4,621 matches
-
scăzut: prețurile au înregistrat o creștere cuprinsă între 2,8 % și 4 % pe piața comunitară, și de 9,9 % pe piața internă americană, indicând astfel o rezolvare progresivă a problemelor locale operaționale și legate de daune. (87) În comparație cu situația care predomina în cursul perioadei de anchetă, prețurile petrolului au crescut în mod considerabil în cursul celui de-al doilea semestru al anului 2005 și au fost, în medie, cu 30 % mai ridicate, mărind și mai mult costul naftei pentru care începutul
32006R1583-ro () [Corola-website/Law/295537_a_296866]
-
că, în cursul perioadei de anchetă, TEA a reprezentat aproximativ 23 % din costul total al producției de esterquat, și anume o creștere cu 22 % în comparație cu anul 2003, care, cu toate acestea, poate fi comparat, în ansamblu, cu situația care a predominat în anul 2002, primul an al perioadei examinate. După perioada de anchetă, ținând seama de evoluția observată pentru prețul TEA, efectul acesteia din urmă asupra costului total al produsului finit ar trebui să se mai consolideze. Este evident că eliminarea
32006R1583-ro () [Corola-website/Law/295537_a_296866]
-
pungi din policlorură de vinil) și ex 3923 29 90 (saci și pungi din alte materiale plastice) nu au fost luate în calcul deoarece, în conformitate cu informațiile disponibile, nu a existat producție de saci și pungi în care polietilena să nu predomine, ca greutate; în consecință, în prezent, nu există importuri de produs în cauză încadrat la codurile respective. Importuri cumulate 2001 2002 2003 2004 PA în 1 000 tone 219 239 288 299 307 Indice 100 109 132 137 140 (166
32006R1425-ro () [Corola-website/Law/295481_a_296810]
-
De asemenea, este necesar să se precizeze că prețurile aplicate la exportul către țările terțe de către toți producătorii în cauză sunt, în medie, inferioare prețurilor de vânzare practicate de industria comunitară în Comunitate, ceea ce înseamnă că nivelul de preț care predomină pe piața comunitară a produsului în cauză o face pe aceasta din urmă foarte atractivă pentru exportatorii din țările în cauză. S-a considerat, așadar, că în cazul abrogării măsurilor în vigoare, ar exista efectiv un interes economic în reorientarea
32006R1050-ro () [Corola-website/Law/295378_a_296707]
-
de sodiu) și poli(acid acrilic) Fire de 33 tex sau un multiplu al acestei valori ( 7,5 %), obținute din fibre de sticlă continue filabile, cu un diametru nominal de 3,5 μm sau de 4,5 μm, în care predomină fibrele cu un diametru de 3 μm sau mai mare, dar de cel mult 5,2 μm, altele decât cele tratate pentru ameliorarea aderenței la elastomeri Fire de 22 tex ( 7,5 %), obținute din fibre de sticlă continue filabile, cu
32006R0300-ro () [Corola-website/Law/295164_a_296493]
-
mai mare, dar de cel mult 5,2 μm, altele decât cele tratate pentru ameliorarea aderenței la elastomeri Fire de 22 tex ( 7,5 %), obținute din fibre de sticlă continue filabile, cu un diametru nominal de 5 μm, în care predomină fibrele cu un diametru de 4,2 μm sau mai mare, dar de cel mult 5,8 μm Fire de 33, 34 sau 51 tex sau un multiplu al acestor valori ( 7,5 %), obținut din fibre de sticlă continue filabile
32006R0300-ro () [Corola-website/Law/295164_a_296493]
-
mai mare, dar de cel mult 5,8 μm Fire de 33, 34 sau 51 tex sau un multiplu al acestor valori ( 7,5 %), obținut din fibre de sticlă continue filabile, cu un diametru nominal de 6 μm, în care predomină fibrele cu un diametru de 5,1 μm sau mai mare, dar de cel mult 6,9 μm Fire de sticlă E de 68 sau 74 tex ( 7 %), obținute din fibre de sticlă continue filabile, cu un diametru nominal de
32006R0300-ro () [Corola-website/Law/295164_a_296493]
-
de 5,1 μm sau mai mare, dar de cel mult 6,9 μm Fire de sticlă E de 68 sau 74 tex ( 7 %), obținute din fibre de sticlă continue filabile, cu un diametru nominal de 9 μm, în care predomină fibrele cu un diametru de 8,1 μm sau mai mare, dar de cel mult 9,9 μm, utilizate la fabricarea țesăturilor pentru stratificate electrice (preimpregnate) (1) Foaie, constituită dintr-un strat de fibre de sticlă și polipropilenă, ce conține
32006R0300-ro () [Corola-website/Law/295164_a_296493]
-
30%, dar de cel mult 70% în greutate, cu un diametru de 16 microni (± 1 micron), acoperită sau nu pe o față sau pe ambele fețe cu o peliculă de protecție din material plastic Fibre de sticlă netextile în care predomină fibrele cu un diametru mai mic de 4,6 microni Fibre de sticlă E netextile, cu o lungime de cel mult 3 mm și un diametru de 5 μm, utilizate la fabricarea catalizatorilor pentru epurarea gazelor arse (1) Cablu din
32006R0300-ro () [Corola-website/Law/295164_a_296493]
-
brute obținute din șisturi bituminoase, uleiurile tratate obținute din șisturi bituminoase și combustibilii lichizi din cărbune/Gaze de petrol lichefiate. Combinație complexă de hidrocarburi obținute prin distilarea țițeiului. Conține în principal hidrocarburi cu un număr de atomi de carbon situat predominat între limitele C3-C7 și ale căror temperaturi de fierbere se situează între - 40 oC și 80 oC (-40 oF și 176 oF) Agent antispumant/solvent ***[PLEASE INSERT PH.EUR.NAME IN LATIN]*** Peucedanum Graveolens Extract este un extract din mărar
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
folii și sârmă de tungsten (wolfram) (excl. barele și tijele obținute prin sinterizare, carbura) 8101 [.95 .96+ .99 kg T 27.45.30.17 Molibden, articole, pulberi, deșeuri și resturi din acesta (excl. aliajele de molibden în care acesta nu predomină, carbura) 8102 kg T 27.45.30.23 Tantal, articole, pulberi, deșeuri și resturi din acesta (excl. carbura) 7103 kg T 27.45.30.25 Magneziu, articole, pulberi, deșeuri și resturi din acesta (excl. carbura) 8104 kg T 27.45
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
Planul de management. 2.1.4. Acoperirea cu hărți Tipurile de hărți utilizate în zona Bosanci sunt prezentate în tabelul nr. 3 Hărțile existente pentru situl Natura 2000 Fânețele seculare Ponoare Tabelul nr. 3 Materialul parental din zona Bosanci este predominat de marnă argiloasă cu intercalații nisipoase și cu vagi urme de fosile calcificate, aparținând cu predilecție vârstei sarmațiene, cu trecere spre Panonian. Relieful sitului Natura 2000 se încadrează în cel regional, caracteristic zonelor de dealuri și Podișului Sucevei. Suprafața sitului
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Regimul vânturilor este determinat de sistemul terasat al reliefului. Vânturile dominante sunt cele vestice. În regiunea de podiș, direcția vântului este influențată de orientarea curenților de vale. Zilele cu cer acoperit sunt mai numeroase iarna și primăvara. În această zonă predomină clasele de soluri din categoria argiluvisoluri și molisoluri. Ca subtipuri avem soluri cernozomoide și soluri brune. În tabelul nr. 4 sunt prezentate valorile climatice multianuale. Valorile climatice în zona sitului Natura 2000 Fânețele seculare Ponoare Tabelul nr. 4 ┌────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐ │Temperaturi medii
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
de munte - Trollius europaeus și se află în imediata vecinătate a pajiștilor stepice, interferând cu acestea din punct de vedere floristic. Porțiunea joasă a pajiștii, cu exces de apă la început de vară, este dominată de graminee înalte, între care predomină ovăsciorul. Spectrul floristic este caracteristic pajiștilor umede. În zona de platou de la baza versanților, există ochiuri de fâneață cu păiușul de livadă - Festuca pratensis: Festucetum pratensis. Sunt pajiști mezofile, relativ bogate în specii, cu valoare nutritivă ridicată, ce se interpun
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
și Suedia. Copiii străinilor nu primesc automat cetățenie finlandeză. Dacă sunt născuți în Finlanda și nu pot primi cetățenia niciunei alte țări, atunci pot primi cetățenie finlandeză. Limbile oficiale ale Finlandei sunt [[Limba finlandeză|finlandeza]] și [[Limba suedeză|suedeza]]. Finlandeza predomină la nivel național, în vreme ce suedeza este vorbită în unele zone de coastă din vest și sud, precum și în regiunea autonomă [[Åland]]. [[Limba sami]] este limbă oficială în regiunea nordică [[Laponia]]. [[Limba romani kalo-finlandeză|Limba romani finlandeză]] și [[limbajul finlandez al
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
fag, carpen, stejar) - astăzi în mare parte defrișate și înlocuite de culturi agricole și pajiști secundare. Etajul pădurilor de foioase se întinde pe altitudini cuprinse între 300 și 1200 m, formând un brâu verde în jurul orașului. Pe râma depresiunii Baia Mare predomina pădurile de gorun în amestec cu carpen. Pădurile de fag și carpen ocupă versanții vestici și sudici ai munților Gutin. Specifice Depresiunii Baia Mare sunt suprafețele întinse ocupate de castanul comestibil care urcă și pe versanții cu expoziție sudică și vestică
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
Fauna din spațiul geografic băimărean cuprinde aproape toate speciile cunoscute din zona carpatica, valoroase cinegetic: cerbul, căpriorul, lupul, vulpea, iepurele, jderul, veverița. Aceste specii sunt frecvente în zona pășunilor montane alpine. Păsările sunt bine reprezentate mai ales în locurile unde predomina pădurea de fag, mai bine conservata în ciuda defrișărilor masive, prin: ierunca, porumbel de scorbura, huhurezu mare, uliu porumbar, bufnita, șoimul. În apele de munte trăiește: lostrița, păstrăvul, scobarul și știuca; iar în apele de șes se întâlnesc cleanul dungat și
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
inima Transilvaniei, prin binecunoscutul "drum al sării". Azi, municipiul Zalău, situat pe axa Cluj-Napoca-Satu Mare-Petea, DN1F-E81, este conectat la o rețea rutieră cu acces spre Europa de Vest. Relieful colinar al depresiunii are o altitudine cuprinsă între 200-500 m. În Depresiunea Zalăului predomină un climat temperat submontan, cu precipitații bogate și oscilații mai mici de temperatură decât în Podișul Transilvaniei. Aceasta face ca împrejurimile orașului să fie bogate în păduri de foioase, creând un ecosistem favorabil dezvoltării turismului. Temperatura medie a lunii ianuarie
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
Radio România. În Călărași majoritatea posturilor de radio ce se pot capta sunt: Sistemul educațional în municipiul Călărași cuprinde unități de învățământ acoperind toate etapele de școlarizare, începând cu învățământul preșcolar și finalizând cu cel superior. Numărul unităților de învățământ predomină la nivel preșcolar, primar-gimnazial și liceal. Se observă o creștere a numărului de grădinițe - 12 în anul 2006, triplându-se practic comparativ cu anul 2004. La nivelul învățământului superior, sunt prezente filiale ale Universității populare, ale Universității de Științe Agronomice
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului și Breazu. În urma exploziei fenomenului construcțiilor din ultimul deceniu, unele dintre aceste localități sunt astăzi practic unite cu orașul. Clima prezintă un caracter continental pronunțat, fiind influențată de masele de aer cu proveniență răsăriteană. Vara predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate, iar iarna se simte din plin efectul maselor de aer venite dinspre nord și nord-est, regiunea fiind frecvent bântuită de viscole. Secetele, brumele târzii de primăvară și timpurii de toamnă, aversele de ploaie însoțite de
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
de apă gazoasă, fabrica de var și câteva fabrici de oțet. Agricultura a continuat să fie o activitate economică importantă pentru locuitorii orașului Gherla. În 1922 teritoriul orașului era de 1.318 iugăre și 1.470 de stânjeni pătrați. Au predominat proprietățile mici. Statisticile prezentate conduc la ideea că cea mai mare parte a pământului arabil era ocupată de culturile de grâu, porumb, orz și ovăz. Pe lângă acestea se mai cultivau secara, plante furajere și legume. Locuitorii au neglijat cultivarea pomilor
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
14A Iernut-Mediaș, DJ 107 Târnăveni-Blaj, DJ Târnăveni-Capâlna de Sus-Ungheni și de DJ 142 Târnăveni-Bălăușeri. Localitățile învecinate municipiului și în același timp care aparțin administrativ Târnăveniului sunt: Prin descoperirea în 1912, în apropiere, a gazului metan s-a dezvoltat și industria, predominând cea chimică, anorganică și industria materialelor de construcții. Astfel în 1916 se construiește o uzină de materiale explozibile și gaze de luptă numita Nitrogen, punându-se astfel bazele viitoarei platforme chimice, unde în prezent (ca și în trecut) fabricarea carbidului
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
3 părți. Toate aceste artere hidrografice prin caracteristicile lor deosebite au contribuit la dezvoltarea portului care a fost într-o anumită etapă istorică cel mai mare port al României. Vegetația reprezintă rezultatul interferenței ariei de influență est-europeană, sudică și atlantică. Predomină vegetația de silvostepă, dar în zona luncilor se găsește o bogată floră hidrofilă (papură, stuf, rogoz, trestie), plus o vegetație acvatică bogată. La suprafața bălților apar plantele plutitoare cum ar fi ciulinul de baltă care are rădăcina fixată dar și
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
mai mari cantități înregistrându-se vară. Vânturile bat predominant dinspre nord. Suprafață de 8805 ha care încorporează zona locuibila se împarte astfel: 53% teren arabil, 38% pășune, 5% vii, 2% livezi, 2% fânețe. Vegetația zonei este caracteristică silvostepei. În est predomina pădurile de brad, molid și fag, iar în celelalte părți se întâlnesc mici păduri de stejar. În lunca Timișului se găsesc salcii și plopi, iar vegetația de mlaștină este reprezentată de stuf, nufăr și papura. Fauna este cea caracteristică stepei
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
de cerbi (Cervus elaphus), iar în cea de la Mihoveni sunt mulți fazani (Phasianus colchicus). Interes cinegetic în zonă mai prezintă iepurele (Lepus europaeus), căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Canis vulpes) și mistrețul (Sus scrofa), care populează pădurile din apropiere. Dintre păsări predomină grangurul (Oriolus oriolus), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) și sitarul (Scolopax rusticola). Apele din zonă sunt populate cu mreană (Barbus jluviatilis), clean (Leuciscus cephalus), lipan (Thymolus thymolus), scobar (Chonarostoma nasus) și crap (Cyprinus carpio). Teritoriul actualului oraș Suceava și împrejurimile sale au
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]