4,130 matches
-
Păcurarii. Trăiesc din venitul unii moșioare ce am. Mă numesc B. B. Am venit aici ca să scap de tină și de pulberea Iașilor, și o să șed vro lună..." Totuși există la Negruzzi un umor curat clasic. Motivul din Au mai pățit-o și alții aparține vechii nuvele italiene și e tratat cu zâmbete molierești. Postelnicul Zimbolici e un Arnolphe și Agapița o Agnés. Puțini umoriști români au o mai cristalină "joyeuseté" decât Negruzzi, care în "fiziologiile" lui reia portretul labruyerian, caricîndu-l
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
românii, blânzi în raporturile personale, ironici într-ascuns și neclintiți în egoismul de nație. Mara admite greșeala Persidei, dar se indignează la ideea căsătoriei cu Națl: "- Lasă, draga mamii, că toate au să iasă bine. Are fiecare norocul lui. Au pățit-o altele și mai rău decât tine și tot au ajuns femei cu casă bună." Pe de altă parte, Hubăr, tatăl mirelui, chiar după împăcare nu poate suferi gândul că copilul ar putea rămâne al ortodocșilor. Dintre toate personagiile, zugrăvite
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
al cultului mitraic. Ori se smintiseră romanii de atîta glorie și nu mai știau cui să se închine ori profeții noștri întru înțelepciuni sacre s-au ticăloșit în așa măsură că nu mai pot accepta adevărul! Și tot ei au pățit-o urît de la un alt Arminius la anul 9 al erei creștine. După ce s-au crăcănat cu corturile și cohortele lor și pe malul drept al Rinului, romanii le-au adus neamurilor germane un sistem de spoliere prin impozite pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a se așeza în locul nobililor răi. Eu am scris-o în cinstea lui Sarmis pentru ziua sfîntă”. Cum a fost judecat răzvrătitul nu se mai spune în tăbliță dar pedepsele erau aspre în acele vremuri. Tăblița 41 spune ce a pățit un comandant de oaste cam focos, care a în-călcat tradiția căsătoriei, s-a supărat foc și a hotărît să se răscoale împotriva conducătorului boero Bisto. ,,Acest Gelu cel roșcat cu ghioagă(buzdugan ca semn al funcției de conducător în armată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Odată, prin iunie, când au venit țăranii să secere grâul, ăl mai mare dintre pui n-a alergat repede la chemarea mă-sii, și cum nu știa să zboare, haț! l-a prins un flăcău sub căciulă. Ce frică a pățit când s-a simțit strâns în palma flăcăului, numai el a știut; îi bătea inima ca ceasornicul meu din buzunar; dar a avut noroc de un țăran bătrân, care s-a rugat pentru el: Lasă-l jos, mă Marine, că
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
care s-a rugat pentru el: Lasă-l jos, mă Marine, că e păcat de el, moare. Nu-l vezi că de-abia e cât luleaua?! Când s-a văzut scăpat, fuga speriat la prepeliță să-i spuie ce-a pățit. Ea l-a luat, l-a mângâiat și i-a spus: — Vezi ce va să zică să nu mă asculți? Când te-i face mare, o să faci cum ai vrea tu, dar acum, că ești mic, să nu ieși niciodată din
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
a mângâiat și i-a spus: — Vezi ce va să zică să nu mă asculți? Când te-i face mare, o să faci cum ai vrea tu, dar acum, că ești mic, să nu ieși niciodată din vorba mea, că poți să pățești și mai rău. Și așa trăiau acolo liniștiți și fericiți. Din seceratul grâului și din ridicarea snopilor se scuturaseră pe miriște o groază de boabe cu care se hrăneau și, măcar că nu era vreo apă prin apropiere, nu sufereau de
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
spațiul, respectiv timpul în care este plasată întâmplarea. 3. Explică înțelesul replicii mamei: “Când te-i face mare, o să faci cum ai vrea tu, dar acum, că ești mic, să nu ieși niciodată din vorba mea, că poți să pățești și mai rău.” B. Limbă și comunicare 4.Transcrie trei structuri de tipul substantiv+ adjectiv. 5. Analizează cuvintele subliniate din textul dat. 6. Precizează ce este ca parte de vorbire cuvântul bătrân în text. Alcătuiește o propoziție în care cuvântul
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
să se plângă de amețeli. Deși a vomitat și asta l-a mai liniștit, s-a prăbușit pe fundul bărcii lângă un peste care se zbătea și a mârâit: "Doar ți-am spus că voi avea rău de mare!" Așa pățește omul când nu folosește perspectiva dublă. SĂ FIM DIRECȚI E bine ca înainte de încheierea primei întâlniri să obținem acordul ferm al celeilalte persoane în legătură cu invitația pe care i-o vom adresa. Să-i spunem la ce program ne gândim, ziua
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
parodiei, aforismului, fabulei și foiletonului. Ținta satirei lui poate fi colegul de breaslă, scriitorul, măruntul funcționar, marii șefi, ca și „monștrii sacri”, fenomenul social ori situația cotidiană, prozaică: „Orice imperiu /Are un criteriu/ Reducerea statelor/Cu forța armatelor” (Diplomatică); „A pățit-o și el, deci/ L-a furat somnul de veci” (Epitaful unui hoț). Cultivând discret sau în forme violente, demascatoare, spiritul critic, T. explorează umorul la nivele diferite: de la jocul verbal, calamburistic, la textul parodiat după principiul împingerii la absurd
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
să fiu acolo... D ta n-ai nici o grijă, mergem la sigur, la noi opoziție nu încape... suntem tari, stimabile... tari... Nu o să ai majoritate, stimabile... Dandanache: Cum se poate? Să nu te pomenești cu vrun balotaz? ' Ai?... a mai pățit-o si alții... Trahanache: Adică, ai puțintică răbdare, balotaj la noi?... zic: nu majoritate, unanimitate o să ai, stimabile. Dandanache: A, asa? (cu siguranță.) Se nțeledze... Niți nu se putea altfel... Trahanache: Salutare, stimabile, salutare... La revedere Fănică... La revedere, Joițico
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
hainele lor au fost rupte... Și, pe-ormă ne-am eliberat. A venit Securitatea acolo și a spus: „Unde vrei să mergi, să te stabilești?”. Acolo și-acolo. Și ne-au amenințat: „Bagă de seamă, să nu spui ce-ai pățit pe-aicea, ce-ați făcut... și-așa mai departe, că o să veniți iar aici”. „Bine, n-o să spunem.” Cum am ieșit de-acolo, am spus la toată lumea... Dumneavoastră unde v-ați Întors? Io am zis că mă duc la Oradea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
egoist pentru nimic În lume, da’ liberalii Își merită soarta, pentru că atunci când partidul nostru a fost la ananghie, În perioada ’96-2000, ei s-au retras și ne-au lăsat pe noi singuri, și toată lumea ne-arată cu degetul. Acuma o pățesc ei, s-a-ntors roata. Privind În urmă, aveți regrete pentru ce-ați făcut, pentru ce-ați pătimit? Pentru ce-am făcut? Nu. N-am nici un regret. Zic că e bine că a fost așa. Faptul că am ajuns la Închisoare mi-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acasă și-a intrat Într-un servici bunișor. O venit Securitatea și i-o spus la director să-l deie afară, că n-are ce căuta acolo... Și pe urmă, pe unde-o umblat și fiu-meu, tot așa o pățit... Nu mi-a spus el de la Început toate treburile astea, dar Într-o zi, cum stăteam noi de vorbă, mi-a spus: „Tată, tu ni’ nu știi ce rău mi-ai făcut mie”... Asta e... Dumneavoastră ați mai fost chemat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
90, am convocat la AFDPR pe șeful asociației și pe mai mulți deținuți În vârstă, mai trăiesc doi dintre ei acuma, la care le-am declarat tot ce am vorbit noi aici... Deci, din ’90 am făcut cunoscut ce-am pățit... De altfel, de atunci până acuma am lucrat la un roman și toată acțiunea romanului este asta... Sper să apară prin iulie anul ăsta... Eu vă mulțumesc pentru interviu și pentru timpul acordat. Dacă mai doriți ceva, puteți să mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
partid, nici activist, eram Împotriva lor. În loc să stau la ora aia politică mă duceam la baschet. N-am făcut nici o politică, decât munca și sportul, fiind jucător de volei, fotbal, Înotător. Eu prin sport mă răzbunam pentru teroarea care-au pățit-o părinții, că după ce au fost negustori bogați, comuniștii le-au luat totul și nici o pensie nu le-au dat... Și tata a orbit, mama n-avea servici..., și eu munceam pe șantier, că eram cap de familie. Să ne
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și trebuia să-ți faci norma... Și uite ceva ce am uitat să-ți menționez: dacă nu făceai norma de trei metri cubi pe zi, te oprea În poartă și te bătea. Ăsta era unul din motive... Eu n-am pățit treaba asta, că brigada noastră eram tineri și ne făceam norma... Până la urmă n-a fost rău niciodată... că din contră, noi căram pământ și pentru cei mai bolnavi, mai bătrâni, să-i mai ajutăm... Cel puțin o roabă duceam
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În față era un fel de masă cu roșu, și-acolo un deținut de-al nostru a citit decretul 310 din ’64, care prevedea eliberarea tuturor deținuților politici din Închisori, și noi am zis: „Ce vezi dracu’, c-am mai pățit-o o dată”. Nu mai eram Încrezători, n-am mai crezut. Că eu când am fost Închis la Gherla În ’960, speram că ne vor elibera... Nu vă mai spun că atunci a fost și Conferința de la Paris, când Hrușciov a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vreo 60 de kilometri, În care au stat vreo patru-cinci luni de zile, după care i-au eliberat și au venit acasă. Sigur că ei, când au venit de-acolo, le-au povestit elevilor ce-au văzut și ce-au pățit... E, nu cred c-a fost un elev din liceu care să nu fi rămas cu un sentiment al Întâmplării străin de adevăr sau de ceea ce simțea În sufletul lui. Aci s-a câștigat foarte-foarte mult și s-a văzut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
văzut decedat cu ochii mei. Am văzut cadavrul, care a fost ținut acolo vreo câteva zile, doi-trei zile, cât o fi fost. Din păcate, ăsta era un fel de a ne speria: „Nu cumva să Îndrăznești, că tot așa ai păți și tu dacă vei Încerca să faci treaba asta”. Dar omul, zic Înc-o dată, din disperare a făcut gestul pe care l-a făcut. Cum ați văzut cadavrul? Era pus la vedere, să Îl vadă toată lumea? Fiecare baracă a avut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
câteodată omul are noroc inexplicabil: Suhajda. El a scăpat. A fost un băiat tânăr ca noi, a lucrat la brutărie și n-a trecut prin acest lucru diabolic... Despre restul nici acuma nu știu precis, că băieții din Viștea au pățit așa ceva sau nu... Orice caz, e cert că Drohobeczky Attila și Hájek au trecut prin reeducare la penitenciarul Gherla. Iar Dezméri și eu la Pitești. În ce cameră ați fost repartizat la Pitești? La camera 2 lagăr. Era o cameră
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Dar ulterior așa am auzit, că s-a prins de balustradă și n-a vrut să se desprindă de-acolo. Acum, chiar Buracu așa a scris, că prim-gardianul i-a spus că: „Eu jur pe familia mea că nu pățești nimic, numai du-te Înapoi!”. Asta n-ați auzit? Se poate să fie așa, dar, de fapt, eu asta n-am auzit direct. Cum a fost adus Înapoi În cameră? Asta ați văzut? Da. N-a primit nimic, nici o bătaie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Aiud. Și așa s-o bucurat..., am văzut pe ochii lui, că i-am spus că fratele lui Îi bine, că-i În viață. Atâta o fost toată discuția și o fost noroc, că dacă ne Întindeam la vorbă, o pățeam... Dar el nu mă Întreba, că era deja tratat... Nu știam atunci... nu mi-am dat seama ce se Întâmplă acolo. Din comitet cine făcea parte? Păi, Țurcanu era șeful. El stătea În cameră? Dormea acolo? Da, da, dar ieșea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de capu’ tău, și nevinovat de cele mai multe ori. Dintre gardieni sau comandanți de cine vă mai amintiți? Comandantul ăla de la Luciu-Giurgeni, de pe „Gironde”, Îmi scapă numele acuma, era mutat disciplinar de la Aiud... Era un țigan nenorocit, domne! Da’ ce-am pățit eu odată acolo la soia... Povesteam despre atrocitățile din Jilava și n-am văzut caraliu’ În spate... Și am zis: „Băi, sunt plutonierii ăștia din Jilava atât de avizi de sânge, Încât cre’ că nu se simt bine Într-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Vezi că trebuia să vă fac proces și să vă dea 25 de ani condamnare!”. „Domnule, om al lui Dumnezeu”... zâc eu. Și-am scăpat datorită acestui om cu suflet (râde - n.n.). Că dacă era altu’ ne făcea dosar și pățeam altă belea. Cine era comandant la Pitești atunci? La Pitești era maiorul Cârstocea, și locțiitor politic, sublocotenentul Ion Lupu... Ăștea era... Dar, după un timp, ne-a mutat din camera 8 asta, În camera 26 parcă, și acolo ne-am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]