4,043 matches
-
Leproșii, dar nu numai, erau considerați de către preoți ca impuri. Se pare că știau că șoarecii, șobolanii transmit ciuma. Unele texte relatează cazuri de reanimare prin insuflare de aer gură la gură (Cartea regilor). Anatomia și fiziologia erau mai mult percepute intuitiv, căci după lege, evreii nu făceau disecții pe cadavre și nu experimentau. Nu făceau distincția între nervi, vase sanguine, mușchi, tendoane etc. Nu cunoșteau circulația sanguină și credeau ca Aristotel, că măduva spinării și creierul au aceeași substanță. Cunoștințele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
această atitudine, mai mult chiar, ne fac să ne conturăm un anumit comportament pe piața muncii și în viața cotidiană în general. Lucrarea ne atrage atenția asupra modului în care sunt priviți banii în societatea actuală, drept un lait motiv. Percepuți atât ca mijloc cât și ca scop, banii determină la nivelul individului o gamă largă de trăiri de la euforie, la tristețe, de la curaj, la disperare. Autoarea enunță încă din primele pagini ale lucrării, teza că noi suntem cei care dăm
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
literatură. (Reeve, 2009) 3.3 Teoria motivației bazată pe conceptul de sine 3.3.1 Structura conceptului de sine În modelul motivației bazat pe conceptul de sine, conceptul individului despre sine este compus din patru percepții interrelaționate ale sinelui: sinele perceput, sinele ideal, stima de sine și setul de identități sociale. Fiecare din aceste elemente joacă un rol crucial în înțelegerea manierii în care conceptul de sine corelează cu impulsionarea, direcționarea și susținerea comportamentului în cadrul organizațional. Fiecare din aceste reprezentări de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
în înțelegerea manierii în care conceptul de sine corelează cu impulsionarea, direcționarea și susținerea comportamentului în cadrul organizațional. Fiecare din aceste reprezentări de sine vor fi descrise, iar interrelațiile vor fi discutate (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.1 Sinele Perceput Sinele perceput include percepțiile a trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Trăsături sunt etichete pentru o gamă largă de reacții care se regăsesc relativ permanent în tiparul de comportament. Fundamental pentru această definiție este ipoteza că oamenii
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
manierii în care conceptul de sine corelează cu impulsionarea, direcționarea și susținerea comportamentului în cadrul organizațional. Fiecare din aceste reprezentări de sine vor fi descrise, iar interrelațiile vor fi discutate (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.1 Sinele Perceput Sinele perceput include percepțiile a trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Trăsături sunt etichete pentru o gamă largă de reacții care se regăsesc relativ permanent în tiparul de comportament. Fundamental pentru această definiție este ipoteza că oamenii fac atribuiri
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
atribut. Percepțiile slabe sunt reflectate la indivizii care sunt nesiguri pe nivelul unui atribut, deseori fiind rezultatul unui conflict sau ale unui feedback ambiguu referitor la acel atribut (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.3 Sinele Ideal În timp ce sinele perceput descrie setul de percepții pe care indivizii le au asupra propriilor lor trăsături, competențe și valori, sinele ideal reprezintă setul de trăsături, competențe și valori pe care individual ar dori să le posede (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
individului care derivă din categoriile sociale de care consideră că aparține (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.5 Stima de sine Stima de sine este componenta evaluativă a sinelui. Este o funcție a distanței dintre sinele ideal și cel perceput. Când sinele perceput se potrivește cu cel ideal, stima de sine este realtiv ridicată. Stima de sine scăzută se prezintă atunci când sinele perceput este semnificativ mai scăzut sinele ideal. Din moment ce distanța dintre sinele ideal și perceput variază constant, fiind dependentă
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
din categoriile sociale de care consideră că aparține (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.5 Stima de sine Stima de sine este componenta evaluativă a sinelui. Este o funcție a distanței dintre sinele ideal și cel perceput. Când sinele perceput se potrivește cu cel ideal, stima de sine este realtiv ridicată. Stima de sine scăzută se prezintă atunci când sinele perceput este semnificativ mai scăzut sinele ideal. Din moment ce distanța dintre sinele ideal și perceput variază constant, fiind dependentă de sarcină și
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de sine este componenta evaluativă a sinelui. Este o funcție a distanței dintre sinele ideal și cel perceput. Când sinele perceput se potrivește cu cel ideal, stima de sine este realtiv ridicată. Stima de sine scăzută se prezintă atunci când sinele perceput este semnificativ mai scăzut sinele ideal. Din moment ce distanța dintre sinele ideal și perceput variază constant, fiind dependentă de sarcină și de feedback-ul social, stima de sine este o componentă dinamică a conceptului de sine și se află într-o
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de referință. Individul este acum expus la trăsături, competențe și valori care sunt valorizate de către fiecare grup de referință nou. Grupurile de referințe în care sunt deținute identități specifice, furnizează de asemenea și un feedback social important pentru dezvoltarea sinelui perceput (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Se consideră că identitățile se găsesc într-o anumită ierarhie, începând de la identitatea globală până la identitățile de rol specifice. Pe măsură ce grupul de referință devine din ce în ce mai specific și atitudinea devine din ce în ce mai specifică, astfel și atributele asociate cu
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
așteptare este o piatră de temelie a școlii cognitive a motivației. Teoria așteptării susține că individul alege un set de comportamente alternative, bazându-se pe forța motivațională a fiecărei alternative. Această forță motivațională este o combinație între așteptări (ex. probabilitatea percepută că un efort va duce la un rezultat dorit), instrumentalitate (probabilitatea ca acest rezultat să ducă la o recompensă dorită) și valență (valoarea recompensei). În cadrul conceptului de sine, indivizii susțin cognitiv preferința pentru anumite acțiuni care vor duce la acele
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
prin care se întrerupe tradiționalismul epic din literatura română a Voivodinei. A. recurge aici la o deliberată și inteligent condusă subminare a structurilor și procedeelor consfințite. Cele șase părți, oricât de diferite între ele, încheagă o atmosferă de tragism existențial, perceput deopotrivă senzorial și intelectual, tragism ascuns precar în disperare și dezgust. Personajele au comportamente bizare și sunt purtate de un violent erotism pe cărările neverosimile ale cotidianului și ale banalului cel mai concret. Lirismul supravegheat și tehnica dicteului îl trădează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
mai acuțit, (100-150 Hz) și mai scurt (0,07-0,10 s). Mai mult, zgomotul I are timbru înfundat, față de zgomotul II, care este clar, lovit. Ariile de ascultație sunt porțiuni din suprafața toracică unde aceste sunete sunt cel mai bine percepute (amplitudine maximă). Zomotul I se aude mai bine în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară pentru valva mitrală și respectiv la baza apendicelui xifoid pentru tricuspidă. Zgomotul II se aude mai bine parasternal în spațiul II intercostal, la stânga pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cu mercur sau cu capsulă aneroidă (cu cadran). Tensiometrele moderne au construcție similară, dar folosesc un traductor de presiune și afișaj numeric. Pulsațiile arteriale pot fi detectate palpator, prin compresia ușoară a arterei pe planul dur subiacent. Distensia ritmică astfel percepută (pulsul arterial) este produsă de expulzia sângelui din ventriculul stâng în aortă. Ea este transmisă în peretele arterial cu o viteză de cca. 5 m/s (3 5 m/s în aortă, 7 10 m/s în arterele mari și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
societății. Pentru a Înțelege diferențele și asemănările, se pot compara textele funerare ale piramidelor, pe care le-am folosit atât de mult, cu textele funerare ale acestei epoci: Textele Sarcofagelor 1. Primele au fost sculptate cu hieroglife clare și elegante, percepute ca realități vitale, nu doar grafice, după cum o indică faptul că ființele animate sunt reprezentate mutilate pentru a nu fugi din inscripție și pentru a nu dăuna mortului (astfel, șerpii sunt reprezentați În două bucăți, cu semnul sabiei despărțind capul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cel al lui Astarte. Cunoaștem și alte asocieri divine precum Eshmun-Melqart din Cipru, Eshmun-Astarte, Sidxe "Sid"-Tanitxe "Sid-Tanit", Sid-Melqartxe "Sid-Melqart" la Cartagina etc. Fenomenul se explică printr-o legătură destul de strânsă, la nivel mitologic și cultual, Între două figuri divine percepute deosebit de apropiate În atribuții, care ajung să fie venerate În sanctuare comune. În centrele mediteraneene se observă În panteonurile punice anumite trăsături locale datorate fie devoțiunii speciale a fondatorilor fenicieni, fie contactului cu tradițiile indigene, fie, În sfârșit, dezvoltărilor autonome
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu Demetraxe "Demetra", dar, În același timp, și-au și menținut, În componenta mistico-orgiastică ce le era cunoscută autorilor din veacul al V-lea, niște trăsături distinctive ale rădăcinilor lor orientale. Pe de altă parte, ivirea treptată a acestora este percepută mai clar la Începuturile epocii elenistice, când o serie de izvoare, literare, monumentale și epigrafice, dezvăluie cu o frecvență din ce În ce mai mare prezența, alături de Marea Mamă, a unui personaj tânăr, Attisxe "Attis", care, deși În poziție subordonată față de ea, apare ca
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tipică a „misticismului cosmic” care inspiră zone mari ale spiritualității elenistice și antice târzii, contemplarea cosmosului Îi permite omului să atingă cunoașterea Zeului suprem (CH XI, 22), configurat adesea ca Demiurg și Tată, Într-un strâns raport cu făpturile sale, perceput uneori În sens monisto-panteist: el este laolaltă Unul și Totul, adică sursa Unului. Într-o asemenea perspectivă armonioasă, omul se situează ca element constitutiv al unei triade structurate pe trepte, dintre care prima și cea de a doua sunt ocupate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
element de natură divină (daimon-intelect), omolog deci al principiului divin. Omul care a atins acest grad de perfecțiune nu se desprinde de contextul social, ci, dimpotrivă, se propune ca „reformator” religios, educator și „salvator” al poporului, fie prin Învățătura lui, percepută ca o revelație a tainelor divine la care el ia parte, fie printr-o intervenție taumaturgică eficace, care eliberează de numeroasele rele care Îndurerează existența umană. Biografia lui Apollonius din Tyana este construită după un asemenea model, cu totul explicit
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
clătinate, creațiile arhaice Înlocuite cu improvizații străine naturii sale; trecerea bruscă de la spațiul agricol dominat de „frunza verde” la un spațiu dominat de sirena de fabrică; contestarea puternică a credinței la un popor trăitor Într-o credință care era nu percepută, ci temeinic asumată, ca banal cotidian de familie; un popor care, lipsit de cadrele impunătoare, nu resimțea nevoia templului purtând biserica În suflet, un popor cu puțini sfinți consacrați dar cu multă sfințenie. Ar fi interesant și poate tulburător să
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
intimitățile sufletești ale omului care a devenit subiect de experiență sociopsihologică Începând din 1944. Nu știu cât de preocupați de această temă vor fi fost psihologii și psihiatrii români din ultimele decenii. Subiectul nu a interesat sau a fost abia perceput, deși În aceste procese rezidă tragedia decăderii sufletului nostru contemporan. Psihiatrul va reține ceea ce Îi aparține, adică partea marcată de un proces care Îl pune În față cu un subiect uman nou. O caracteristică elementară a omului de tip nou
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
găsi specificul tragicului în sfera vastă și nediferențiată a nenorocirii umane, autorul recurge la felul în care ființa umană își experimentează finitudinea ca limită supremă, drept care tragicul este determinat ca „întâlnire a unei ființe conștiente finite cu propria sa finitudine percepută ca limită“. Limita, așadar, peras în elină, stă în centrul acestei fenomenologii a tragicului care, prin forța împrejurărilor, devine un capitol în peratologie, în „teoria limitei considerată în raportul ei cu conștiința“. Și totuși, moartea ca limită supremă nu este
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
are tendința de a se metamorfoza în parabolă, dar rezultatul e un text dezarticulat. La nivelul fragmentelor există o anume coerență în maniera narativă, dar, pe ansamblu, persistă etalarea informului, pentru că se acționează și se vorbește în neștire. Secvențele realității, percepute ca în vis sau ca prin ceața unei minți bolnave, se deformează, se descompun, se mișcă haotic prin memoria personajelor și trec în text la întâmplare, în intenția de a sugera precaritatea identității eului, nonsensul existenței umane. În cele din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
de pretențiile sovietice asupra Basarabiei, pe atunci teritoriu românesc. Mai rău, liderii comuniști români nu erau adesea nici măcar... români, cel puțin nu după criteriile românești. Ana Pauker era evreică, Emil Bodnăraș - ucrainean, Vasile Luca - secui. Alții erau maghiari sau bulgari. Percepuți ca străini, comuniștii români erau complet dependenți de forțele sovietice. Supraviețuirea lor politică depindea nu de câștigarea voturilor - ceea ce nu fusese nicicând un obiectiv realist -, ci de viteza și eficiența cu care acaparau statul și reușeau să dezbine și să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
în condițiile unor similitudini în ceea ce privește vârsta, sexul, pregătirea, venitul etc.). În această problematică a percepției sociale în organizații, putem distinge trei categorii de bază ce influențează modul în care noi îi percepem pe ceilalți oameni din organizație: 1) caracteristicile persoanei percepute; 2) caracteristicile unei anumite situații în care ne aflăm; 3) caracteristicile celui care percepe (schema 6). Schema 6. Influențele majore asupra percepțiilor sociale în organizație<footnote Ibidem, p. 63. footnote> Important pentru cei care lucrează în domeniul managementului resurselor umane
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]