5,260 matches
-
gândi la asta, mi se pare și ea nelalocul ei, așa cum stă gânditoare, apreciind critic acordurile lente, de pian de-abia mângâiat. Îmi Întinde și mie o foaie scrisă, apoi se pune În spatele camerei, Îmi mai aruncă o privire, Îmi poruncește: - Citește! Iau hârtia În mână, mă uit peste ea, Întârzii. Nu pentru că lumina n-ar fi suficientă, dar din nou nu-mi vine să cred. Hai, dă-i drumul! * Fie: - Cetățene Pârvu Avram, te afli În fața unui complet de judecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
pînă atunci În capătul opus al odăii, urmărindu-mi prezența, veni către mine și - ignorînd adiacența lui Lung - mă rugă, la fel ca altădată, să ieșim pe cerdac, În bătaia sticlindă a stelelor, dar un instinct, care regla perfect, Îmi porunci să refuz, - motivația se găsi fără nici o greutate: „gerul de afară”. Ea rămase descumpănită, nu se aștepta. Nici eu: mă miram de mine, dar asta era porunca, simțeam că e bine, mai ales față de imprevizibilitatea ființei ei. Mai erau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
În paralel cu restaurarea statuii ce trebuie salvată de atmosfera distrugătoare (la propriu) a Veneției, cititorul reface prin cercetările întreprinse de Raikes și traiectoria uneia dintre marile familii a Cetății Dogilor, familia Fornarini, cu șirul de crime pe care le poruncesc, le mediază sau chiar le înfăptuiesc. Jurnalul lui Simon Raikes de la sfârșit de secol XX își are "perechea" în altă confesiune: memoriile pe care le scrie, cu intenția publicării, Ziani. Și unul și altul depun mărturie despre miracolele pe care
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
medicului său. Astfel mine si contramine se încrucișează în viața publică de la Cornul de Aur, turburarea populațiilor e foarte mare și crește prin vestea tendențioasă ce s-a răspândit că prorocul s-ar fi arătat sultanului și i-ar fi poruncit să facă pace. Sânt dar în Constantinopol două curente opuse, unul pentru pace, cellalt pentru război. Mahmud-Damat, care voiește mai cu seamă ca sultanul actual, ginerile său, să rămâie în locul pe care-l ocupă, pentru ca alături cu tronul ginerelui să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cel mai mare grad, cinci milioane de români. Dacă aceasta este credința acestor bărbați politici, ei "arată cel mai mare dispreț pentru națiune. " Ea nu are, după dânșii, alt simțimânt decât d-a se supune oricărui va voi să-i poruncească; "degradarea și tâmpirea națiunii merge", după dânșii, până a o face să se supuie chiar când cel care este la guvern o trămite la moarte și încă nu numai la moartea cu arma în mână, dar și la o pieire
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
liniște înlăuntru, i-a chemat pe d-lor la putere, care c-o zi înainte s-adunau la Mazar-Pașa, răsturnau domnia și voiau să dea ajutor turcului în contra Rusiei. Țăranul zice azi ca și înainte de trei sute de ani: Vodă au poruncit, să trăiască Vodă! Va fi știind Măria Sa cum, unde și pentru ce ne duce. El nu mai cercetează și urmează unde-l cheamă steagul țării și Domnul. Aceasta-i națiunea despre care radicalii să dovedească că, daca le-ar fi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
profesori cari nici vă învață copiii, nici carte știu; plătiți judecători nedrepți și administratori cari vă fură, căci nici unuia dintr-înșii nu-i ajunge leafa. Și aceștia vă amețesc cu vorbe și vă îmbată cu apă rece. Apoi ei toți poruncesc, și nimeni n-ascultă. Nefiind stăpân care să-i ție în frâu, ei își fac mendrele și vă sărăcesc, creîndu-și locuri și locușoare, deputății, primării, comisii și multe altele pe care voi le plătiți peșin, pe când ei nu vă dau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai buni: Alexandri, C. Negruzzi, Bolintineanu, Donici, Bălcescu ș. a., că oamenii știau o limbă frumoasă, vrednică și înțeleasă de opincă ca și de Vodă. Apoi esista autoritate și ascultare. De zicea Vodă un cuvânt, era bun zis; iar azi...? Azi poruncește cânelui, cânele pisicei, pisica șoarecelui, iar șoarecele de coadă își atârnă porunca. Azi găsești prin sate ordine ministeriale cărora nu li se dă nici o urmare, deși d. primar au scris pe dînsele: "se va urma în conformitate cu ordinele d-lui ministru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Ce treabă avea însă zapciul vechi? Să îngrijească ca oamenii să-și semene toți pământul, să depuie partea lor în coșarele de rezervă și, din când în când, îi mai scotea și la câte un drum a cărui facere o poruncise domnia. Bun, rău - atâta treabă știa să facă. Dar se mai potriveau ei cu noua stare de lucruri, cu cerințe mai mari? Cîtu-i lumea și pământul nu. Căci, fiind astăzi omul liber de a nu ținea coșare de rezervă și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
episcopului de Huși. Amândoi episcopii își dau înscrisuri conform acestei hotărîri: Iată înscrisul lui Iorest, episcop de Huși: Venind Sfinția Sa Părintele Ioanichie aici la Iași au ieșit la Măria Sa luminatul nostru Domn Nicolai Alexandru Voievod (Mavrocordat) și Măria Sa ne-au poruncit să mergem la fericitul Părintele Papa și Patriarh de la Alexandria, Kyr Samuil, ca să ne îndreptăm și, mergând înaintea Sfinției Sale, fiind acolo și dumnealor boiarii cei mari și luîndu-ne seama Sfinția Sa Patriarhul, ne-am așezat frățește și cu pace într-acelaș chip
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
întru care s-au însemnat toate legăturile acestea cu carele noi toți ne-am legat și am primit; după cum însemnează hogetul, așezate fiind aceste tocmele și orînduiele, noi toți așezîndu-ne ca să locuim pe partea locului Moldovei unde ni s-au poruncit. Însa cunoscând noi că pentru pășunatul dobitoacelor noastre, om avea lipsă și strâmtoare, ajuns-am cu rugăminte divanul Măriei Sale hanului stăpânului nostru, rugîndînd și cucerindu-ne ca să ne isprăvească puțină nevoie numai pentru dobitoace, și păstorii noștri să se poată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
primăvara, căci altfel diregătorii Domnului moldovenesc vor da foc bordeielor și-i vor alunga; 7) că fără voia dumisale serdarului și a căpitanului de codru să n-aibă voie nici să-și viziteze vitele; 8) că, îndată ce li s-ar porunci să părăsească pășunea, s-o și părăsească fără întîrziere și price; 9) că, făcând stricăciune sau val fânațelor, dobitoacelor, odăilor, pînilor sau semnăturilor, să fie prinși, legați, trimiși la Iași și pedepsiți; 10) că nu vor mai tăinui (vorbă subțire
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu are a face de-a dreptul cu miezul bisericii creștine, ci cu accesoriul dogmatic al Testamentului Vechi. Ieie cineva în mod cât de superficial ideea despre Dumnezeu din Testamentul Vechi în care creatorul se mânie, cere jertfe crunte și poruncește prin judecători și proroci ca poporul ales să nu ucidă numai pe dușmanul armat ci și pe femeea, copiii, ba până și animalele lui, și compare apoi ideea de mai sus cu aceea a dumnezeirii blânde, îngăduitoare și îndelung răbdătoare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
niciodată în polemică cu acel cirac, nici avem obicei a-l cita, totuși trebuie să concedem că în ziaristică joacă cel puțin rolul pe care d. Dimancea-l joacă în Parlament! Când guvernului [î]ie rușine să propuie ceva, [î]i poruncește d-lui Dimancea să propuie; când ziarului "Romînul" [î]i e rușine să atingă o cestiune, pune pe cirac s-o rezolve cu sabia lui Faraon. Așadar ziarul "Vocea lui Faraon", ca să nu-i zicem pe nume, numește articolul din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
intendantul am telegrafiat Excelenției voastre și răspuns nu am primit. Afară de aceasta faceți cunoscut cu telegramă, ca să se dea câte doi cazaci și doi soldați la fiecare (transport, ca cărăușii să nu se poprească pe drum și să binevoiți a porunci ca aicea la încărcat să nu zăbovească și la descărcat asemenea nenorociții cărăuși, precum acuma fără milă se face aceasta. Banii ce m-au costat pe mine această reușită nu-i pun la socoteli; aceasta mă privește pe mine. Această
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
boierie. Nu știm acuma cum se făcea pe atuncea dezlipirea de cetățenia austriacă, destul că consulul austriac îl pretindea ca pe un supus al guvernului imperial, l-au ademenit între zidurile consulatului și l-au închis. Vodă Caragea, auzind, a poruncit prefectului de poliție ca pe orice austriac va întîlni pe uliță să-l bată la falangă, ceea ce s-au și întîmplat întocmai. Numaidecât George Lazăr a fost liber, căci operația polițienească nu era să se oprească la un austriac. Astăzi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
va întîmpla? Sau guvernul se va retrage, ceea ce nu e verisimil, sau va dizolva Adunarea, ceea ce e și mai puțin de crezut, sau în fine va lăsa să cază proiectul său și se va uni cu fostul proiect al majorității, poruncind roșilor să-l voteze asemenea. Deși admiterea proiectului majorității ar fi cea mai crudă dezmințire a existenței pericolelor cu care "Romînul" și partidul său amenință țara, totuși este cu putință ca guvernul să se dezmintă pe sine însuși, pe partidul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au dus liberalii cu iubirea lor cea mare. În sat liberalii au așezat diregătorii pe tipic străin, în care oameni străini poartă trebile satului după străine legi și străine obiceiuri, încît bietul român nici nu mai știe când i se poruncește ori i se ia cu drept și când e năpăstuit. Românul are drept să aleagă pe sfetnicii satului; ca cetățean liber, el are vot; nu are însă voie să deie acest vot celui mai vrednic și mai cu pricepere din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
à renverser leș stipulations d'Udine (Campoformio n. Ven.C.) en rétablissante en même tems la République de Venise"118. Concomitent, Poartă făcea tot posibilul pentru a afla care erau dispozițiile secrete ale Tratatului de la Campoformio, scop în care a poruncit și domnului de atunci al Țării Românești, Constantin Hangerli, "de marquer à Son Agent de Vienne de ne pas épargner l'argent pour tacher de découvrir leș articles secret de paix d'Udine" (s. Ven.C.)119. În acest context
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
când te atingea cu o nuia dacă nu făceai toate astea cu ardoare. După un timp rolurile se schimbau, dar după cât timp? M-am pomenit apucat de mână și smucit: era mama, furioasă (ea cea atât de stăpînită), care îmi porunci "acasă" cu o voce aspră, necunoscută. Mă împotrivii. Atunci ea smulse nuiaua din mâna celuilalt, îl croi întîi pe acela o dată (gest de violență care mă uimi) și mă croi apoi și pe mine peste picioare dar nu o dată, ci
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
el pe tine." Tânărul se apropie și rămase țeapăn înaintea omului lung și bolnav, care n-avea loc în pat și se pare nici pe lumea aceasta, și nici măcar gândul că lăsa în urmă un băiat. "Uită-te la el, porunci mama. Uită-te tu, că el n-a avut timp ! N-a știut ce înseamnă să aibă un băiat. Uite, ăsta e taică-tău, care te-a părăsit de la șapte ani!" Vorbea cu o claritate din care puteai să-ți
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să intre. ― Ca un vierme, replică fratele ei, scoțând limba. Ea îl îngână. ― Ți-e necaz, ți-e necaz. El întinse mâna să-i piște limba și ea țipă de spaimă, aruncându-se îndărătul unui analizator de filoane. ― Potoliți-vă, porunci Anne Jorden cu un glas în care era mai multă iubire decât supărare. Stați și voi locului două minute măcar, da? Nu mai este mult. Ne întoarcem curând la Hadley și... ― Dumnezeule! Russ Jorden se ridicase pentru a vedea prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
braț, Gosseyn a știut că nu trebuia să întârzie nici o clipă. Așa că, atunci când fusese împins pe ușa de lângă podium, o rupse la fugă de bună voie. Scurta trecere în revistă a acestor momente fu întreruptă. - Aduceți-l aici în fața mea! porunci vocea pițigăiată. Îi arăt eu lui! De data aceasta, abia mergeau. Dar creierul lui Gosseyn mai remarcă ceva. Super-creierul său era stimulat. Primea un flux energetic. Diferit. O asemenea senzație nu mai fusese percepută de nici un predecesor Gosseyn, a căror
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
nerușinare, printre șuvițele lungi și negre. Simțeam ceva murdar și compromițător în așezarea corpului, un fragment de dorință care nu se poate povesti, cu-atât mai puțin desena: buzele întredeschise, ochii tulburi, părul alunecând pe-obraji și pe umeri, aproape poruncindu-ți să-l tragi. Am sărutat-o și s-a ferit pe jumătate. Apoi, cu-o mișcare scurtă, am pătruns-o. Era rândul meu să privesc, în timp ce-o stăpâneam. Ochii i se închiseseră, poate de plăcere, poate doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
că-i studiai, dacă te-ar fi văzut vreunul, ți-ar fi rupt dinții...“ „Ușor, băi sonatule!“, m-am ridicat de pe scaun, pregătit să-l plesnesc. „Nu te crede nici dracu’! Ce-ai făcut cu Maria?“ „Stai jos!“, mi-a poruncit sacul, pe un ton amenințător. „Altfel, nu mai vezi pe nimeni.“ M-am așezat, nervos și-ascultător. Îmi venea să mai sar o dată. „Așa. Discuția noastră nu s-a terminat. Ne-am calmat?“ „Da.“, am mârâit, încercând să-mi stăpânesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]