6,389 matches
-
bine de câte ori ați fost în casa unde urma să fiți arestată. Pe cine ați întâlnit acolo. Cam de zece ori. Mai precis, de unsprezece ori. Nu trebuie să vă impresioneze mai mult decât dacă ar fi vorba de orice alt pretext. Scopul adevărat al acestei încercări, care va deveni, sper, tot mai plăcută, folositoare și, pentru artista care sunteți sau veți deveni, chiar terapeutică... va trebui, deci, să admiteți că mobilul acestei acțiuni sau experiențe vă scapă. Ce să facem ? Sinceritatea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
bambuși“, spunea anticul călugăr budist. Cu sufletul senin, să pictezi orhidee, frunze care cresc, într-un fâlfâit de zbor, boboci care se deschid bucuriei. A zăcut apoi o săptămână. Atât de crunt o bătuseră. Nu-și puneau mari speranțe în pretextele pe care le vor oferi desenele ei. O chinuiseră și până atunci, fără asemenea extravagante motivări. Ar fi continuat, obligând-o să- și plătească, astfel, meschina libertate dobândită. Primul desen ? A fost, de fapt, singura dată când au și adus
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
devin munți și ape și văi, păstrate îndelung în memorie... așa recomandă artiștii Chinei vechi. Până vor apărea oameni și plante, arbori, păsări zburând într-o vibrație irepetabilă, celestă, acel palpit irepetabil care răscumpără chinul. Palpitul irepetabil, trecutul devenise doar pretext, o inducție primejdioasă, de care ne apăram prin vorbe și tăceri. Studenta îmi arăta desenele din cartea despre Cosimo și fotografia casei conspirative în care Sia și iubitul ei visaseră insurecția Utopiei. Desenele Simonei Sia Strihan, rămase în celulă, în
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
e decât umplerea golului care s-a tot căscat într-însa. Dar atunci, atunci a fost ca el ! De o minuție excesivă, dementă. Fantastice erau desenele acelea, fii sigur ! Ca ale pictorului, sunt convinsă...“ Se vedea cât reprezintă Sia un pretext pentru declanșarea propriilor interogații, studenta nu se putea reține a reveni, iar și iar, la „bravura eșecului“, la „grandoarea încercării“ pe care a frânt-o cândva iubita lui Hariga, în nimbul aceleiași vârste pe care o purta, și la partenera
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
o privire disperată: Bologa, auzi tu, în noaptea aceasta o să ne atace rușii! Apostol păli, parcă l-ar fi pălmuit. Adineaori a vorbit și el de atacuri cu sublocotenentul, dar numai să-i evite întrebările plictisitoare și să aibă un pretext de a merge la postul de observație. Un atac însă i-ar răsturna toate planurile... ― Nu se poate... N-avem nici o informație, bolborosi dânsul zăpăcit. De ce să ne atace tocmai azi? ― Bologa, e sigur, reluă căpitanul mai plângător. Crede-mă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
-i zădărnicească hotărârea, atunci mai bine să se împuște. Și-și pipăi revolverul, ca și când ar fi vrut să-și dovedească sieși că nu va șovăi. În fața bisericii se opri și se întrebă: unde merge? Da, umblă să se orienteze, sub pretext că se va prezenta superiorilor și camarazilor. Apoi, chiar la noapte, va pleca. Nu trebuie să piarză nici o zi, nici un minut. Numai când va fi dincolo va putea fi aievea liniștit și fericit... Casa preotului, peste drum de biserică, părea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
și căzu moale, pe pat, suspinând lângă Apostol... 5 A doua zi, Apostol Bologa se simți ca după o beție rușinoasă. Îi era silă de sine însuși, par-ar fi săvârșit o crimă. Se repezi de dimineață în cancelarie, găsi pretexte să ocărască pe cei doi slujbași și chiar pe Petre... dar de lucru nu se putea apuca. Ieși pe afară, căutând să fugă de remușcări. " Am năvălit ca o vijelie în viața ei, am răscolit-o și nu m-am
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
dintre Prut și Siret, rușii „Pentru ca să poată executa în deplină libertate planul lor infernal, stăruiau din răsputeri ca misiunile aliate, Regele, Armata, Guvernul și refugiații din teritoriile invadate de inamic, să treacă în Rusia, la răsărit de Nistru...” Apoi „ Sub pretext că Moldova este mult prea mică pentru nevoile operative ale armatei rusești, ne-a impus să ne restrângem de trei ori zonele pe care se adunaseră, spre refacere, diviziile noastre... Comandantul rus, arătând, contra evidenței, că armatele lui suferă de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
să o atârn de chipul lor.. mă uitam admirativ și alternativ în mod egal să nu nasc suspiciuni între ele! Cealaltă, destinata, nu mă atrăgea în mod deosebit, cu toate că ea era mobilul aducerii mele în seara aceasta. Nu aveam nici un pretext, dar mă îndrăgostisem subit! Deci, ca de obicei, făceam invers decât fusesem programat, dar m-a cuprins mirarea! Și Giulia se uita surprinsă. Asemenea slăbătură simpatică nu mai întâlnise! A fost ceva reciproc, o atracție neînțeleasă din care am ghicit
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
i-o trag, dar că până la urmă ea s-a lăsat convinsă dar să știu că el (adică eu) nu este așa bun la pat după cum se zvonește. Așa că eu (adică el) am invitat-o într-una din camere sub pretextul că vreau să-i arăt ceva (adică altceva). Ajunși în cameră, i-am cerut să se dezbrace. S-a uitat mută la mine ("mitocane, cum îți permiți?") și până să-mi ardă prima palmă i-am spus că eu sunt
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
sunt copleșite de vârtejul corupției, astfel încât nu ne mai angajăm prea mult să le cultivăm, sfârșind prin a nu mai avea încredere în nimeni. Dar a nu ne încrede în nimeni transformă conviețuirea noastră într-un infern: totul devine un pretext pentru a întrerupe comunicarea, pentru a fugi, pentru a distruge legăturile. Prin urmare, dacă ne simțim rău înseamnă că intuițiile noastre morale și spirituale ne arată că evenimentul corupției nu poate fi transformat în valoare. Ar spune și ceva faptul
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
fenomen al antipoliticii, cunoscut astăzi prea bine sub expresia „toți sunt hoți”, care totuși nu atacă într-adevăr corupția în toate nivelele sale, ci doar amână soluția radicală sau se deosebește de ea, deoarece în antipolitică corupția e doar un pretext pentru a ajunge la alte scopuri... Sau, pe de altă parte, se începe construirea unei mișcări de jos, a cetățeniei active, a practicilor concrete și bine identificabile de etică civică, care au meritul de a începe o reînnoire morală din
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
zdruncinând însăși baza științei umane, conduc, cum este logic, la scepticism universal și la necredință. Ne provoacă mare durere să aflăm că de câțiva ani unii catolici au crezut că pot se pot pune la adăpostul unei filosofii care, sub pretext că salvează rațiunea de orice idee preconcepută și de orice iluzie, îi neagă dreptul să afirme vreo ceva dincolo de propriile capacități, sacrificând astfel în numele unui subiectivism radical toate certitudinile pe care tradiția metafizică, consacrată de autoritatea celor mai puternice inteligențe
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
cine-o fi litania Care nu se mai sfârșește? O fi pentru vremurile ce s-au dus... Timpul nu se mai întoarce niciodată. Nici viața care a apus... Creație Dacă am folosit cuvinte-n text, Ele au fost doar un pretext. Am înmănunchiat idei și simțăminte, Purificate și turnate-n necuvinte. Strai de poezie Scotocind aducerile-aminte, Am transformat trăirile-n cuvinte. Și, cu un strop de fantezie, Le-am îmbrăcat în strai de poezie. Vrăjitorul de cuvinte De când în lumea literară
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
organizează un festival muzical la care participă un cuartet de coarde, un boșiman cu un instrument straniu și neidentificat, o formație de rave și o trupă de jazz, la care se mai adaugă și niște călușari, acolo, pentru culoare locală. Pretextul? Toate acestea reprezintă muzica zilelor noastre și, când spunem "muzică", ne putem gândi la oricare dintre aceste genuri. Prin urmare, ele au dreptul să intre în competiție. Deloc diferită e situația din poezia contemporană. Dacă proza și teatrul mai sânt
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Eva, neatenți la ce e-n jur, gata să fim călcați de mașini, și ajungeam în fața blocului din Dionisie Lupu, unde mai stăteam la taclale o grămadă. De multe ori "tata Croh" îl scotea la plimbare pe Ronț, ca un pretext ca să mai facem câteva ture de cartier împreună. Timp de cincisprezece ani, aproape săptămână de săptămână, l-am însoțit pe profesor în aceste plimbări. Noi ne maturizam, unii deveniserăm, din niște puști zăluzi, autori cu mai multe cărți publicate, dar
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Maiorescu, ci un lucru cu mult mai grav: o societate bolnavă psihic, incapabilă să-și recunoască propria boală. România devenise deja bolnavă de populism. Aceeași reacție agresivă din partea unui public rănit, înspăimîntat și furios, amplificată poate și de faptul că pretextul literar a căpătat cu timpul autoritate, o va stârni, desigur, și filmul lui Lucian Pintilie "De ce trag clopotele, Mitică?". Este o oglindă netedă în țara unde ne face plăcere să ne privim în oglinzi strâmbe. Este imaginea în care ne
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
o iau de la capăt. Deschid ușa din spate să iasă mirosul. Afarăn grădina din spate văd că bicicleta lui Stacey n-a fost pusăn șopron. O să ruginească ca curu. O bag Înăuntru și apoi mă duc până-n fundul grădinii sub pretextul că fac o plimbare, dar vreau să-mi vâr ca lumea nasun casa lu Stronach. Azi probabil e la antrenament și nu mi-ar strica să trag cu ochiu la pipița lui, să văd ce pune vaca aia la cale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
aproximativă a primului guvern postdecembrist 283. b). La un alt nivel însă, descifrarea negativului poate echivala cu accederea pe căi spirituale, necunoscute muritorilor de rând, la însăși cunoașterea divină. De astă dată semnul și, implicit, simbolul ar deveni doar simple pretexte pentru cel care deține secretul interpretării "spațiilor albe ale negativului". La limită, ele pot lipsi cu desăvârșire. Este și cazul divinației inspirate, când o seamă de inițiați pot exprima spontan anumite lucruri care aparțin unor dimensiuni temporale diferite. Așa cum lectura
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
este însă important în toată această ecuație, semn scriere divinație, este faptul că înțelegerea mantică a unui text a generat ceea ce Moshe Idel numea "descoperirea experiențială, prin trăire spirituală a divinului din text"287. Indiferent de situație, scrierea rămâne suport, pretext sau mediator al cunoașterii. Trebiue spus că această hermeneutică a negativului și a cotidianului nu funcționează asemenea unei rețete. Ea nu este în nici un fel teoretizată, cunoscută sau conștientizată de către practicieni. O putem descoperi camuflată și în unele practici divinatorii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nivelul practicilor divinatorii. Dacă prezicătorul este cel care dezvăluie și face accesibil misterul acestei lumi, paradoxal, subiectul-client se transformă în cel care o "revrăjește". Cum? Prin simpla încercare de a reinterpreta, adapta și reanaliza situația. Concret, divinația devine doar un pretext pentru subiect. El încearcă să interpreteze la rândul său lumea. De fapt, actul reinterpretării se prezintă ca o ultimă fază a practicii divinatorii. Am văzut că, de cele mai multe ori, previziunile au un caracter general, evaziv și chiar lacunar. Cu alte
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
3, Editura Medicală, București, 1989. Henry, Carl F. H., Dumnezeu, revelație și autoritate, volumul 3, Editura Creștină, Oradea, 1996. Hesiod, Munci și zile, Editura Științifică, București, 1957. Huizinga, Johan, Homo ludens, Editura Univers, București, 1977. Ioan, Petru, Adevăr și performanță. Pretexte și contexte semiologice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Kapfere, Jean-Noël, Zvonurile, Editura Humanitas, București, 1993. Kernbach, Victor, Dicționar de mitologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. Kolakowski, Leszek, Religia, Editura Humanitas, București, 1993. Kovalevski, Jean, Taina originilor, Editura Anastasia
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
persoane pentru decizii controversate din punct de vedere moral este dificil, și devine la rîndul său o problemă controversată, deoarece toate războaiele moderne au fost dirijate de nesfîrșite lanțuri de decizii. Birocrații militari, ca orice birocrați, își ascund acțiunile sub pretextul confidențialității profesionale, ceea ce poate foarte bine să implice și existența unor minciuni. De exemplu, în timp ce analiza posibilitățile de a afla cine a purtat responsabilitatea pentru lipsa de pregătire a apărării americane cînd Pearl Harbor a fost atacat în 1941, Toland
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
resimțite În nările Înfiorate. Ceea ce "spune" un haiku este de fapt ceea ce el nu spune fățiș, ceea ce se subînțelege doar din cele evocate. În Întregimea sa, textul și rețeaua de imagini concrete, de conotații, aluzii și sugestii, sînt doar un pretext, o structură stilistică unitară care devine simbol pentru stări spirituale legate intim de experiențe concrete. Și profund Întrepătrunse cu acestea. Alegoria convine și ideii că haiku-ul este o poezie obiectivă, un lirism neexhibat. Autorul de haiku nu-și Încifrează
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
un test de pătrundere pe care trebuie să le treacă cititorul. Decolarea E convenabil să ne Închipuim spațiul haiku-ului ca pe unul tridimensional. Textul ar fi astfel doar o dreaptă de-a lungul căreia se succed cuvintele și, totodată, pretextul de la care, prin expandare, se lățesc imaginile. Odată Întinse, ca un aluat pus la dospit, În procesul contemplării, imaginile cresc și capătă volum. La această umflare contribuie În primul rînd juxtapunerea celor două imagini diferite. Funcțional vorbind, kireji, pauza dintre
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]