3,931 matches
-
și speranțe ascunse.... ? În orice caz, textul care urmează pare să-i atragă atenția lui Graecinus asupra datoriei sale față de prietenul aflat la ananghie și, poate implicit, asupra cauzei care a determinat relegarea lui Ovidiu: "Ce rușine [însă] te va paște dacă nu-i vei fi de ajutor în niciun fel unui vechi prieten aflat acum în nenorocire! Ce rușine e să dai înapoi în loc să reziști ferm pe poziție! Turpe referre pedem, nec passu stare tenaci: (v. 21) Ce rușinos este
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cu atât mai mult cu cât originea era de-a dreptul regală. Pe Sulmonez îl mâhnește depărtarea de Roma și de prieteni, lipsa unui teren pe care să-l poată cultiva cu propriile mâini... ar fi dispus până și să pască caprele "cățărate pe stâncile abrupte" (se întrezărește aici imaginea Sulmonei sale natale) și ar face-o și pe agricultorul în îndepărtata Sciție... Dar nici macăr acest lucru nu este posibil din cauza vecinătății dușmanului cu săgeți înveninate. Cu Cornelius Severus (și
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
valea, filomela, ruinele unei cetăți faimoase etc. Acestea constituie În cea mai complexă compoziție a sa, Primăvara Amorului, peisajul intim, figurat prin„căscioara” așezată pe vîrful unui deal lin, nu departe de o „gîrliță”, deasupra unei vîlcele Înflorite, unde mieii „pasc, alerg, se joc, șăd”. Este peisajul clasicei pastorale. Iancu Îi adaugă bucuria muncii agricole, plăcerile cinegetice, pescuitul, lectura, satisfacțiile gastronomice și, element nou În poezia meditația asupra făpturii care Învârte totul de sus: „Muncă, luptă, călărie, Jocuri, umblete pe jos
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
două orizonturi, iată valul lui Traian! Pe colnicul rotund, verde, la al vînturilor șuier, CÎntă-n umbra lui Murgilă un păstor din al său fluier. LÎngă dînsul doarme-un cîne; pe sus zboară un vultan, Și o turmă de oi blînde pasc pe valul lui Traian! Pustietatea ce „În patru părți a lumei se-ntinde-ngrozitoare” reprezintă un imens spațiu deschis și, În fața lui, imaginația poetică se Înspăimîntă. Nu „se-nveselește”, Încă o dată, pentru că, fără hotare, pustietatea (cîmpia) este altă imagine a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Înverzite, recile izvoare șopotitoare, plaiurile Îngerești, luncile armonioase formează un spațiu față de care poetul manifestă cea mai pură evlavie. Peste acest spațiu se arcuiește un cer „care zîmbește” mereu (Adio Moldovei), drumurile sînt de flori (Întoarcerea În iară), În poiene pasc zimbrii și peste „dalba moșie” trece vînătorul mitic (Dragoș), arhetipul. Codrii, cîmpiile, apele, viețuitoarele intonează o doină tînguitoare. O serafie generală (spre a folosi vorba poetului) stăpînește țara mitică. Retorica sacralizează toate obiectele, substanța materială se evaporă. Peisajul devine o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dimineață ca să ai abecedarul primilor tăi pași în viață. Și am pus pe mică filă pe oricare dintre pagini, între alună și zambila o poveste în imagini. Fiindcă literele mele, adunate ca-ntr-o salba, sunt acele negre miele, care pasc iarbă albă. 106 Obiceiuri bune Soarele, cât e de soare, Obiceiuri bune are; Când în zori și-arată față Zice „Bună dimineață”. Pomii încă-s somnoroși, Dar răspund politicoși Plini de roua sclipitoare „Bună dimineață, soare!” Când trec norii din
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
aceeași baie culturală în apele aceluiași râu. Mitologii telurice camuflate în romanul Dealul. Un exercițiu de mitanaliză literară ,, Cineva spunea că parcă am fi legați cu funii nevă- zute, capetele strânse în pumnul lutului, dealul care ne lasă să ne paștem zilele, lunile, anii și viața". (Dealul, p. 110) Toate mitologiile străvechi ale umanității insită motivat asupra simbolismului teluric. Trimiterile sunt la varii și stranii divinități htoniene, mai toate cu diverse funcții cosmogonice. Așa cum demonstrează exemplar Mircea Eliade în Tratat de
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
sugereze autorităților comunale și soluții la problemele lor. Un bun exemplu este propunerea din 5 aprilie 1907, semnată de aproximativ 100 de locuitori: „(...) după cum se urmează la Roman, așa să se permită și la Bacău: vitele noastre cu lapte să pască pe cele 160 hectare date din trupul moșiei către Ministerul de Război, pentru care târgoveții vor plăti statului o arendă pe cap de vită; la cele 160 hectare mai putem adăuga, conform hrisovului domnesc, pământul din țarina orașului, trecut pe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
deplorabilă, să încercăm să ne închipuim, dacă putem, starea în care erau cei de la țară și în ce durere extraordinară se aflau satele, cu atîtea biete familii abandonate și într-o atît de mare mizerie încît unele au ajuns să pască iarbă ca vitele și să se hrănească cu lucruri pe care animalele cele mai murdare le-ar fi refuzat." Éloge historique de Marie Poisson, de la paroisse Saint-Marc d'Orleans, par un de ses contemporains, bibl. munic. din Orléans, ms. 1939
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și schițe Casă cu muscate albe (1925), Poveștile lui Hinu Ion (1925) ș.a., românele Porunca inimii (1933), Drumul dragostei (1934), Turnuri în apă (1935; Premiul „Ion Heliade-Rădulescu” al Academiei Române) ș.a., dar și dramaturgul: Cuiburi sfărâmate (1924, în colaborare cu Adrian Păscu), Craiul Vânt (1926, în colaborare cu Adrian Păscu), Moșnenii (1927) și Ion Creangă (1938, în revistă „Teatru”, în colaborare cu Adrian Păscu). Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Zburătorul”, „Azi”, „Tot”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Dimineață”, „Adevărul”, „Rampă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
lui Hinu Ion (1925) ș.a., românele Porunca inimii (1933), Drumul dragostei (1934), Turnuri în apă (1935; Premiul „Ion Heliade-Rădulescu” al Academiei Române) ș.a., dar și dramaturgul: Cuiburi sfărâmate (1924, în colaborare cu Adrian Păscu), Craiul Vânt (1926, în colaborare cu Adrian Păscu), Moșnenii (1927) și Ion Creangă (1938, în revistă „Teatru”, în colaborare cu Adrian Păscu). Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Zburătorul”, „Azi”, „Tot”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Dimineață”, „Adevărul”, „Rampă”, „Tribuna” (Sibiu), „Icoane maramureșene” (Arad), „Însemnări ieșene”, „Opinia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
apă (1935; Premiul „Ion Heliade-Rădulescu” al Academiei Române) ș.a., dar și dramaturgul: Cuiburi sfărâmate (1924, în colaborare cu Adrian Păscu), Craiul Vânt (1926, în colaborare cu Adrian Păscu), Moșnenii (1927) și Ion Creangă (1938, în revistă „Teatru”, în colaborare cu Adrian Păscu). Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Zburătorul”, „Azi”, „Tot”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Dimineață”, „Adevărul”, „Rampă”, „Tribuna” (Sibiu), „Icoane maramureșene” (Arad), „Însemnări ieșene”, „Opinia”, „Iașul literar”, „Flacăra Iașului”, „Teatrul”, „Luceafărul”, „Nistru”, „Moldova socialistă” (Chișinău). A mai semnat cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
Molière, Pirandello, Racine ș.a., iar în manuscrise se păstrează crochiuri evocatoare ale unor personalități culturale ieșene. SCRIERI: Lacrimi de copii, Ploiești, 1912; Când ies pâraiele... din matcă, Crefeld, 1918; Au înflorit castanii, Iași, 1924; Cuiburi sfărâmate (în colaborare cu Adrian Păscu), Iași, 1924; Casă cu muscate albe, Iași, 1925; Poveștile lui Hinu Ion, București, 1925; Craiul Vânt (în colaborare cu Adrian Păscu), Arad, 1926; Moșnenii, Arad, 1927; Porunca inimii, Iași, 1933; Drumul dragostei, București, 1934; Turnuri în apă, București, 1935; ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
1912; Când ies pâraiele... din matcă, Crefeld, 1918; Au înflorit castanii, Iași, 1924; Cuiburi sfărâmate (în colaborare cu Adrian Păscu), Iași, 1924; Casă cu muscate albe, Iași, 1925; Poveștile lui Hinu Ion, București, 1925; Craiul Vânt (în colaborare cu Adrian Păscu), Arad, 1926; Moșnenii, Arad, 1927; Porunca inimii, Iași, 1933; Drumul dragostei, București, 1934; Turnuri în apă, București, 1935; ed. Iași, 1997; O fată singură, București, 1937; Legiunea de onoare, 1940; Ard zăpezile, București, 1962. Repere bibliografice: Ralea, Scrieri, ÎI, 423
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
un singur capăt al saulei. Repet că-l trăgeam adesea pe bietul Queequeg din spațiul dintre balenă și vas, în care cădea din cînd în cînd, ca urmare a necontenitului lor ruliu. Dar acesta nu era singurul pericol ce-l păștea. Cîtuși de puțin speriați de masacrul ce dăduse iama printre ei în cursul nopții, rechinii, atrași parcă și mai mult acum de sîngele ce începuse să curgă șuvoi din carcasa balenei, se strîngeau în jurul ei ca roiurile de albine la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. Articolul 3 După efectuarea transmiterii, cele două instituții își vor actualiza în mod corespunzător datele din evidență cantitativ-valorică. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul apărării naționale, Ioan Mircea Păscu Ministrul administrației și internelor, Ioan Rus p. Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Gherghina, secretar de stat București, 28 august 2003. Nr. 1.031.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152113_a_153442]
-
Centrul de coordonare a mișcării are obligația de a comunica autorităților și instituțiilor publice cu care colaborează, în părțile ce le privesc, conținutul standardelor și acordurilor prevăzute la alin. (1). ... PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul apărării naționale, Ioan Mircea Păscu p. Ministrul afacerilor externe, Cristian Diaconescu, secretar de stat Ministrul administrației și internelor, Ioan Rus p. Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Gherghina, secretar de stat București, 28 august 2003. Nr. 1.035. Anexă 1 ȘEFUL STATULUI DIRECȚIA INFORMAȚII Anexă 2 FLUXUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152196_a_153525]
-
338 RADU-GABRIEL SAFTA PD 339 MIRCEA CIUREA PD 340 VICTOR GRIGORESCU PD 341 DĂNUȚ ISACOFF PD 342 NICOLAE BARĂ PD 343 CONSTANTIN ENACHIOIU PSDR 344 ROMULUS LUCIAN IARU PD 345 ION NISTOR PD 346 EUGENIU UNGUREANU PD 347 BOGDAN CRISTIAN PĂSCU PD 348 LIVIU DOSPINESCU PD 349 ISTRATE DAN SARULESCU PD 350 PETRE TOADER PD 351 VICTOR DINCULESCU PSDR 352 PETRE NICULAE PD 353 CORINA MARIA PETRESCU PD 354 GHEORGHE CĂTĂLIN MIREA PSDR 355 RĂZVAN GEORGE PAHONTU PD 356 ELENĂ MOGOS
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198844_a_200173]
-
PLĂMĂDEALA Dâmbovița 142 ILIE MERCE 143 DUMITRU BARBU 144 DUMITRU BADEA 145 ION IVANESCU 146 PETRE SOLOMON 147 CONSTANTIN LIFU 148 ȘTEFAN NEAGU 149 IOANA TĂNASE 150 TOMA TELEASA 151 GHEORGHE PUICA Dolj 152 MIHAI DRAGU 153 DUMITRU PARVULEASA 154 PĂSCU STAN 155 OCTAVIAN PETCULESCU 156 ION VINTILĂ 157 FLOAREA GREȘITĂ 158 ION DINCĂ �� 159 CONSTANTIN ADRIAN PĂUN 160 DUMITRU RĂDUCANU 161 CRISTIAN FLOREA 162 CONSTANTIN COJOCARU 163 ALEXANDRU DAOGARU 164 FLOAREA RĂDUCANU Galați 165 FANE CULACHE 166 COSTICĂ CONSTANTIN 167
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198844_a_200173]
-
E. Emanuil Marius ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 134 SĂLAJ MARCA 934 3.061,00 3.061,00 0,00 Tegzes Valeria, Tegzes I. Ioan ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 135 SĂLAJ MARCA 937 3.045,00 3.045,00 0,00 Tegzes Maria, Tegzes Ovidiu, Ladislau Salustia, Bodiu Maria, Păscu Otilia, Tegzes F. Română Reghina ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 136 SĂLAJ MARCA 948 196,00 196,00 0,00 Brughental Tiberiu, Pop I. Ioan Ovidiu ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 137 SĂLAJ MARCA 950 229,00 229,00 0,00 Hiriș Lucreția, Hiriș Gheorghina, Porumb V. Rodica ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 138 SĂLAJ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189411_a_190740]
-
Nici măcar posesorii de animale de la țară nu-și protejează animalele pe care le exploatează. Prea puțini crescători de animale din zona rurală manifestă o preocupare evidentă pentru confortul acestora. în ultimii ani, am fost martori la apariția cailor abandonați, adeseori păscând între liniile de tramvai din orașe. Bătaia aplicată animalelor de povară, hrănirea lor precară și lipsa de grijă pentru igiena acestora nu fac o notă bună pentru România ca țară europeană. Nu există cercetări cu privire la violența împotriva animalelor și nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
căruia, bizar, se ițea granitul roșcat al stîncii singuratice, ocolită de vaporașele cu stegulețe semănînd, ruptă-bucățică, cu gemenele lor de pe rîul Moscova. Neuronii clamau apoteotic: "Hidrocentrala V.I. Lenin", iar mîndria patriotică atingea cote de alertă. Nimic. Pe fundul gloriosului lac pasc acum vacile ancestrale Stînca stă înfiptă resemnat în iarba primordială. Dezolare? Nu. Cu gîndul și la alte catastrofe ecologic-ideologice ale comunismului (ce ruginită apocalipsă industrială ți se întinde la picioare, cînd urci, la Iași, dealul Cetățuii!), mă așez la curățica
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de la 20 de metri unduioasa mișcare nu schimbă nimic. Dansul continuă. Pornesc excitat. Viteză maximă pînă la viaductul de la Coada Lacului. Din nou cîrcotașul demon: cu ce parșivă plăcere trec iar peste fantoma secată a lui Ilici! Geologica stîncă, vacile păscînd în acea Românie... eminamente agricolă, atît de urîtă de neamurile proaste care au stăpînit țara jumătate de secol și au maculat-o cu megalomaniile lor cincinale. Iarăși destins de-a lungul șerpuitor al Ozanei, pînă la... pînă la... Cum să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Scena se repetă cu fiecare fată care trece-n sus. Cînd parada se stinge, lunganul scoate fîșicul de bancnote din buzunar și-i plătește stupefiatei codane. Parcă ar fi Eugen Andoni, inegalabilul prieten, plecat fără întoarcere în raiurile Bîrnovei. Caii pasc printre albine. Sînt cinci. Doi roșii, grași, unul cenușiu, cu coamă albă, unul alb, pătat cu negru, unul negru, un mînz prostănac și firav. Botul lor ocolește floarea galbenă a păpădiei, în care stau înfipte albinele. Pe cerul albastru trece
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
jos, dinspre bălți, vine zgomot de osii. Cîteva secunde, apoi boturile se afundă iarăși în iarbă. Ce liniște! Îmi aprind o țigară și mă descalț. Pe spinarea celui alb, pătat, s-a așezat un cioroi. Ciugulește. Bătrînul cal nu mai paște, stă cu ochii aproape închiși, îi place ciuguleala cioroiului. Din cînd în cînd își vîntură coada să alunge muștele. Cioroiul fuge, după care revine pe crupă. Ciugulește des și hapsîn. Dumnezeu știe ce! Bătrînul crede că cineva îl mîngîie. Eroare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]