3,994 matches
-
ea furnizează exportului produse în valoare de 600 000 000 dolari anual. 80% din producția agricolă locală este destinată exportului, majoritatea către Europa și o mică parte către Statele Unite. În agricultura locală sunt angajați circa 6000 lucrători palestinieni. Locuitorii arabi palestinieni se ocupă și ei mai ales cu agricultura, atât ca angajați în așezările evreiești, cât și pe propriile lor bucăți de pământ. În anii 2010-2014, luând exemplu de la israelieni, și palestinienii au plantat 5000 de hectare de curmali în zona
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
6 septembrie 1972, München) maestru de scrimă și antrenor al echipei de scrimă a Israelului la Jocurile Olimpice de vară din 1972 a fost unul din cei 11 sportivi și antrenori care au fost luați ostatici și ulterior uciși de teroriști palestinieni în Masacrul de la München. S-a născut pe 4 iulie 1945 în Timișoara, unde a început să practice scrima. Tatăl său a murit când el avea unsprezece ani. În anul 1964 a imigrat în Israel, împreuna cu mama sa, unde
Andre Spitzer () [Corola-website/Science/334466_a_335795]
-
fiica sa era bolnavă, motiv pentru care a fost autorizat să se deplaseze în Olanda. După două zile a vrut să se întoarcă în Satul Olimpic de la München, unde a sosit la miezul nopții. La ora 04:10 opt teroriști palestinieni au intrat în Satul Olimpic și s-au îndreptat spre blocul în care era cazată delegația israeliană. Teroriștii i-au împușcat pe antrenorul de lupte Moshe Weinberg și pe halterofilul Yossef Romano, și au luat ostatici pe Spitzer și alți
Andre Spitzer () [Corola-website/Science/334466_a_335795]
-
israeliană. Teroriștii i-au împușcat pe antrenorul de lupte Moshe Weinberg și pe halterofilul Yossef Romano, și au luat ostatici pe Spitzer și alți opt membri ai delegației sub amenințarea cu arme automate. Au cerut să fie eliberați 234 de palestinieni aflați în închisorile din Israel, cerere refuzată de guvernul israelian care adoptă de regulă o atitudine intransigentă față de teroriști, necedând presiunii. După 20 de ore de negocieri, ostaticii și teroriștii au fost transportați la aeroportul militar Fürstenfeldbruck, cu promisiunea de
Andre Spitzer () [Corola-website/Science/334466_a_335795]
-
Hadj Mohammed (în arabă: محمد أمين الحسيني, n.1895, Ierusalim - d. 4 iulie 1974, Beirut) a fost un politician și lider religios musulman arab palestinian, care a funcționat ca Muftiu al Ierusalimului în perioada mandatului britanic asupra Palestinei. În octombrie 1937 a fugit din Palestina de teama reacției autorităților britanice la Marea Revoltă Arabă din anii 1936-1939 la conducerea căreia a luat parte activă, întorcându
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
a luat parte activă, întorcându-se mai apoi din exil în martie 1948. Inițial adept al Siriei Mari, din care Palestina ar fi făcut parte ca „Siria de Sud”, s-a impus în anii 1930 ca lider al mișcării naționale palestiniene. El s-a opus cu înverșunare sionismului și drepturilor evreilor ca națiune egală în drepturi în Orientul Apropiat. De pe această poziție el a fost principalul responsabil pentru atacurile și măcelurile organizate de arabi musulmani împotriva colectivității evreiești în Palestina. Amin
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
musulmani în cadrul Waffen SS, pe teritoriul fostului Regat al Iugoslaviei, în Bosnia și în Sandžak . Himmler i-a conferit gradul de Gruppen SS. Revenind în Palestina în martie 1948 a condus iarăși ca președinte al Înaltului Comitet Arab strategia națională palestiniană în cursul Războiului arabo-evreiesc din 1948-1949 în cursul căruia o parte însemnată din arabii palestinieni au devenit refugiați. El însuși a patronat, sub auspicii egiptene, un guvern palestinian efemer (1949-1959) și fără puteri reale la Gaza, apoi la Cairo, împotrivindu
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
Himmler i-a conferit gradul de Gruppen SS. Revenind în Palestina în martie 1948 a condus iarăși ca președinte al Înaltului Comitet Arab strategia națională palestiniană în cursul Războiului arabo-evreiesc din 1948-1949 în cursul căruia o parte însemnată din arabii palestinieni au devenit refugiați. El însuși a patronat, sub auspicii egiptene, un guvern palestinian efemer (1949-1959) și fără puteri reale la Gaza, apoi la Cairo, împotrivindu-se cu înverșunare autorității exercitate de regii Iordaniei la Ierusalim și în Cisiordania. După înființarea
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
1948 a condus iarăși ca președinte al Înaltului Comitet Arab strategia națională palestiniană în cursul Războiului arabo-evreiesc din 1948-1949 în cursul căruia o parte însemnată din arabii palestinieni au devenit refugiați. El însuși a patronat, sub auspicii egiptene, un guvern palestinian efemer (1949-1959) și fără puteri reale la Gaza, apoi la Cairo, împotrivindu-se cu înverșunare autorității exercitate de regii Iordaniei la Ierusalim și în Cisiordania. După înființarea în 1964 la Ierusalim a Organizației de Eliberare a Palestinei, și-a încetat
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
epurată de influențe europene și promova panarabismul și integrarea religiei islamice cu lupta politică și națională arabă. În paralel cu studiile religioase, al-Husseini a frecventat și cursurile Facultății de științe umane, unde a pus bazele unui cerc de studenți arabi palestinieni ,musulmani și creștini, al cărui obiectiv era denunțarea publică a „pericolului sionist”. A întrerupt în cele din urmă studiile la Cairo după doi ani. La împlinirea vârstei de 18 ani, în 1913, al Husseini a îndeplinit, alături de mama sa, porunca
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
Transiordania), fiind găzduiți de un trib de beduini. Judecați în contumacie, au fost condamnați la 10 ani închisoare. Dar, în august 1920, în cursul unei vizite la As Salt, printr-un gest destinat să-și îmbunătățească imaginea în rândurile arabilor palestinieni, Înaltul Comisar britanic al Palestinei, Sir Herbert Samuel i-a grațiat pe amândoi. La început al-Husseini a refuzat grațierea, pentru a nu putea fi interpretată ca un gest de recunoaștere a vinei, dar ,deoarece tocmai murise muftiul Kamal al-Husseini, a
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
Muftiu, asa cum se intitulase predecesorul său, în plus - numirea nu a fost publicată în Buletinul oficial al guvernului mandatar. Ulterior s-a folosit și în cazul său titlul de Mare Muftiu. Ascensiunea lui Amin al-Husseini spre vârful piramidei politice palestiniene a fost desăvârșită prin alegerea sa, cu sprijinul britanicilor, ca președinte al Consiliului Suprem Islamic. Consiliul a recrutat resurse din întreaga lume arabă și musulmană pentru lucrări de renovare ale sanctuarului islamic de pe Muntele Templului - Haram ash-Sharif, care include Moscheea
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
muftiul (în cursul a șase ședințe, în care s-a plâns de defavorizarea arabilor și de încălcarea de către britanici a promisiunilor față de aceștia), l-a absolvit de orice vină. La începutul anilor 1930 al-Husseini a acționat pentru întărirea naționalismului arab palestinian și în sensul identificării luptei naționale a arabilor palestinieni cu principiile religioase ale islamului. In anul 1930 el a întemeiat un Fond palestinian care se voia asemănător în obiectivele sale în sectorul arab, cu Fondul Național Evreiesc „Keren Kayemet leIsrael
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
a plâns de defavorizarea arabilor și de încălcarea de către britanici a promisiunilor față de aceștia), l-a absolvit de orice vină. La începutul anilor 1930 al-Husseini a acționat pentru întărirea naționalismului arab palestinian și în sensul identificării luptei naționale a arabilor palestinieni cu principiile religioase ale islamului. In anul 1930 el a întemeiat un Fond palestinian care se voia asemănător în obiectivele sale în sectorul arab, cu Fondul Național Evreiesc „Keren Kayemet leIsrael”. Proiectul a eșuat, între altele, și din pricina conflictului dintre
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
l-a absolvit de orice vină. La începutul anilor 1930 al-Husseini a acționat pentru întărirea naționalismului arab palestinian și în sensul identificării luptei naționale a arabilor palestinieni cu principiile religioase ale islamului. In anul 1930 el a întemeiat un Fond palestinian care se voia asemănător în obiectivele sale în sectorul arab, cu Fondul Național Evreiesc „Keren Kayemet leIsrael”. Proiectul a eșuat, între altele, și din pricina conflictului dintre al-Husseini și oponenții săi în frunte cu familia Nashashibi. In anul 1931 al-Husseini a
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
de sprijin pentru noul regim „fascist și antidemocratic” din Germania consulului acestei țări la Ierusalim, în care și-a exprimat și dorința de a se alătura boicotului nazist împotriva evreilor. În cadrul unui partid patronat de el în 1935, „Partidul Arab Palestinian”, a fost intemeiată și o mișcare de tineret „Al Futuwa” care s-a inspirat și din mișcarea tineretului hitlerist. Ea a folosit o bucată de vreme numele de „Cercetașii naziști”. În anul 1934 ministrul nazist Wilhelm Frick a vizitat Palestina
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
de a-l îndepărta. Guvernanții britanici se temeau de izbucnirea de răzmerițe antibritanice suplimentare în Irak, Egipt și Transiordania. La 25 aprilie 1936 Hadj Amin a fost ales președinte al Înaltului Comitet Arab format din mai multe partide ale arabilor palestinieni: cel condus de familia Husseini - Partidul Arab Palestinian -, Partidul Al Istiklal, de asemenea o reprezentanță a arabilor palestinieni creștini și partidul patronat de familia Nashashibi. Revolta a început la 20 aprilie 1936 sub forma unei greve generale a arabilor, având
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
de izbucnirea de răzmerițe antibritanice suplimentare în Irak, Egipt și Transiordania. La 25 aprilie 1936 Hadj Amin a fost ales președinte al Înaltului Comitet Arab format din mai multe partide ale arabilor palestinieni: cel condus de familia Husseini - Partidul Arab Palestinian -, Partidul Al Istiklal, de asemenea o reprezentanță a arabilor palestinieni creștini și partidul patronat de familia Nashashibi. Revolta a început la 20 aprilie 1936 sub forma unei greve generale a arabilor, având drept obiectiv imediat paralizarea economiei sectorului evreiesc. În
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
Transiordania. La 25 aprilie 1936 Hadj Amin a fost ales președinte al Înaltului Comitet Arab format din mai multe partide ale arabilor palestinieni: cel condus de familia Husseini - Partidul Arab Palestinian -, Partidul Al Istiklal, de asemenea o reprezentanță a arabilor palestinieni creștini și partidul patronat de familia Nashashibi. Revolta a început la 20 aprilie 1936 sub forma unei greve generale a arabilor, având drept obiectiv imediat paralizarea economiei sectorului evreiesc. În octombrie 1936 s-a încheiat prima fază a revoltei arabilor
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
creștini și partidul patronat de familia Nashashibi. Revolta a început la 20 aprilie 1936 sub forma unei greve generale a arabilor, având drept obiectiv imediat paralizarea economiei sectorului evreiesc. În octombrie 1936 s-a încheiat prima fază a revoltei arabilor palestinieni, când la cererea în taină a lui al-Husseini, regii arabi au apelat la răsculați să înceteze actele de violență și să dea o șansă eforturilor diplomatice. Răsculații „au consimțit” să asculte de acest apel. La începutul lui noiembrie 1936 a
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
oamenii săi l-au transportat în Liban, care împreună cu Siria se aflau sub dominație franceză. Ceilalți membri ai Înaltului Comitet Arab din Palestina au fost deportați de britanici în insulele Seychelles. În exil el a reînființat un Înalt Comitet Arab palestinian. După izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial , Marea Britanie a cerut Franței să-l extrădeze pe Hadj Amin, care era cunoscut de multă vreme pentru legăturile lui cu Italia și Germania, dar autoritățile franceze au refuzat. La 13 octombrie 1939
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
a reușit sa fugă din Liban, după ce a mituit un comandant francez cu 500 lire sterline. Travestit în femeie, după un drum de trei zile, a ajuns cu bine în Irak, unde a fost primit cu onoruri. . Împreună cu alți conducători palestinieni din exil, el a participat acolo la organizarea răscoalei contra britanicilor și atacurilor împotriva evreilor locali (aprilie 1941), mai ales a pogromului antievreiesc din Bagdad, cunoscut sub numele de Farhud (1-2 iunie 1941). După eșecul revoltei progermane a lui Rashid
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
inclusiv camerele de gazare. Alții, între care Eichmann însuși, au dezmințit aceasta. La Berlin al-Husseini a cooperat la emisiunile de propagandă ale Germaniei, destinate lumii arabe și musulmane. În activitatea sa în Germania i s-au alăturat și alți militanți palestinieni în exil, ca de pildă Fawzi al-Kawukdji și Hassan Salama. Ex-muftiul beneficia din partea Reichului plata exorbitantă de 50.000 mărci pe lună. Din cauza rolului propagandistic pe care l-a jucat, Walter Winchell l-a poreclit „Lordul Haw Haw al arabilor
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
Anglia? În Franța? Singurul loc era Germania. În cuvântarile mele la radio niciodată nu am vorbit contra Americii. De obicei am menționat Marea Britanie, dar m-am limitat la nedreptățile pe care care Marea Britanie le-a făcut arabilor în general și palestinienilor în particular. Pentru ca am făcut așa, Americanii mă privesc ca pe un dușman” În Egipt Hadj Amin și-a reluat activitatea politică reluând conducerea Înaltului Comitet Arab din Palestina. În martie 1948, împreună cu ceilalți membri ai Comitetului a revenit în
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
din iulie 1952, unii din perpetratorii revoluției, ca de exemplu Gamal Abdel Nasser l-au simpatizat, cunoscându-l încă din timpul războiului din Palestina. În anii 1950, al-Husseini a avut un rol impreună cu regimul Nasser, în organizarea atacurilor fedainilor palestinieni contra așezărilor israeliene de graniță. Organizația palestiniană Al Fatah înființată în 1956 și un tânăr comandant al ei, Yasser Arafat, el însuși, rudă îndepărtată a lui Hadj Amin, au fost influențate de principiile naționaliste ale ex-muftiului. al-Husseini și Arafat au
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]