de către austrieci, fostul ocol al Târgului, fără localitățile amintite mai sus, a fost organizat într-un nou ținut moldovenesc cu
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
Austriei a cotropit trei din cele patru ocoale ale ținutului Cernăuți. Cel de-al patrulea, adică Ocolul Târgului, fără orașul Cernăuți și 10 sate, a rămas mai departe în componența Moldovei. La câțiva ani după răpirea Bucovinei de către austrieci, fostul ocol al Târgului, fără localitățile amintite mai sus, a fost organizat într-un nou ținut moldovenesc cu numele de Herța - având reședința în târgul cu același nume. Atunci, micul ținut Herța era singurul ținut moldovenesc neîmpărțit în ocoale. Așadar, teritoriul fostului
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
de către austrieci, fostul ocol al Târgului, fără localitățile amintite mai sus, a fost organizat într-un nou ținut moldovenesc cu numele de Herța - având reședința în târgul cu același nume. Atunci, micul ținut Herța era singurul ținut moldovenesc neîmpărțit în ocoale. Așadar, teritoriul fostului ținut Herța nu a fost ocupat nici de austrieci în anul 1775, nici de ruși în anul 1812. A făcut parte continuu mai întâi din Țara Moldovei (1359-1859), apoi din România (1859-1940 și 1941-1944). Teritoriul acesta nu
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
toloaca primăriei? La toate aceste întâmplări și poate și altele, nu exista decât un răspuns. Eu mă ocupam de gâște și nu pot să nu recunosc că o făceam și din plăcere. Acasă, pe lângă alte acareturi, tata a făcut un ocol numai pentru ele. Acolo, de asemenea trebuia să le pun apă și mâncare. În mijlocul ocolului tata le-a așezat o vană largă, în care se bălăceau în voie. Eu aveam grijă ca totdeauna vana să fie plină cu apă, să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Eu mă ocupam de gâște și nu pot să nu recunosc că o făceam și din plăcere. Acasă, pe lângă alte acareturi, tata a făcut un ocol numai pentru ele. Acolo, de asemenea trebuia să le pun apă și mâncare. În mijlocul ocolului tata le-a așezat o vană largă, în care se bălăceau în voie. Eu aveam grijă ca totdeauna vana să fie plină cu apă, să nu sece niciodată. Când toamna era pe sfârșite, mama se pregătea pentru "îndoparea" lor. Fierbea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe sfârșite, mama se pregătea pentru "îndoparea" lor. Fierbea cartofi și-i pisa bine de tot, apoi îi frământa cu mălai, făcând niște "găluști" în palmă. În antreul de la bucătăria de vară avea loc toată operațiunea. Eu aduceam din acel ocol câte o gâscă, mama o lua în brațe (pe un scăunel acoperit cu o pătură) îi deschidea ciocul și-i băga pe gât câteva găluște (câte îi primea organismul). Așa continuam până la ultima (aveam câte 25-30 de gâște). Mi-amintesc
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
până la ultima (aveam câte 25-30 de gâște). Mi-amintesc că într-o asemenea operațiune mama a fost chemată de vecina Verona, de peste drum, căci vițelul i se înecase cu o sfeclă. Eu n-am stat degeaba. Am mers iute la ocol și-am luat un boboc ce mi-era mie mai drag. M-am cocoțat pe scăunel, mi am acoperit genunchii cu pătura (să nu mă murdăresc) și-am început a-l îndopa cu găluște, una după alta. Gușa i-a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
i-a rămas numele "Prunul câinelui". Nu am mai avut un asemenea câine rău în anii ce au urmat. Grivei având strămoșii lupi, și-a păstrat oarecum năravul și simțul sălbăticiei. S-a pierdut fata noastră Dacă treceam gâștele în ocol, după ce se săturau de boabele de pe miriști și de bălăceală din bulboană, ieșeam cu mielușeii la păscut. Aveam numai vreo cinci: unul alb, unul negru cu stea-n frunte și trei negri ca abanosul. Îi duceam adesea pe lan și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Mătușa avea gospodărie nouă, casă în două table, cu fațadă în flori, acoperită cu țiglă roșie; lângă casă era o șură mare cu grajd, bucătărie de vară și un șopron cu multe acareturi. În grajd avea multe vite și-n ocol păsări, care mai de care mai moțate. Sub streașina șurei o mulțime de cuști pentru porumbei. Cel mai mult însă mă atrăgeau la ei stupii de albine. Aveau dublu ca număr față de noi și niște stupi grozavi aduși de departe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
donițe de lemn și de prelucrarea laptelui în stână se ocupa un baci bătrân, care știa "rândul". La această stână, baci era un uncheș al finului nostru. Seara, ciobanii treceau oile prin strungă, le mulgeau și le adăposteau într-un ocol foarte mare, din scânduri late. Ocolul se putea muta de două trei ori din loc, pentru a gunoi (îngrășa) și alt ogor, cu îngrășământ natural de oi. Ocolul era păzit de 2-3 câini ciobănești, care ajutau și la mânarea oilor
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
laptelui în stână se ocupa un baci bătrân, care știa "rândul". La această stână, baci era un uncheș al finului nostru. Seara, ciobanii treceau oile prin strungă, le mulgeau și le adăposteau într-un ocol foarte mare, din scânduri late. Ocolul se putea muta de două trei ori din loc, pentru a gunoi (îngrășa) și alt ogor, cu îngrășământ natural de oi. Ocolul era păzit de 2-3 câini ciobănești, care ajutau și la mânarea oilor pe tarlale. Stâna și ocolul erau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ciobanii treceau oile prin strungă, le mulgeau și le adăposteau într-un ocol foarte mare, din scânduri late. Ocolul se putea muta de două trei ori din loc, pentru a gunoi (îngrășa) și alt ogor, cu îngrășământ natural de oi. Ocolul era păzit de 2-3 câini ciobănești, care ajutau și la mânarea oilor pe tarlale. Stâna și ocolul erau luminate de câteva felinare, care ardeau toată noaptea. Prin rotație, ciobanii făceau de serviciu și noaptea, păzind stâna și oile. Ei aveau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
late. Ocolul se putea muta de două trei ori din loc, pentru a gunoi (îngrășa) și alt ogor, cu îngrășământ natural de oi. Ocolul era păzit de 2-3 câini ciobănești, care ajutau și la mânarea oilor pe tarlale. Stâna și ocolul erau luminate de câteva felinare, care ardeau toată noaptea. Prin rotație, ciobanii făceau de serviciu și noaptea, păzind stâna și oile. Ei aveau niște bâte mari de lemn, ce le serveau ca arme de apărare, în caz de atac. Uneori
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Au rămas tare încântate de stâna din Horaiț. Baciul, ca totdeauna, s-a arătat foarte ospitalier și ne-a oferit ce avea mai bun în stână. Când adulții s-au așezat la taifas lângă pirostrii, noi, fetele am ieșit în ocol. Ne ardea de joacă. După ce-am alergat destul și ne-am ascuns pe după stână, am observat că se întorceau ciobanii cu oile, pentru mult, la amiază. Le-am ieșit înainte și ne-am strecurat printre oi. Un berbec mai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]