4,022 matches
-
km de Barcelona, prezentând zone litorale înconjurate de dealuri. Aici se găsesc plaje nisipoase foarte lungi și orașe attractive și importante situri turistice. Ceea ce face din această coasta un loc atrăgător este vremea foarte bună, marea mediterana, dealurile și munții pitorești de aici, si de asemenea așezarea geografică. Practicarea agriculturii aici presupune în special vii și creșterea legumelor. Aici este prezentă și industria textilă. Industria pisicola de aici se concentrează în mare parte în Areyns de Măr care este al patrulea
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
plajă. Costă Tropical deține 28 de km de plaje. Munții de aici coboară înspre mare, creând o serie de golfuri și promontorii de-a lungul coastei, și fac din această regiune a coastei sudice din Spania una din cele mai pitorești. Aceasta este una din coastele mai puțin populate, datorită faptului că plajele de aici sunt mai puțin cunoscute de către turiștii străini. Dintre plajele de aici merită menționate: - Baranco de Enmedio - este un loc foarte bun și cunoscut de înot. Plajă
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
printr-un cordon litoral, au fost reunite cu Marea Mediterană printr-o rețea de mici canale. Pe acestea, domnește un trafic intens de ambarcațiuni de pescuit și sportive. În zona sudică regiunii de coastă, numită Côte Vermeille, se ridică vechi orășele pitorești, precum Port-Vendres sau Banyuls-sur-Mer. O adevărată capodoperă a arhitecturii este însă Canal du Midi, construit încă din secolul al XVII-lea. Acesta duce de la Toulouse, la lacul sărat Thau, în apropiere de orașul Sète, unde se unește cu canalul Rhon
Golful Lion () [Corola-website/Science/316322_a_317651]
-
mănăstirii a devenit biserică parohială. Mănăstirea Solca a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 420, având codul de clasificare și fiind format din 6 obiective: Satul Solca este așezat într-o vale pitorească aflată la poalele Obcinelor Bucovinei, la o altitudine medie de 522 de metri. Prima sa atestare documentară datează dintr-un document din 15 ianuarie 1418, din timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432). La 7 martie 1502, Luca Arbore, portarul
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
în acuarelă și ulei. Larsson și-a îmbogățit experiența sa de pictor studiind în continuare sculpturile din lemn masiv din Evul Mediu. Cartea sa preferată descria mitologia și era plină cu statui ale zeilor și zeițelor în stil baroc. Arta pitorească a fost pentru el o atracție irezistibilă.
Carl Larsson () [Corola-website/Science/321634_a_322963]
-
viețuit și s-au stins în mijlocul naturii. A debutat ca publicist în anul 1984 în revista „Pagini bucovinene” și ca scriitor în revista „Luceafărul” din 1 martie 1986 (sub pseudonimul Călin Baciu). În prezent, lucrează ca redactor la revistele „România pitorească” și „Bucovina forestieră” (revistă tehnico-științifică de silvicultură); colaborează cu articole la revistele „Pădurea noastră”, „Vânătorul și pescarul român” (revista Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România), „Magazin”, „Crai nou”, „Artemis”, „Diana”, sau „Formula AS”. În anul 2006, Casian
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
și Briceni și are ca hram principal praznicul Nașterii Domnului. Ea a fost înființată la data de 4 august 1999, cu binecuvântarea și sprijinul PS Episcop Dorimedont. Acest așezământ monahal este amplasat la o margine de pădure, într-un loc pitoresc, pe teritoriul fostului sanatoriu de odihnă și tratament “Albinuța”, ale cărui edificii au fost cumpărate de Episcopia de Edineț și Briceni. Inițial aici s-au așezat un grup de 8 frați, veniți de la Mănăstirea Noul-Neamț (Chițcani), în frunte cu arhimandritul
Mănăstirea Zăbriceni () [Corola-website/Science/315309_a_316638]
-
scândură (cerimea), cât și pereții naosului, au păstrat picturile de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (1794). Ciclul iconografic se desfășoară de la sud spre vest și nord. Patimile Domnului au fost redactate într-un limbaj popular naiv, dar nu lipsit de pitoresc și pe alocuri de note caricaturale. Dincolo de gesturile stângace, de mișcările nefirești și figurile stereotipe, artistul popular a reușit, prin alegerea unei palete cromatice adecvate, să dea vioiciune scenelor imaginate. Bolta a fost împodobită cu figurile evangheliștilor și cu busturile
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
a registrelor”". Mihai Fulger a apreciat imaginea lui Vivi Drăgan Vasile și spectacolul alb-negru de „un comic burlesc, chaplinian” al bătăii între activiștii comuniști (în care doar steagul comunist rămâne roșu), considerând "Nunta mută" ca "„un film balcanic onorabil - deopotrivă pitoresc și tragicomic, plin de culoare și de vitalitate”". El critică însă teatralitatea interpretărilor. În ajunul Crăciunului anului 2008, Horațiu Mălăele a publicat în "Jurnalul Național" un pamflet intitulat „Horațiu Mălăele și croncănicarii”. El a atacat agresiv trei critici: Andrei Gorzo
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
din lume la un loc nu se pot compara cu ce am văzut eu în ziua aceea”. Odinioară, populația San vâna în libertate pe aceste teritorii și, împreună cu triburile Herero și Ovambo, ne-au lăsat o bogată arhivă de nume pitorești în această regiune. Un șir de coline joase de la extremitatea sudică a depresiunii Ethosa se numește Ondundozonanandana, adică „Locul în care se duceau vițeii și nu se mai întorceau". Una dintre taberele turistice Din Parcul Național Etosha este cunoscută sub
Depresiunea Etosha () [Corola-website/Science/321951_a_323280]
-
pîlcurilor de flori. Relieful montan cu pante inundate de flori sălbatice iți lasă impresia că te afli în apropiere de Carpați sau de munții Dobrogei. De-a lungul veacurilor băștinașii au compus mai multe cîntece și legende închinate acestor locuri pitorești și pline de ciudățenii, iar scriitorul Constantin Stamati-Ciurea a înveșnicit în scrierile sale Caracușenii Vechi, Stînca lui Ciuntu si Corjeuții. Arealul complexului geologic și paleontologic din bazinul rîului Lopatnic, pe lîngă monumentele sale, adăpostește un șir de specii rare de
Râul Lopatnic () [Corola-website/Science/321449_a_322778]
-
stațiunea Bușteni, Ministerul Turismului construiește Complexul Zămora, o casă de odihnă cu restaurant și camping (1979), amenajează și deschide Hanul Vadul Cerbului, construind cele două corpuri de cazare în două etape (1976) și marele Hotel Silva așezat într-un cadru pitoresc sub munții Jepi și Caraiman (dat în folosință în 1982).""
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
miel pe cap". Damian Izverniceanu în cartea sa "Oltenii din Banat" (1935), ne face următoarea descriere a bufencelor: Femeile sunt gingașe și frumoase în portul lor național cu flori în păr sau după ureche, sînt încântătoare îmbrăcate în vesmintele lor pitorești; fetele cu capul gol, tinerele neveste cu broboada roșie pe cap, cu ciupagul (cămașă) și poalele lucrate cu motive românești cu râuri de arnigiu roșu, cu șurțele și opregele confecționate de ele însăși opresc pe trecător în loc, pentru a le
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
nu poate fi asimilat celui cu care Carol Popp de Szathmári sau Gheorghe Tattarescu l-au utilizat. Aceștia din urmă au fost atrași mai mult de frumusețea costumului popular, în acest sens fiind mai cunoscute seria de tablouri de "oameni pitorești" schițate în desene și acuarele de Szathmári, chipurile ajungând a fi uneori idealizate. În lucrările de acest gen ale lui Mișu Popp nu poate fi vorba de studii de expresie, ci sunt portrete în toată puterea cuvântului, înfăptuite cu mare
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
prin unitatea stilistică a bisericii și clopotniței, cizelarea detaliilor și elementelor construcției, utilizarea savantă a materialului de construcție. Grație căptușirii originale a zidăriei, organizată în asize orizontale - două de pietre de nuanțe deschise și unul de nuanță întunecată, fațadele sunt pitorești. S-au păstra elementele de ameranjare a terenului - gardul compus din grilaje din fier forjat, ridicate pe soclu din piatră, izolate între ele de tumbe acoperite în două pante, decorate cu capete de lei.
Biserica Sfântul Pantelimon din Chișinău () [Corola-website/Science/328950_a_330279]
-
păstrate, fapt ce o face să fie preferată pentru turismul montan activ, pentru odihnă și relaxare și pentru sporturi de iarnă. Culmile domoale acoperite de păduri pășuni și finețe, dispunerea în trepte a formelor de relief și peisajul agropastoral conferă pitoresc și armonie peisagitică, iar în plus este un loc ce adaugă la aspectele naturale reale calități etnografice. Obiectivele turistice sînt numeroase. Municipiul Vatra Dornei cu poziție relativ centrală, este singurul centru cu servicii de bază al destinației fiind și un
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
25 de hectare. Aceasta este inclusă în situl de importanță comunitară Cușma. Zona Cheile Tătarului (cunoscută și sub denumirea de "Pietrele Tătarcii") reprezintă o arie naturală cu un relief diversificat alcătuit din stâncării, abrupturi și poiene; ce conferă locului un pitoresc aparte. Versanții sunt acoperiți în mare parte cu pădure de foioase (întreruptă pe alocuri de formațiuni erozionale) în amestec cu molid ("Picea abies"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care: colțișor ("Dentaria bulbifera"), cupa-vacii ("Linnaea borealis
Stâncile Tătarului, Munții Călimani () [Corola-website/Science/325376_a_326705]
-
Drumeția (în engleză "Hiking" - drumeție, excursie) este o activitate în aer liber care constă în mersul pe jos, în medii naturale, de multe ori în zone muntoase sau alte zone pitorești. Adesea oamenii fac astfel de drumeții, pe trasee special concepute pentru acest gen de recreere, numite și trasee de drumeție. Popularitatea acestei activități a dat naștere numeroaselor organizații de drumeție la nivel mondial. Beneficiile diferitelor tipuri de drumeții asupra sănătății
Drumeție () [Corola-website/Science/325978_a_327307]
-
lucrări au devenit izvor „popular” de inspirație pentru compozitorii de mai târziu (vezi Mircea Basarab „Rapsodia româna”). Alături de aceste piese scurte, Ochialbi scrie și câteva lucrări de proporții, clădite pe melodii populare: „Suite la Românescu”, „Patria mea” (1906) și „Scene pitorești române”, demonstrându-i calitățile de orchestrator și simfonist. Moare subit în ziua de 8 decembrie 1916 la Petersburg, în Rusia. Ziarul „Novoie Vremja” din 9 decembrie scria în necrologul publicat imediat după deces: Lucrări pentru voce și pian: Lucrări instrumentale
George Ochialbi () [Corola-website/Science/324427_a_325756]
-
și albume și expune în galerii din întreaga lume. Începe să lucreze asupra elementelor structurale pure ale vederii, acționând cu o personalitate frapantă, prin alăturări de culori neobișnuite: roz, albastru, violet. Un străin de oraș e impresionat de elementul exotic, pitoresc, de culoare; De Luca percepe Napoli ca localnic, în alb și negru. Culoare, spațiu, lumină: imaginile lui trăiesc din echilibrul precis al acestor trei elemente, legate laolaltă prin ceva magic...
Augusto De Luca () [Corola-website/Science/324480_a_325809]
-
asemenea, Ion Muscalu a redactat și publicat mai multe monografii, printre care: Monografia Mănăstirii Bujoreni (2007), Monografia comunei Scânteia (2010), Monografia comunei Scobinti (2011) și Monografia comunei Rediu (Rediu lui Tătar), 2012. Dar iată cum prezintă scriitorul Ion Muscalu locurile pitorești unde s-a născut, a copilărit și de care-și amintește neîncetat: De aici din coasta Vintilei, de sub frescă Hatmanului din Scobinți, de îți porți ochii în zare, privirea va zăbovi mai întâi pe luciu de cleștar al nesfârșitelor heleșteie
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
de navigație a companiei Chiemsee-Schifffahrt, în principal din Gstadt și Prien, precum și parțial din alte locuri din jurul lacului Chiemsee și de pe Herreninsel. Mănăstirea Frauenwörth determină caracterul insulei , ea fiind sanctuarul Fericitei Irmengard, sfânta patroană a regiunii Chiemgau. Pelerinajul și locație pitorească a insulei atrag zilnic un număr mare de vizitatori. La faima insulei contribuie de prin 1820 și colonia artistică din Chiemsee, din care făcea parte Max Haushofer. Mănăstirea a fost fondată în 782 de către ducele Tassilo al III-lea al
Frauenchiemsee () [Corola-website/Science/327442_a_328771]
-
Tiroler Achen, iar singurul defluent Alz. Afluenții Tiroler Achen și Prien aduc nisip și pietriș în lac, astfel că acesta se colmatează treptat. Peisajul din jurul lacului Chiemsee, Chiemgau este una dintre zonele cele mai populare de agrement din Bavaria. Farmecul pitoresc al lacului Chiemsee este cauzat de imediata apropiere a munților din Chiemgau (Hochfelln, Hochgern, Hochplatte și Kampenwand). Lacul este protejat prin Convenția internațională de la Ramsar. <br clear=left> În partea de vest, la nord de Herreninsel, Chiemsee conține golfuri adânci
Chiemsee () [Corola-website/Science/327452_a_328781]
-
narativă. Bine surprinsă mentalitatea celor din „jumătatea neprimită în facultate”, care nu știu ce să facă cu viața lor. „La ce vă trebuie mașină, că sunteți bătrân?” - interpelează Vive un automobilist. El vrea magnetofon cât n-are încă 40 de ani! Amuzante pitoreștile repere ale timpului, cu „reuniunea tovărășească” deschisă de o conferință despre politețe. Dialog uneori sentențios („Trebuie să ajungem acolo unde rămân semne!”), alteori căutând firescul în banalul trivial, rod al unui efort pt. a ieși din stereotipiile „filmelor de șantier
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
tocmai prin recurgerea la o limbă de lemn și la stereotipisme ieftine.” Totuși, dacă unele situații nu pot fi dovedite prin menționarea în cronici sau în alte documente istorice, aceasta nu înseamnă că ele nu ar fi plauzibile. Unele aspecte pitorești cum ar fi participarea ciobanilor de pe Muntele Rarău la bătălie pot părea fanteziste, dar este greu de înțeles victoria oștii lui Ștefan împotriva turcilor fără ajutorul oamenilor simpli stimulați de credința strămoșească. Cu toate aceste aspecte expuse mai sus, jurnalistul
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]