4,584 matches
-
moral al psihopatului. Astfel, când în structurarea patologică a personalității psihopatului predomină deficitul volițional, ca urmare a exacerbării tendințelor instinctive primare (biologice), se vorbește de psihopatia de tip impulsiv (sau agresiv), care are un înalt grad de periculozitate socială. Când predomină oscilațiile timice între „euforie” și „depresie”. Deci stările „disforice”, se vorbește de personalități dizarmonice de tip afectiv-ciclotim. În cadrul acestui tip de psihopatie pot apărea, așadar, atât impresii de supraestimare a eului propriu, ceea ce poate duce la încercări de impunere abuzivă
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
că se supun frecvent unor acțiuni de introspectare și de analiză supercritică a vieții și a rezultatelor activității lor, îi face să trăiască acute sentimente de inferioritate și de inutilitate socială. Când, în sfârșit, în structurarea patologică a personalității psihopatului predomină tendințele spre simulare și confabulație, se vorbește de psihopatia de tip isteric, iar când psihopatul „fuge” de realitate și se refugiază în el însuși, unde se închide ca într-o carapace (ca semn de protest față de egoismul agresiv sau primitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
subînțelesuri și nuanțe care trădează intenții ipocrite din partea ființei iubite. Șt. Gheorghidiu își trăiește îndelung amintirile reale și imaginare, dându-le o notă gravă și depresivă. Despre oameni ca Șt. Gheorghidiu, psihologii spun că aceștia aparțin categoriei persoanelor la care predomină așa-numita „funcție secundară” (sau „secundaritatea”), la care „percepția” are două efecte: unul imediat, coincizând cu producerea stimulului („funcția primară”), și un altul ulterior, când percepția „se continuă” în reprezentare, motiv pentru care ea (percepția) ne reține atenția pentru multă
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
culpabilitate” care poate apărea în aceste condiții în care copilul este nevoit să respecte de nevoie un consemn sau altul al părinților, — deoarece este frecvent amenințat sau pedepsit, — nu atinge, de regulă, intensitatea caracteristică fenomenului stresului. Din fericire, încep să predomine situațiile în care autoritatea părinților se întemeiază pe dragostea și încrederea deplină a copilului la părinții săi, sentimente formate de expresie a atitudinile pline de afecțiune și de înțelegere pe care aceștia o manifestă față de nevoile / trebuințele copilului. Tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
la prima ediție În decursul ultimelor câteva decenii, studiul comparativ al guvernării a avut un traseu agitat. Mai întâi a evoluat de la abordarea anilor 1960, constituțională și legalistă, către una în care au fost elaborate taxonomii curajoase. A început să predomine ideea că guvernul forma un "sistem" și că diversele instituții care făceau parte din acest sistem erau legate între ele prin "funcțiile" pe care le îndeplineau. Studiul comparativ al guvernării a avut de asemenea în vedere țările noi, în curs
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
faptului că studia în esență ce se întâmpla în realitate, nu ce se susținea în mod formal (vezi Dahl, 1963). Abordarea s-a aplicat în mod natural studiului comparativ al guvernării, acolo unde multe constituții nu se aplicau și unde predominau dictaturile. Totuși, behaviorismul nu a putut fi folosit în studiul comparativ al guvernării fără o nouă structură: aceasta avea să fie oferită de conceptul de sistem politic. * faza neo-instituționalistă, care a început în anii '70 cu recunoașterea faptului că nu
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
legătura lor cu sistemul politic. Totuși, acest ultim aspect al problemei nu a fost rezolvat cu adevărat până acum, și nici nu pare că se va rezolva într-un viitor apropiat. Putem observa în general că unele instituții sau grupuri predomină în anumite societăți, iar altele în societăți diferite. Putem ști astfel că într-o țară există triburi, adunări de șefi și un consiliu regal; în alta pot exista grupuri de interese, cum sunt sindicatele și organizațiile de afaceri, un număr
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
normele sistemelor politice care nu sunt nici liberal-democratice, nici comuniste. Aceste țări intră în trei categorii care constituie trei grupe din spațiul tridimensional al normelor. Una din aceste grupe constă în sistemele politice care și-au menținut normele tradiționale care predominau altădată în lume și în special în Europa de Vest. Aceste țări sunt "absolutiste", iar șeful lor de stat, de obicei un monarh, conduce națiunea bazându-se pe sprijinul majoritar al populației; unele republici oligarhice au avut sau mai au încă un
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în care se îndreaptă aceste sisteme, cât și a modului în care sunt luate deciziile. Dar după cum știm, deciziile sunt luate cu ajutorul instituțiilor și grupurilor care formează configurații diferite în sisteme politice diferite. Între normele sistemelor politice și structurile care predomină în aceste sisteme există strânse relații cu un caracter complex. Unele instituții sunt înființate pentru a asigura implementarea anumitor norme în corpul politic. Cel puțin teoretic, parlamentele și partidele sunt alcătuite pentru a conferi un mijloc democratic de participare. Relația
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
formă de dictatură și alta, deoarece costurile de organizare a unei dictaturi efective sunt adesea atât de ridicate încât este posibil ca opoziția să găsească mijloace de a o răsturna în decurs de câțiva ani. În societățile tradiționale stabile unde predomină unele grupuri mari, apariția dictaturilor este mai puțin probabilă. Sunt de asemenea rare în societățile foarte dezvoltate, deoarece grupurile de interese specializate și entitățile care promovează diverse cauze sunt prea numeroase pentru a fi în stare să pornească un atac
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de măsurat. În capitolul 5 am început să descoperim unele caracteristici ale societăților plurale. Acestea sunt societăți net separate de clivaje etnice, lingvistice sau religioase. Aceste societăți au în mod clar probleme de integrare în plus față de cele întâmpinate când predomină doar clivajul de clasă; într-adevăr, state precum Regatul Unit și mai exact Anglia, unde clivajele de clasă sunt puternice, iar celelalte clivaje au un impact limitat, sunt privite ca fiind omogene. Alături de efectul clasei asupra vieții politice trebuie așadar
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cuvântului a fost măsurat în contextul multor țări, în special în Vest, și s-a descoperit că el nu este atât de puternic pe cât se anticipase. Condițiile economice de bază sunt importante și în explicarea tipului de sistem politic care predomină într-o țară: în general vorbind, democrațiile liberale sunt asociate unor condiții economice favorabile, dar există și excepții. În al doilea rând, între aceste excepții, existența diviziunilor puternic percepute, de natură etnică, lingvistică sau religioasă, explică gravitatea tensiunilor politice în
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
există o selecție a temelor în corespondență cu scopurile grupurilor comunitare. Acolo unde asociațiile dependente sunt preponderente există o oarecare articulare și o oarecare selecție: articularea este mai pronunțată când asociațiile dependente ies încet de sub tutela grupului "patern", în timp ce selecția predomină când autoritățile publice dețin în continuare frâiele asupra asociațiilor, în mod autoritar; sistemele comuniste au constituit un exemplu clar al unei astfel de strategii. Natura ambiguă a entităților asociative Distincțiile în privința rolului grupurilor sugerează trei remarci. În primul rând, grupurile
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de acțiune. Instituțiile și grupurile comunitare și asociative În al doilea rând, instituții precum birocrațiile, armatele și multe dintre biserici ocupă poziții intermediare între grupurile pur comunitare și cele pur asociative. Ele articulează, dar și selectează cereri. Sistemele în care predomină aceste grupuri pot fi privite ca fiind de tranziție, prin intermediul instituțiilor putând fi exprimate, mai ușor decât prin intermediul grupurilor comunitare tradiționale, unele cereri relativ "moderne" de exemplu, din partea grupurilor mai puțin privilegiate. Această tendință a caracterizat multe țări în curs
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
curs de dezvoltare în anii '60; în absența unui număr mare de grupuri de interese, armata și birocrația au constituit canale prin care au fost exprimate anumite cereri. Articularea este încă limitată, dar nu atât de limitată ca acolo unde predomină grupurile comunitare. Persistența entităților comunitare În al treilea rând, în toate societățile, grupurile comunitare continuă să joace un rol substanțial. Nici democrațiile liberale în general și nici țările vestice în particular nu sunt complet asociative, nici măcar în sensul mai puțin
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
post-modernă". În ambele cazuri se sugerează că vechile clivaje se erodează și că noile teme sau valori pot chiar să ia locul clivajelor tradiționale. Argumentul continuă: se pretinde că noile clivaje au caracteristici diferite de cele vechi. Au început să predomine mai curând ideile decât interesele; noile mișcări sociale sunt preocupate de cauze și de noi moduri de organizare a societății. Ne deplasăm, atunci, spre o nouă politică? În trecut au avut loc schimbări majore în structurile și valorile politice societățile
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dintotdeauna, chiar dacă mass-media a lărgit în mod semnificativ posibilitățile de comunicare publică. Și comunicarea publică și cea privată variază conform tipului de sistem politic. De exemplu, tipurile de comunicare privată tind să se coaguleze în cadrul fiecărui grup comunitar unde acestea predomină; structurile și procesele comunicării publice sunt influențate chiar și mai semnificativ de tipul de sistem politic. Din cauza costurilor, aceste mijloace, în special radioul și televiziunea, pot fi controlate relativ ușor de autoritățile publice în țările autoritare mai sărace. Efectul proceselor
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
XX, între o cincime și un sfert din țările lumii aveau regimuri care excludeau partidele. Era vorba de regimuri tradiționale sau militare, doar primul tip fiind cu adevărat lipsit de partide, așa cum vom vedea în capitolul 10. Totuși, chiar dacă partidele predomină în marea majoritate a țărilor lumii, ele nu au peste tot aceeași importanță. "Ponderea" lor în sistemul politic variază mult: în unele cazuri, partidele sunt puternice și bine consolidate, în altele sunt slabe. Această pondere variază în timp a crescut
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pentru a avea un impact. O pot obține natural, de la un grup comunitar tribal, etnic, religios sau bazat pe clasă. Ele pot fi de asemenea impuse asupra societății și cu ajutorul puterii statului, datorită popularității liderilor lor. În Vest, partidele liberal-democratice predomină, în ciuda diferențelor ideologice. Aceste partide au rămas stabile, în punctele esențiale, cel puțin în a doua jumătate a secolului XX. Marile partide comuniste din Europa de Est și o parte a Asiei s-au dovedit a fi mai slabe decât se crezuse
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
1968: 180-200). Astfel, în marea majoritate a țărilor, cel puțin un partid era aproape de a obține o majoritate a voturilor; sistemul multipartidist în sensul strict al cuvântului era un caz excepțional. Îndeosebi în țările mari, în care un asemenea sistem predominase în trecut, acesta a încetat pur și simplu să existe după al Doilea Război Mondial (Germania și Italia) sau până în anii '60 (Franța). Schimbările în configurație începând cu anii 1970 Începând cu anii '70, sistemele de partide din regiunea atlantică
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
grup geografic ca India și Sri Lanka, și că face parte din Commonwealth. Reveniri relativ recente În 34 țări din lumea a treia exista un sistem cu mai mult de un partid în 1994, dar aceasta după perioade în care a predominat un sistem cu un singur partid sau un sistem fără partide. În timp ce grupul de sisteme continue, dar recente, cu mai mult de un partid se trage cel mai adesea din Commonwealth, aproape jumătate din revenirile relativ recente (15) au loc
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și de Sud 2 12 14 33 42 Total 13 31 50 81 182 45 Trei situații diferite iau naștere din examinarea răspândirii geografice a partidelor stabile și instabile: * În regiunea atlantică, Asia de Sud și de Sud-Est și Caraibe, partidele stabile predomină, și aceasta în contextul sistemelor cu mai mult de un partid. * În Asia de Nord și o parte din fosta Uniune Sovietică, ca și în unele părți din Africa Subsahariană, partidele stabile s-au dezvoltat în contextul sistemelor cu un
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
au tendința să exercite o influență mai mare acolo unde sistemul de partide a fost stabil o vreme îndelungată, deși uneori pot juca un rol substanțial chiar dacă dețin controlul pentru perioade scurte de timp. În general vorbind, țările în care predomină acest tip de influență a partidelor sunt cele din regiunea atlantică și unele state ale lumii a treia, membre ale Commonwealth-ului (Castles, 1982; Katz, 1986: 31-71; Budge et al., 1987). În plus, în sistemele cu un singur partid de tip
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pot căpăta treptat o oarecare influență cu privire cel puțin la câteva aspecte ale procesului luării deciziilor. Dimpotrivă, partidele care sunt de obicei relativ influente pot deveni, câteodată doar temporar, atât de dominate de un lider, încât politica sa poate predomina indiferent de dorințele partidului așa s-a întâmplat în unele țări vest-europene, Marea Britanie sub Thatcher fiind un exemplu în acest sens. Rezultatul este o combinație de arii relativ mici influențate de partide și de arii extinse în care liderii și
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
asupra acțiunii guvernului și dă libertate maximă cetățenilor. * Cuvântul "constituție" se referă la un document scris la un moment dat. Acest document stabilește instituțiile și procedurile, care pot fi sau nu în conformitate cu principiile "conducerii constituționale", însă documentul este cel care predomină în practică, nu principiile. * Constituția privește de asemenea organizarea efectivă a statului. În acest sens, este doar o descriere a instituțiilor existente (Sartori, 1962; Bogdanor, 1988: 2-7). În acest ultim sens, toate țările au o constituție. Înțelesul descriptiv al constituției
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]