5,351 matches
-
nota locală e uneori cum nu se poate mai vădită". 4 Vasile Băncilă, Misiunea noii generații, în Opere vol. IV. Eseistica edită (1933-1936), ediție îngrijită de Dora Mezdrea, Brăila, Editura Istros, p. 232. 5 Ibidem, pp. 233-234: "Așa cum e astăzi, Ortodoxia pare inutilă ori rebarbativă multora, din cauza expresiei exterioare, în care o mențin țârcovnicii Ortodoxiei, ca pe o icoană luminoasă de culoare, sens și blândețe, dar aproape acoperită de fum și praf. Ortodoxia e religia noastră ideală fiindcă e mai transcendentalistă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
noii generații, în Opere vol. IV. Eseistica edită (1933-1936), ediție îngrijită de Dora Mezdrea, Brăila, Editura Istros, p. 232. 5 Ibidem, pp. 233-234: "Așa cum e astăzi, Ortodoxia pare inutilă ori rebarbativă multora, din cauza expresiei exterioare, în care o mențin țârcovnicii Ortodoxiei, ca pe o icoană luminoasă de culoare, sens și blândețe, dar aproape acoperită de fum și praf. Ortodoxia e religia noastră ideală fiindcă e mai transcendentalistă decât religiile Apusului și fiindcă e mai umană, mai duioasă, are ceva de livadă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
232. 5 Ibidem, pp. 233-234: "Așa cum e astăzi, Ortodoxia pare inutilă ori rebarbativă multora, din cauza expresiei exterioare, în care o mențin țârcovnicii Ortodoxiei, ca pe o icoană luminoasă de culoare, sens și blândețe, dar aproape acoperită de fum și praf. Ortodoxia e religia noastră ideală fiindcă e mai transcendentalistă decât religiile Apusului și fiindcă e mai umană, mai duioasă, are ceva de livadă... Prin transcendentalismul său, Ortodoxia ne contrazice salutar, prin umanitatea sa discretă, colorată și adâncă, blândă, ea ne afirmă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
icoană luminoasă de culoare, sens și blândețe, dar aproape acoperită de fum și praf. Ortodoxia e religia noastră ideală fiindcă e mai transcendentalistă decât religiile Apusului și fiindcă e mai umană, mai duioasă, are ceva de livadă... Prin transcendentalismul său, Ortodoxia ne contrazice salutar, prin umanitatea sa discretă, colorată și adâncă, blândă, ea ne afirmă, ne completează mângâietor; astfel, ea e pentru noi ceea ce e protestantismul pentru germani. Tot așa, catolicismul e ideal pentru francezi, fiindcă le contrazice individualismul și fiindcă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și fiindcă le afirmă raționalismul. Înclin să cred că orice valoare mare e mare pentru cineva - popor sau individ - fiindcă e pentru el totodată și necesar, o contrarietate salvatoare și o afirmare creatoare, prin care respiră pozitiv ceea ce are el... Ortodoxia, înțeleasă adânc, aspru, dar luminos, și în toată complexitatea ei de irizări înalte în împărăția spiritului, devine formula de viață și de bun destin istoric viitor al neamului românesc, sensul sau cel puțin cadrul misiunii lui, filosofia lui". 6 Simion
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
un cunoscut text al lui Mircea Vulcănescu, a cărui primă parte este publicat în "Cuvântul", an VII, nr. 2048, 3 ianuarie 1931, pp. 1-2, sub genericul În marginea unei aniversări, iar a doua parte Termenii unei dezbateri (supra: Gândirism și Ortodoxie), republicată sub titlul Gândirism și Ortodoxie, în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, ediție îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia, pp. 207-217. 2 Ibidem, p. 212. 3 Cf. Mircea Vulcănescu, Ortodoxia și Apusul după N. Berdiaev, în "Cuvântul", an VIII, nr.
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Vulcănescu, a cărui primă parte este publicat în "Cuvântul", an VII, nr. 2048, 3 ianuarie 1931, pp. 1-2, sub genericul În marginea unei aniversări, iar a doua parte Termenii unei dezbateri (supra: Gândirism și Ortodoxie), republicată sub titlul Gândirism și Ortodoxie, în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, ediție îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia, pp. 207-217. 2 Ibidem, p. 212. 3 Cf. Mircea Vulcănescu, Ortodoxia și Apusul după N. Berdiaev, în "Cuvântul", an VIII, nr. 2637, 25 august 1932, pp. 1-2
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
iar a doua parte Termenii unei dezbateri (supra: Gândirism și Ortodoxie), republicată sub titlul Gândirism și Ortodoxie, în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, ediție îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia, pp. 207-217. 2 Ibidem, p. 212. 3 Cf. Mircea Vulcănescu, Ortodoxia și Apusul după N. Berdiaev, în "Cuvântul", an VIII, nr. 2637, 25 august 1932, pp. 1-2; 27 august 1932, pp. 1-2, text reprodus în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, ediție îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia, pp. 99-109. Redăm și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în voie, aceasta nu ar fi înlăturat pe tărâmul strict intelectual care ne preocupă aici motivul jenei amintite". 5 Ibidem, p. 100: "Observația care se face învățăturii răsăritene de către apuseni poate fi aflată și vădită cu privire la toate celelalte comori ale Ortodoxiei. Într-adevăr, dacă comparăm temeiurile întregii vieți spirituale a Răsăritului cu acelea ale apusenilor, fie catolice, fie protestante, observăm că ele au rămas latente în Răsărit, în vreme ce în Apus au fecundat întreaga civilizație și viață pământească". 5 Ibidem, pp. 100-101
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a rostului istoriei și a Bisericii în fața ei". 14 Mircea Vulcănescu, Deosebirile dintre Luther și catolici, text reprodus în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, ediție îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia, p. 113. 15 Ibidem, p. 115. 16 John Meyendorff, Ortodoxie și catolicitate, București, Sofia, 2003, p. 7: Problema istoriei mântuirii, abordată de Cullman și în operele anterioare, a fost discutată în cadrul dialogului ecleziologic - între teologia provenită din Reformă și teologia catolică (n.n. C.M.) -, sub toate aspectele, și în special sub
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
care îl dau la această întrebare despre rolul Tradiției, al succesiunii apostolice, al Tainelor". 17 Ibidem, p. 9. 18 Mircea Vulcănescu, op. cit., p. 116. 19 Ibidem. 20 Pentru mai multe detalii privind primatul roman în tradiția catolică, vezi Jean Meyendorff, Ortodoxie și catolicitate, București, Sofia, 2003, pp. 61-95. 21 Mircea Vulcănescu, op. cit., p. 117. 1 George Racoveanu, Cuvânt de lămurire, în "Predania". Revistă de critică teologică, anul I, nr. 1, 15 februarie 1937, p. 1, text reprodus în Predania și un
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Noi știm că atunci când Vasilisc anulează hotărârea soborului de la Calcedon și proclamă monofizitismul drept dreaptă credință, enciclica lui monofizită are consimțământul a vreo 500 de episcopi. Iar când Leon I pune să întrebe, în anul 458, pe toți episcopii despre ortodoxia soborului de la Calcedon, peste 1600 de episcopi se pronunță pentru". 3 Sfântul Ciprian, Epistola ad Jubinianum, cap. XXI, in Migne, P. L., III, col. 1169, apud George Racoveanu, Frățietate pe "terenul pracic", în "Predania", anul I, nr. 4, 1 aprilie
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și și-a pierdut sufletul; și e blestemat; și se va chinui; în veac și în veac, și dincolo de veac. Așa cum a hotărât Dumnezeu nu după voia Lui, ci după greul păcat al lui Iuda din Kerioth". 13 Radu Dragnea, Ortodoxie și naționalism, în "Buna Vestire", nr. 77, 28 mai 1937. 14 Cf. La Confession orthodoxe de Pierre Moghila, texte latin inédit, publié avec introduction et notes critiques par Antoine Malvy și Marcel Viller, în Orientalia Christiana, vol. X, 1927. 1
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Sfântul Duh în sufletele credincioșilor, pentru a-i ridica în relația iubitoare dintre Persoanele ei. Datorită acestui fapt, Sfintele Taine au o importanță hotărâtoare în viața lor. Prin ele, Sfânta Treime însăși este lucrătoare prin Sfântul Duh în sufletele lor. Ortodoxia are prin aceasta un accentuat caracter duhovnicesc și sfințitor. Credincioșilor ortodocși nu li se iartă numai în sens juridic păcatele în viața aceasta (la catolici, și în cea viitoare la protestanți), ci li se comunică puterea lui Hristos de-a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
e ceea ce numim noi predanie sau tradiție". 3 Ibidem, p. 26: "Garanția creșterii drepte a învățăturii și a formulării juste a acestei creșteri stă, deci, în normalitatea funcționării comunității de iubire și a sinodului, normalitate care este suficient indicată în ortodoxie. Iar dacă, prin imposibil, asta nu e încă de ajuns, mai există încă o garanție... Garanția valabilității creșterii învățăturii sau formulării acestei creșteri stă în organicitatea ei, adică în concordanța ei cu tradiția". 4 Nae Ionescu, Limitele criticii teologice, în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Actualitatea Predaniei Cunoașterea religioasă Știință și credință Libertatea ca posibilitate de alegere Restaurație sau revoluție spirituală? Forme ale discursului subversiv Teologia imaginii Menirea episcopatului Reîmprospătarea predicii ortodoxe Comportamentul în Biserică Sensul tradiției. Timp istoric vs. timp liturgic Teologia lucrătoare Estetica Ortodoxiei Reforma universitară Teologie și politică Din Trupul Ecclesiei. Epistolar creștin Bibliografie Abstract Résumé
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sub Ecaterina aII-a când au emigrat nobili români - Ciocan, Varzaru, Gologan, Cioabă, Vornicov, apoi familiile Cantacuzino, Sturza, Catargi, Ghica - altele de cât cele deja menționate, Rosetti, Hârjău, Măcărescu, Cănănău. Este binecunoscut Mitropolitul Petru Movilă de la Kiev care a reorganizat ortodoxia din Sud-Estul european și a trimis tiparnițe domnitorilor Vasile Lupu și Matei Basarab. Succesorul său Mitropolitul Silvestru Cosovici era și el român de origine. A fost profesor și primul "prefect" al Colegiului Movilean. Spătarul Nicolaie Milescu, originar din Milești - Vaslui
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și antipatii, noi nu trebuie să obosim În a o lua iarăși și iarăși de la capăt, amintindu-ne de valorile acestui neam. Doar așa, punând genunchii la pământ și sprijinindu-ne fruntea de cer vom putea crede că ne merităm Ortodoxia pe care Dumnezeu ne-a dăruit-o. Statornicia În credință a Brâncovenilor s-a Încrustat adânc În trunchiul vieții românești, dăruind României o bogăție tainică ce nu poate fi luată de la ea, oricât de rău s-ar situa În raportul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liana Valentina Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92319]
-
său un spor de frumusețe... Așadar stilul brâncovenesc crește din Însuși pământul țării, dar se hrănește dintr-un văzduh mult mai larg.” remarca Valeriu Anania În Cerurile Oltului. În același timp, a fost un sprijinitor prin cuvânt și faptă al ortodoxiei de pretutindeni. Nu În ultimul rând, a oferit prin moartea sa mucenicească o minunată pildă de dăruire și jertfă pentru țara sa și pentru credința creștină. Iată doar câteva dintre temeiurile pentru care, Sfântul Sinod a canonizat pe Martirii Brâncoveni
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liana Valentina Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92319]
-
zi de pomenire 16 august. Un scurt fragment din Acatistul Sfinților Brâncoveni consider că este cea mai potrivită concluzie: ,,Ce graiuri vom Îndrăzni a vă aduce noi, nevrednicii, prin care să lăudăm mult râvnitoarea voastră viață...de adevărați eroi ai Ortodoxiei? Cu adevărat ar trebui mai degrabă să iubim noi tăcerea ca unii ce suntem Îngreuiați de multe, mari, grele și nepocăite păcate.... Nu ne lăsați să ne netrebnicim mai mult și stăviliți alunecarea noastră spre robia lumii...o preafericiților martiri
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liana Valentina Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92319]
-
pe care domnitorul a respins-o cu hotărâre, preferând să moară decât să treacă la o nouă credință. Așadar, Constantin Brâncoveanu a fost un mare ctitor „de cultură”, dar și de lăcașuri sfinte, un sprijinitor prin cuvânt și faptă al Ortodoxiei de pretutindeni, o figură de seamă din istoria neamului românesc. Poporul a văzut În el un adevărat mucenic. S-au făcut și cântece despre el, fiind numit „boier vechi și domn creștin”. Biserica Ortodoxă i-au socotit sfinți chiar după
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
din 20 iunie 1992 când s-a hotărât așa: „De acum Înainte și până la sfârșitul veacurilor, binecredinciosul voievod Constantin Brâncoveanu, Împreună cu fiii săi Constantin, Ștefan, Radu și Matei și cu sfetnicul Ianache să fie cinstiți cu sfinții În ceata martirilor Ortodoxiei, pomenindu-i cu slujbe și cântări de laudă În ziua de 16 august ...”
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
Sava o Academie, după modelul celei din Constantinopol, care corespundea unei facultăți de litere - filozofice (Facultas - Artrium) din cadrul universităților europene. Limba folosită era cea grecească, deoarece voievodul era interesat să aibă o șocală grecească cu rol de instrument pentru apărarea Ortodoxiei. Pe cheltuiala mânăstirilor sau ale țării, se Întrețineau elevii săraci silitori la Învățătură, ca și cei peste 200 de tineri veniți din țările Învecinate: Grecia, Bulgaria, Serbia, Macedonia. Cei care se distingeau erau trimiși la universitățile europene pentru completarea studiilor
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
săraci silitori la Învățătură, ca și cei peste 200 de tineri veniți din țările Învecinate: Grecia, Bulgaria, Serbia, Macedonia. Cei care se distingeau erau trimiși la universitățile europene pentru completarea studiilor. Sub conducerea acestui mare domnitor, sprijinitor al culturii și Ortodoxiei, tipăriturile de cărți au luat un strălucit avânt. De altfel, Șerban Vodă, pe timpul său, Îl numește pe Constantin Brâncoveanu ispravnic al traducerii și tipăririi Bibliei, care s-a terminat abia sub domnia lui Brâncoveanu. Tot acum, se traduc În limba
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
actuelle de l'Eglise Orthodoxe", în Kanon XXI (2010). Pennock Roland J., Democratic political theory, Cambridge University Press, Cambridge, 1979. Petrescu Rodica Narcisa, Drept administrativ, Hamangiu, București, 2009. Popa Eugen, Autonomia locală în România, All Beck, București, 1999. Preda Radu, Ortodoxia & ortodoxiile. Studii social-teologice, coll. "Theologia socialis 10", Eikon, Cluj-Napoca 2010. Prélot Marcel, Institutions politiques et droit constitutionnel, Dalloz, Paris, 1972. Profiroiu Marius, Profiroiu Alina, "Decentralization Process in Romania", în Transylvanian Review of Administrative Sciences, 16E/2006. Puppink Grégor, European Court
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]