4,141 matches
-
au încercat să salveze parțial filozofia lui Aristotel, declarând că oroarea naturii față de vid era „limitată“; nu putea distruge decât o cantitate finită de vid. Dar Pascal a avut o altă idee. În toamna anului 1648, pe baza unei intuiții, Pascal și-a trimis cumnatul pe un munte, cu un tub barometric cu mercur. În vârful muntelui, mercurul s-a ridicat la o înălțime considerabil mai mică decât 760 de milimetri (Figura 22). Să fi fost oare natura mai puțin tulburată
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
tub barometric cu mercur. În vârful muntelui, mercurul s-a ridicat la o înălțime considerabil mai mică decât 760 de milimetri (Figura 22). Să fi fost oare natura mai puțin tulburată de vid în vârful muntelui decât în vale? Pentru Pascal, acest comportament oarecum ciudat a demonstrat că nu oroarea de vid ridica mercurul în tub, ci greutatea atmosferei, ce apăsa asupra suprafeței expuse la aer a mercurului din vas. Presiunea atmosferică exercitată asupra unui vas plin cu lichid - fie mercur
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
în tub - iar în vârful muntelui, este și mai puțină atmosferă care să împingă, astfel încât mercurul nu poate ajunge nici măcar până la 760 de milimetri. A fost o problemă pusă subtil: vidul nu absoarbe; atmosfera împinge. Însă experimentul simplu al lui Pascal a demolat teoria lui Aristotel, că natura are oroare de vid. Pascal scria: „Însă până acum nu era nimeni care să gândească... în acest fel, că natura nu are repulsie față de vid, că nu face nici un efort pentru a-l
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
să împingă, astfel încât mercurul nu poate ajunge nici măcar până la 760 de milimetri. A fost o problemă pusă subtil: vidul nu absoarbe; atmosfera împinge. Însă experimentul simplu al lui Pascal a demolat teoria lui Aristotel, că natura are oroare de vid. Pascal scria: „Însă până acum nu era nimeni care să gândească... în acest fel, că natura nu are repulsie față de vid, că nu face nici un efort pentru a-l evita, că acceptă vidul, fără dificultate și fără rezistență.“ Aristotel era înfrânt
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
-l evita, că acceptă vidul, fără dificultate și fără rezistență.“ Aristotel era înfrânt și oamenii de știință au încetat să se mai teamă de vid; ba chiar au început să îl studieze. Tot în zero și în infinit a căutat Pascal, evlaviosul jansenist, dovada existenței lui Dumnezeu. Și a făcut-o într-un mod foarte laic. Pariul divin Căci, până la urmă, ce este omul în natură? Un nimic în raport cu infinitul, un tot în raport cu nimicul, așezat la mijloc, între nimic și tot
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
jansenist, dovada existenței lui Dumnezeu. Și a făcut-o într-un mod foarte laic. Pariul divin Căci, până la urmă, ce este omul în natură? Un nimic în raport cu infinitul, un tot în raport cu nimicul, așezat la mijloc, între nimic și tot. BLAISE PASCAL, CUGETĂRI Pascal a fost și matematician, și om de știință. În știință, Pascal a cercetat vidul - natura vidului. În matematică, a ajutat la crearea unei întregi ramuri, cu totul noi: teoria probabilităților. Când a combinat teoria probabilităților cu zero și
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
existenței lui Dumnezeu. Și a făcut-o într-un mod foarte laic. Pariul divin Căci, până la urmă, ce este omul în natură? Un nimic în raport cu infinitul, un tot în raport cu nimicul, așezat la mijloc, între nimic și tot. BLAISE PASCAL, CUGETĂRI Pascal a fost și matematician, și om de știință. În știință, Pascal a cercetat vidul - natura vidului. În matematică, a ajutat la crearea unei întregi ramuri, cu totul noi: teoria probabilităților. Când a combinat teoria probabilităților cu zero și cu infinitatea
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
laic. Pariul divin Căci, până la urmă, ce este omul în natură? Un nimic în raport cu infinitul, un tot în raport cu nimicul, așezat la mijloc, între nimic și tot. BLAISE PASCAL, CUGETĂRI Pascal a fost și matematician, și om de știință. În știință, Pascal a cercetat vidul - natura vidului. În matematică, a ajutat la crearea unei întregi ramuri, cu totul noi: teoria probabilităților. Când a combinat teoria probabilităților cu zero și cu infinitatea, el l-a găsit pe Dumnezeu. Teoria probabilităților a fost inventată
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
probabilităților. Când a combinat teoria probabilităților cu zero și cu infinitatea, el l-a găsit pe Dumnezeu. Teoria probabilităților a fost inventată pentru a i ajuta pe aristocrații bogați să câștige mai mulți bani la jocurile de noroc. Teoria lui Pascal a avut un succes nebun, însă cariera sa matematică nu a durat mult. Pe data de 23 noiembrie 1654, Pascal a trăit o intensă experiență spirituală. Probabil că de vină a fost întărirea convingerilor sale janseniste antiștiințifice, însă, oricare ar
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
fost inventată pentru a i ajuta pe aristocrații bogați să câștige mai mulți bani la jocurile de noroc. Teoria lui Pascal a avut un succes nebun, însă cariera sa matematică nu a durat mult. Pe data de 23 noiembrie 1654, Pascal a trăit o intensă experiență spirituală. Probabil că de vină a fost întărirea convingerilor sale janseniste antiștiințifice, însă, oricare ar fi fost motivul, cert e că nou-descoperita devoțiune l-a determinat să abandoneze și matematica, și știința. (A făcut o
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
a determinat să abandoneze și matematica, și știința. (A făcut o singură excepție pentru puțin timp, patru ani mai târziu, când nu a mai putut dormi din cauza bolii. A început să se ocupe de matematică și durerea i-a trecut. Pascal a crezut că semnul acesta spune că Dumnezeu nu era nemulțumit de studiile pe care le făcea.) A devenit teolog - dar trecutul său laic nu l-a lăsat în pace. Chiar și atunci când susținea prin argumente existența lui Dumnezeu, tot
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
că Dumnezeu nu era nemulțumit de studiile pe care le făcea.) A devenit teolog - dar trecutul său laic nu l-a lăsat în pace. Chiar și atunci când susținea prin argumente existența lui Dumnezeu, tot pomenea de acei nerușinați cartofori francezi. Pascal se justifica, spunând că era mai bine să crezi în Dumnezeu, deoarece făceai un pariu bun. Literalmente. Analizând valoarea scontată - sau așteptarea - unui joc de noroc, Pascal analiza de fapt valoarea scontată a acceptării lui Cristos ca Mântuitor. Datorită matematicii
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
susținea prin argumente existența lui Dumnezeu, tot pomenea de acei nerușinați cartofori francezi. Pascal se justifica, spunând că era mai bine să crezi în Dumnezeu, deoarece făceai un pariu bun. Literalmente. Analizând valoarea scontată - sau așteptarea - unui joc de noroc, Pascal analiza de fapt valoarea scontată a acceptării lui Cristos ca Mântuitor. Datorită matematicii lui zero și a infinității, el a ajuns la concluzia că trebuie să presupunem că Dumnezeu există. Înainte de a lua în discuție pariul propriu-zis, este ușor să
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
000 de dolari - de 10 000 de ori mai mare decât valoarea scontată a plicului A. Este limpede că, dacă vi se oferă șansa să alegeți între cele două plicuri, inteligent ar fi să optați pentru plicul B. Pariul lui Pascal se aseamănă cu acest joc, cu excepția faptului că utilizează un set diferit de plicuri: al creștinilor și al ateilor. (De fapt, Pascal nu a analizat decât cazul creștinilor, însă cazul ateilor este o extensie logică.) De dragul discuției, imaginați-vă pentru
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
oferă șansa să alegeți între cele două plicuri, inteligent ar fi să optați pentru plicul B. Pariul lui Pascal se aseamănă cu acest joc, cu excepția faptului că utilizează un set diferit de plicuri: al creștinilor și al ateilor. (De fapt, Pascal nu a analizat decât cazul creștinilor, însă cazul ateilor este o extensie logică.) De dragul discuției, imaginați-vă pentru moment că există șanse egale ca Dumnezeu să existe sau nu. (Pascal se referea la Dumnezeul creștinilor, bineînțeles.) Acum, optând pentru plicul
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
diferit de plicuri: al creștinilor și al ateilor. (De fapt, Pascal nu a analizat decât cazul creștinilor, însă cazul ateilor este o extensie logică.) De dragul discuției, imaginați-vă pentru moment că există șanse egale ca Dumnezeu să existe sau nu. (Pascal se referea la Dumnezeul creștinilor, bineînțeles.) Acum, optând pentru plicul creștinilor, înseamnă a alege să fii un evlavios creștin. Dacă se întâmplă să urmezi această cale, sunt două posibilități. Dacă ești un creștin credincios și nu există Dumnezeu, când vei
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
ca Dumnezeu să existe este de 1/10 000, sau de 1/1 000 000 sau unu la un trilion, este același lucru. Singura excepție este făcută de zero. Dacă nu există nici o șansă ca Dumnezeu să existe, pariul lui Pascal - după cum a fost numit - nu are nici o logică. Rezultatul așteptării creștinului ar fi atunci 0 x ∞, și asta e o prostie. Nimeni nu a fost dispus să declare că sunt zero șanse ca Dumnezeu să existe. Indiferent de punctul vostru
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Nimeni nu a fost dispus să declare că sunt zero șanse ca Dumnezeu să existe. Indiferent de punctul vostru de vedere, este întotdeauna mai bine să credem în Dumnezeu, datorită magiei lui zero și a infinității. Cu siguranță că și Pascal a știut cum să parieze, chiar dacă a renunțat la matematică pentru a câștiga pariul. CAPITOLUL 5 Un număr infinit de zerouri și matematicieni infideli [ZERO ȘI REVOLUȚIA ȘTIINȚIFICĂ] Odată cu introducerea mărimilor variabile și cu extinderea variabilității lor până la infinitul mic
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
a folosit punctul de la infinit pentru a demonstra câteva teoreme noi și foarte importante, însă colegii săi nu i-au putut înțelege terminologia și au ajuns la concluzia că Desargues era nebun. Deși unii matematicieni, puțini la număr, ca Blaise Pascal, au învățat câte ceva de la Desargues, contribuția acestuia a fost uitată. Nimic din toate acestea nu a avut importanță pentru Jean-Victor Poncelet. Ca elev al lui Monge, Poncelet învățase tehnica proiectării figurilor pe două planuri, iar ca prizonier de război avea
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
hotărîtor la mania heraldică și la snobismul nobiliar." (Silvian Iosifescu). Problematica e specifică și altor literaturi privitor la reprezentativitatea unor scriitori pentru spiritul francez, un critic formula întrebarea "care e definiția comună ce ar putea să se aplice deopotrivă lui Pascal și lui Voltaire, lui Rabelais și lui Boileau, lui Montesquieu și lui Hugo, lui Racine și lui Balzac?" în cazul celor doi Caragiale, perspectiva propusă de P. Constantinescu nutrindu-se și din perimetrul înrudirii biologice: În cultura noastră, unde este
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
o tragedie epica" [Albérès, Istoria românului modern, 1968, p.75]. Lumea pe care o propune Zola pare să fie diferită de cea a personajelor flaubertiene și maupassantiene. În ea regăsim figurile cuceritorilor, cum sunt întreprinzătorii Saccard, Octave Mouret sau medicul Pascal, care au energia, voința și capacitatea de luptă a personajelor balzaciene. Românul zolist își găsește structura fundamentală în schema dinamică a invaziei, a luptei și a cuceririi. Energia și dorințele personajului îl pun în mișcare. E.Roy-Reverzy [1998, p.81
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Dostoievskii: konstantâ poatiki, AȘ a Moldovei, Chișinău, 2001 KRAKOVSKI, Anna, La condition de la femme dans l'œuvre d'Émile Zola, Nizet, Paris, 1974 KRISTÉVA, Julia, Histoires d'amour, Denoël, Paris, 1983 KUCIBORCAIA E., Realizm Ămilea Zolea, Năuca, Moscova, 1973. LAINE, Pascal, La Femme et șes images, Stock, Paris, 1974 LANSON, Gaston, Caractère de la race, în L'Ame française, Choix de textes sur la civilisation française, Paris, 1932, p.35-38 LARCHER, Louis-Julien,. La femme jugée par leș grands écrivains des deux sexes
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
premiers jours. (...) bête le plus souvent, singulièrement fine parfois, très douce et très méchante" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.275]. "C'était tout de même, une étrange mécanique qu'une femme", concluzionează Rougon [ibidem, p.86]. 43 Prima atestare Pascal o găsește încă la Corneille: "la căușe en est un je ne sais quoi et leș effets en șont effroyables" [Pensées, p.180]. Recunoașterea acestei diferențe specifice se manifestă în aspectele cele mai neașteptate: "ce je ne sais quoi dans
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
resemnificare a realității umane) apare diminuată; iar omul ca unitate existențială apare, folosind o metaforă a lui J. Monod, ca un nomad aflat la o margine de univers; ca o "ființare" copleșită de măreția universului, parafrazând o vorbă a lui Pascal. Al doilea registru este cel care poate fi gândit dacă luăm în seamă ipoteza energetistă doar în sensul afirmării personalității energetice ca unitate de echilibru a celor două niveluri ale ființei umane: fizic (natural, energetic) și cultural; adică atunci când completăm
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
V. Giard et E. Briere, Paris, 1910. OSTWALD, W., Mișcarea perpetuă. Conceptul energiei, traducere de, Editura Revistei "Convorbiri științifice și filosofice", București, 1912. OSTWALD, W., Le monisme comme but de la civilisation, Edité par le Comité International du monisme, Hambourg, 1913. PASCAL, B., Pensées. Les Provinciales, Booking International, Paris, 1995. PAULSEN, Fr., Introducere în filosofie, traducere de I. Lupu și D. Pușchilă, Institul de arte grafice "Bravo", Iași, 1941. PAULSEN, Fr., Sarcinile de viitor ale filosofiei, în vol. Filosofie neokantiană în texte
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]