4,267 matches
-
teme de doctrină social-creștină, la Roma a apărut Rivista internazionale di scienze sociali e discipline ausiliarie, sub conducerea lui Giuseppe Toniolo. Revista a început să fie publicată din 1893, iar în 1927 a trecut sub tutela Universității Catolice din Milano. Polemicile erau frecvente; de exemplu, L'Osservatore cattolico al lui Albertario i-a atacat pe monseniorul Bonomelli, pe abatele Stoppani și publicația L'Eco di Bergamo, acuzându-i că cedau în fața liberalismului. A criticat și alte ziare catolice, considerându-le excesiv de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
una preponderant culturală, cu subiecte de istorie, filosofie, teologie, literatură, arheologie, dar și cu rubrici politice, știri din arhidieceză, știri externe și alte informații. Referindu-se la "modul de a scrie" în această publicație, arhiepiscopul Netzhammer a precizat că orice polemică era interzisă în paginile revistei, deoarece întreaga responsabilitate îi revenea lui. El a recomandat să se evite aparatele critice extinse în cadrul articolelor, pentru ca acestea să poată să fie înțelese și de nespecialiști. La a doua ședință a Comitetului de conducere
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
științifice despre istoria catolicismului din țara noastră. Carol Auner a efectuat numeroase cercetări referitoare la istoria Bisericii Catolice din România, mai ales în perioada în care a ocupat funcția de vicerector. Primul său studiu (care era o replică la o polemică privitoare la "originea schismei între români") a apărut în 1902, în revista Unirea de la Blaj492,. Auner a fost cel care a scris una dintre cele mai controversate lucrări din istoriografia catolică românească, editată la Budapesta în 1908, în condiții neclare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
depășească bariera confesională (adică să se adreseze întregii populații nu doar catolicilor)871. Importanța acordată publicării unui ziar a rezultat și din caracteristicile și tipologia sa. Într-un cotidian catolic se prezentau problemele actuale și de "răsunet" ale societății, anumite polemici și viziuni despre evenimente sociale, politice, economice, diplomatice și religioase. O astfel de publicație ar fi putut informa Vaticanul despre pulsul societății românești cu privire la teme de real interes pentru Biserică și ar fi fost un mijloc de propagandă al Statului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
profilul proeminent intraluminal, asociat cu prezența de vacuole intracitoplasmatice. Pentru sublotul corespunzător cazurilor cu varice complicate, leziunile au inclus degenerarea marcată a celulelor endoteliale și descuamarea stratului endotelial. Mecanismul exact al îngroșării intimei în boala varicoasă constituie o temă de polemică cu multiple controverse și teorii avansate de diferiți cercetători (Jurukova, Milenkov, 1982, Obitsu, 1990, Travers et al., 1996, Khan et al., 2000, Wali, Eid, 2001, Wali, Eid, 2002). Fibroplazia uniformă a intimei, reprezentată de proliferarea necontrolată a colagenului, limitată strict
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
un viitor posibil. Mulțumirile mele se îndreaptă către directorul Editurii Humanitas, domnul Gabriel Liiceanu. Dedic paginile de față părinților mei, Mihaela și Dumitru Stanomir, și memoriei bunicilor mei, Constanța și Iordache Hărăbor. Un vis al inteligenței libere Dincolo de rezerve, dincolo de polemici, dincolo de distanța veacului și jumătate care ne separă de momentul înființării Junimii de către Titu Maiorescu, P.P. Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti și Iacob Negruzzi, datorăm acestui cerc intelectual, literar și ideologic maniera în care românii înțeleg săși imagineze modernitatea, în
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
la tipul de paradigmă de interpretare întemeiat pe opoziția dintre „reacțiune“ și „progres“. Ca și în alte ocazii, prudența este necesară în opera de examinare a textelor politice românești - Junimea nu a produs contribuții sistematice, ci șia decantat viziunea prin intermediul polemicilor. Articolele din Critice, nota țiile din Istoria contimporană a României, discursul parlamentar sunt marcate de această presiune a contextului în care au fost elaborate. Temele sunt formulate și revin ulterior, iar intervențiile de natură intelectuală sunt marcate de actualitatea momentului
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
iar între cei care propuneau reabilitarea se numărau V. Râpeanu, D. Păcurariu, ambii argumentând că doar așa puteau fi evaluați corespunzător clasicii literaturii române (Eminescu, Creangă, Caragiale). Pe neașteptate, Viața românească anunță găzduirea unei dezbateri consacrate lui Maiorescu, revista acceptând polemici. Un rol important în convingerea autorităților comuniste se pare că l-a avut și istoricul C. Daicoviciu, din 1957 rector al Universității clujene. La prima vedere constatăm o inițiativă a periferiei, a Clujului, de care Maiorescu nu fusese legat, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din pricina acestei proceduri să fi alunecat uneori spre un ton apologetic”), însă, subtil, consideră în ultima propoziție că situația lui Maiorescu „trebuie supusă unei discuții temeinice, conștiincios documentate, de pe poziții marxist-leniniste”. Ileana Vrancea îi reproșează lui L. Rusu, peste ani, polemica desfășurată „cu prea puțină diplomație”, fapt de care ne îndoim, din moment ce a recurs la o avalanșă de citate din corifeii comuniști, iar D. George Burlacu, interpretând momentul 1963, într-o carte atent elaborată, surprinde stilul lui L. Rusu, care i
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
alt reabilitat (Eugen Lovinescu), iar din 1975 apare Jurnalul și Epistolarul (doar nouă volume au văzut până în prezent lumina tiparului), fapt ce are ca efect sporirea substanțială a articolelor pe teme de biografie. în locul celor din deceniul anterior, revistele găzduiesc polemica dintre L. Rusu și Al. George, ultimul publicând articole de o mare densitate ideatică, făcându-se remarcat printr-o eseistică expresivă și consistentă, întâlnită și la Al. Paleologu. Remarcăm în mod special o monografie consacrată preocupărilor de istorie ale „Junimii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la România, în Memorandum se consemnează că „persistă atmosfera sufocantă a cultului personalității și guvernării autoritare a lui Ceaușescu. Acesta caută să izoleze România de influența noastră, încearcă să-și atribuie rolul de „luptător pentru puritatea socialismului”, „se lansează în polemică indirectă cu noi”. Se recunoaște, totodată, că “în țară sunt posibile unele explozii sociale, însă este îndoielnic că acestea pot avea un impact mai larg. Este posibil ca situația să se schimbe numai o dată cu plecarea lui Ceaușescu, care poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai potrivită în acest caz, deoarece termenii săi ar fi trebuit stabiliți împreună cu Moscova sau, cel puțin, comunicați în capitala sovietică. Mai există un aspect care ar susține o asemenea ipoteză, și anume dorința Bucureștiului de a contribui la încetarea polemicii declanșate între sovietici și iugoslavi. Liderii PMR își făceau astfel ucenicia în rolul de mediator pe care îl vor încerca peste câțiva ani în conflictul sovieto-chinez, iar, mai târziu, în conflictul americano-chinez. La 30 noiembrie 1956, Emil Bodnăraș și Gheorghiu-Dej
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
necesitatea de a nu se ascuți relațiile cu Iugoslavia: „Noi am atras atenția acolo asupra necesității de a nu se ascuți relațiile cu Iugoslavia, după ce s-a făcut atâta pentru normalizarea acestor relații. Am fost îngrijorați de caracterul ascuțit al polemicilor [sic!] care au loc, de acest duel care s-a produs și, după cât se pare, continuă”. El a mai arătat că „nu este în interesul nostru acum, în împrejurările internaționale date, să aibă loc o asemenea polemică” și că „este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
caracterul ascuțit al polemicilor [sic!] care au loc, de acest duel care s-a produs și, după cât se pare, continuă”. El a mai arătat că „nu este în interesul nostru acum, în împrejurările internaționale date, să aibă loc o asemenea polemică” și că „este mai bine să te întâlnești, să discuți, să înlături această stare”. 4. O colaborare-model Utilitatea PMR pentru Moscova nu a luat sfârșit o dată cu soluționarea cazului Imre Nagy. La 26 noiembrie, o delegație guvernamentală română condusă de președintele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sistemului sovietic” sau „birocratizarea” conducerii PCUS au fost catalogate de către Dej ca „afirmații calomnioase”. Ceea ce frapează este intensitatea atacului lui Dej la adresa iugoslavilor, tocmai într-un moment în care tensiunile dintre Belgrad și Moscova intraseră pe o pantă descendentă. Când polemica dintre conducerile PCUS și UCI era la apogeu (iarna-primăvara lui 1957), Bucureștiul ieșise în evidență printr-o atitudine destul de puțin „gălăgioasă”, mai ales în comparație cu celelalte partide ale blocului comunist (cu excepția Poloniei), iar acest lucru nu scăpase neremarcat. în raportul ambasadei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
au fost doborâți. Imperialismul american nu a fost încă doborât și pe lângă asta mai are și bomba atomică. Dar eu cred că și el va fi doborât, el este de asemenea un tigru de hârtie”. Numeroase controverse au apărut în timpul polemicii deschise sovieto-chineze în legătură cu teza expusă de Mao, potrivit căreia, în cazul unui război nuclear între cele două lagăre, victoria va aparține lagărului socialist, chiar dacă se va solda cu uciderea a aproape jumătate din omenire, deoarece avea o populație mai numeroasă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unele concesii, să fim elastici”. Potrivit lui Mao, „nu există oameni fără greșeli”, iar cei care greșesc trebuie ajutați „să-și vadă greșelile” și că „există ieșire din situația în care se găsesc”. Această atitudine “înțelegătoare” va fi abandonată destul de repede, polemica dintre chinezi și sovietici ajungând la cote înalte. 11. Concluzii privind participarea PMR la consfătuire Prestigiul lui Hrușciov a ieșit destul de șifonat după evenimentele din toamna anului 1956, iar autoritatea Moscovei era tot mai contestată. Unitatea lagărului comunist slăbise considerabil
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
împotriva ta. Prin simplul fapt că ești văzut cu unii, și nu ești văzut cu alții, provoacă comentarii și îți aprinzi în cap niște probleme de care nu ai nevoie. în al doilea rând, tonul pe care se desfășurau aceste polemici în sânul emigrației venea de la niște oameni care n-aveau altceva de făcut decât să vorbească la infinit despre ce-ar face ei în caz că ar cădea comuniștii de la putere. Prea multe atacuri la persoană, o specialitate dâmbovițeană, atunci ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
socială în care este prins îl fac să-și conștientizeze permanența. Exilatul devine o persoană fără țară, privat de cetățenia de acasă și negându-i-se peste hotare. Cu trecerea timpului unitatea politică a exilaților se prăbușește sub presiunea vechilor polemici, a personalităților intransigente și a noilor mișcări”. Pentru perioada 1945-1956, exilații români au avut certitudinea statutului lor temporar, dar „permanența” este conștientizată nu ca urmare a dinamicii interne a societății gazdă, ci ca urmare a eșecului revoluției din Ungaria, moment
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ar fi și poetice? A.V. Domnule Vasiliu, sunt un om la 67 de ani. Știu să mă feresc de lucrurile care ar aduce în discuție o anumită infatuare. Nu mă feresc de autoironie, nu mă feresc de dispută, de polemică. Dar cred că și Narcis, când privește în apă, nu este fascinat de el însuși, ci îl caută pe celălalt pe care vrea să-l pătrundă și să-l cunoască. A.V. Ce v-au spus nou Islanda, Suedia, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
fi gândit nimeni! Nici măcar cei care au făcut copilul DEX-ului, DOOM-ul. Măgăria prezidențială apare, ca o dedicație muzicală, în vocile tuturor DJ-ilor din emisiunile de actualități. Dezbateri aprinse, șuvița rezistă. Partidele politice își trimit reprezentanții prin studiouri, polemicile mioritice se încing. Jurnaliștii încrâncenați devin și mai încrâncenați. Laptopurile furioase devin laptopuri kamikadze. Ștrumfii crizați se crizează și mai tare. Adevăratele tonomate nu mai cântă „de joc și voie bună“, ci-s setate pe rock industrial. Singura remarcă rațională
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
domni din România. Despre adevărații domni din România. Românii e deștepți Cum polemizează politicienii Radu Pavel Gheo Mi se pare tot mai enervant faptul că politicienii nu mai sunt în stare nici măcar să ne ofere spectacolele de circ de odinioară. Polemicile între tabere și-au pierdut farmecul, actorii politici joacă jalnic, previzibil și șarjat, iar acum e suficient să afli subiectul unei polemici ca să știi în proporție de 90% ce va spune un om politic oarecare. Or fi îmbătrânit și ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
enervant faptul că politicienii nu mai sunt în stare nici măcar să ne ofere spectacolele de circ de odinioară. Polemicile între tabere și-au pierdut farmecul, actorii politici joacă jalnic, previzibil și șarjat, iar acum e suficient să afli subiectul unei polemici ca să știi în proporție de 90% ce va spune un om politic oarecare. Or fi îmbătrânit și ei. Dar și cei tineri? Trebuie s-o fi observat cu toții: există un scenariu extrem de previzibil după care se desfășoară dialogurile politice - în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
greșit și nu greșește niciodată, iar partidul Celorlalți a greșit și greșește mereu. Noi suntem cinstiți, deștepți și nedreptățiți, iar Ceilalți sunt corupți, proști și dictatoriali. De aici pleacă discuțiile și aici se și termină. Iată și câteva mostre de polemică - sau, mai corect spus, de monologuri paralele: 1) Dacă Noi suntem în opoziție, atunci guvernarea Celorlalți e cea mai dezastruoasă pe care a avut-o țara de la Ceaușescu încoace, ba chiar și mai rău. Dacă Noi suntem la guvernare, țara
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
începe iar să bată câmpii pe subiecte cât mai depărtate de tema centrală a discuției. În cele din urmă trebuie să se ajungă, inevitabil, la ideea răzbunării politice și la punctul 2. 7) În fine, cea mai imaginativă metodă de polemică pe care au fost în stare s-o născocească oamenii politici români (imaginativă, vorba vine!) este cea a comparațiilor de toate felurile. De exemplu, dacă Noi susținem votul uninominal, dăm exemplu țări prospere care au așa ceva. Dacă Ceilalți susțin votul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]