12,874 matches
-
locului: Ai auzit cumva, mă Ariele, că pe asta a lu Ganci, vecina noastră, Mirinda parcă îi spun, or căpărât-o ăia a lu Dudașu, de locuiesc ei în casa lor cât o căsarmă din capu satului de către Zolt? Ariel nu pricepuse întrebarea unchiului său și rămăsese cu lingura de cositor în aer. Căci mătușa tocmai le servise o mămăligă cu lapte proaspăt fiert. Cum adică? întrebase el nedumerit. Păi așa, ca pe la noi. Or arvunit-o, cum s-ar zice. Aha
DILEMA LUI ARIEL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348148_a_349477]
-
său și rămăsese cu lingura de cositor în aer. Căci mătușa tocmai le servise o mămăligă cu lapte proaspăt fiert. Cum adică? întrebase el nedumerit. Păi așa, ca pe la noi. Or arvunit-o, cum s-ar zice. Aha, începuse să priceapă Ariel. Și cine zici că e pețitorul? Păi, Iosuvică, de-i el șef la spălătorie. Care spălătorie? Cum care? se minunase moș Senti de neștiința nepotului său. Spălătoria de nisip, de la Zolt. Aha, își plecase iarăși nasul în farfurie Ariel
DILEMA LUI ARIEL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348148_a_349477]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului Caligula tocmai terminase de spus o glumă deșănțată amicului său Naevius Macro, prefectul gărzii pretoriene. Pricepând aluzia Macro râse cu poftă. Caligula stătea însă serios, chiar încruntat, privind către amicul său care nu se mai oprea din râs. Acesta privea din când în când către Caligula și zărindu-i chipul grav și nemișcat se puse și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348156_a_349485]
-
le vorbea, nu le răspundea la salut, în schimb își înjura cu cele mai deocheate cuvinte mașina când se nimerea să-i întâlnească. Și-i dădea cu șpițul pantofilor în cauciucuri. Cei ce aveau urechi să audă și să-i priceapă nemulțumirea, voia să zică el cu înjurăturile lui. De aceea, cu părere de rău, când vedea TV-ul în fața casei lui Ică își schimba ruta, ocolind prin fața bisericii. Își schimba ruta și alteori, atunci când de la fereastra casei sale, învecinată cu
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
se întâmple? Cum s-a întâmplat cu toate celelalte de aici. Mi-a scris mama cum. Au scos-o în stradă și pe ea și pe bunicul. Cu un ordin de evacuare în mână. În demența lui, bunicul tot a priceput ce se întâmplă și a sărit la milițieni. Au tăbărât cu bastoanele pe el. Două săptămâni a mai trăit după aceea. Iar mama a ajuns la mila rudelor. Îi trimiteam eu bani dar... În cele din urmă am răscumpărat-o
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
pierdută după bătăliile de Mărăști, Mărășești și Oituz, tot trebuie să aibă el, m-am gîndit, ca orice român fără încredere în vița națională. Totuși, nu trebuie să fii vreun economist de talia lui Daniel Dăianu sau Theodor Stolojan, ca să pricepi că românul cumpără produsul mai ieftin, iar acesta nu este cel românesc de cele mai multe ori. Dincolo de acest adevăr, eu constat însă altceva. Aproape tot ce mă înconjoară, mă împresoară, mă încercuiește și în final mă cucerește nu este românesc. Să
O DIMINEAŢĂ COSMOPOLITĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348217_a_349546]
-
nasul pe sticla rece. Deodată am zărit afară luna: jos-jos, aproape de pămînt, cu raze multe, strălucitoare! „Mamă, mamă - m-am întors cu ochii în lacrimi de bucurie - uite ce jos e luna, aproape de casa lui moș Ambrozie. Dar mama a priceput. Sare de pe pat și zice: „A venit lumina” și răsucește șalterul, inun dînd odaia de lumină. Era prima oară cînd vedeam lumina electrică. M-am uitat spre bărbați: toți aveau ochii triști și speriați, dar nu erau așa de la lumina
NIŞTE AMINTIRI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348220_a_349549]
-
e de conceput nici un act de cunoaștere. Limba națională imprimă structuri sufletești specifice, orientează și organizează viziuni asupra lumii. Eminescu zicea că „ spirit și limbă sunt aproape identice, iar limba și naționalitatea asemenea” și „numai în limba sa omul își pricepe inima pe deplin” „Copilul nu învață numai a vorbi corect, el învață a gândi și a simți românește”. Eminescu credea atât de mult în muzicalitatea limbii române, încât o identifica, pur și simplu cu muzica: „Limba e muzica celui mai
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
pe la noi?“ Istrate răscoli prin amintiri, își scoase privirea de „șef de la București“, apoi pălăria și spuse că în probleme stringente referitoare la conceptul de „statistică demografică zonală“. - Da, da, da, spuse tatăl cu un aer gânditor, semn că nu pricepuse nimic, așteptați doar o clipă să o chem pe Verginica, pentru că ea se ocupă de chestiile astea, mai zise el, nimerind, fără să vrea, în miezul problemei. În timp ce Istrate sorbea pe îndelete încă o cană cu apă în speranța că
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
e tatăl i-a răspuns că e după gratii lângă al lui și lângă bunicu-său i-a fost de ajuns copil fiind să ucidă cu praștia o rândunică ce maiestuoasă își scutura ploaia din aripi pe cablul de lumină să priceapă că a face o cruce pe pământ din așchii e prea târziu pentru a reînvia un zbor Referință Bibliografică: iubirea îi e dojană / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1114, Anul IV, 18 ianuarie 2014. Drepturi de
IUBIREA ÎI E DOJANĂ de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347528_a_348857]
-
ai ca oaspete să se simtă bine și să mai revină cu plăcere. Am mai făcut-o pe ghidul la începutul carierei când eram elev sau student și dacă vrei să știi, mai am și alte domenii în care mă pricep, aruncă el așa, ca pentru cine are urechi să audă. - Trebuie să recunosc că asta cam așa este, nici nu mă îndoiesc de acest lucru, completă Gloria la replica bărbatului, simțind aluzia. Și ca și când era vorba doar de turism, continuă
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
lume în care avem puterea unor amintiri frumoase. Dar ne aflăm în acel secol în care nebunia a pus stăpânire inclusiv pe bruma de rațiune numită simplu bun simț și lumea frumoasă a copilăriei a fost spulberată, fără să poți pricepe de ce. Groaza și nesiguranța zilei de mâine sunt singurele certitudini ale acelor zile. De neînțeles pentru copilul de atunci cum oamenii pot dispărea, cum familii întregi, peste noapte, devin doar subiect de discuții în șoaptă și cum, dintr-un reflex
CU IVAN LUNGU PRINTRE AMINTIRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347567_a_348896]
-
fie teamă, cum spuneai de dimineață. - Am început bine amândouă concediul. Tu cu visul, eu cu tipul... - Măi, cel puțin al tău este real, în carne și oase, cum se spune și pe deasupra te-a mai și sărutat. Măcar se pricepe la sărutat? - Cine a avut timp să-și dea seama? Crezi că la asta mă gândeam eu când tremuram de frica înecului? - Lasă că nu te înecai, după cum avea grija ta să plutești ori să-i stai în brațe, o
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
mea de-acuma - Gândul meu e-al tău, și nu sunt eu menit să-l stăpânesc. Peste mine cade ploaia, vin zăpezile și bruma Și în mână duc unelte, nu țin sceptrul tău regesc. De aceea-ntreb, ca omul, să pricep și eu mai bine Cât mai pot și eu de tine să mai spun, să mai pricep, Cu mirare prins adesea între stup ii de albine Ori în beci lângă butoiul unde-nvârt și eu un cep. Ce puteri, ce
SEARA DE POEZIE (PARTEA A DOUA) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347629_a_348958]
-
mine cade ploaia, vin zăpezile și bruma Și în mână duc unelte, nu țin sceptrul tău regesc. De aceea-ntreb, ca omul, să pricep și eu mai bine Cât mai pot și eu de tine să mai spun, să mai pricep, Cu mirare prins adesea între stup ii de albine Ori în beci lângă butoiul unde-nvârt și eu un cep. Ce puteri, ce așezare în gângănii și în boabe, Prin împărăția verii și a toamnelor târzii! Cum se strânge roua
SEARA DE POEZIE (PARTEA A DOUA) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347629_a_348958]
-
cu părul său de culoarea spicului de grâu copt, ușor ondulat și lăsat pe spate, ce-i atârna în unduirea mersului său grațios de codană. Avea o gura micuță, cu buzele subțiri, parcă desenate de penelul maestru al unui pictor priceput în redarea divinului. Pentru petrecerea fratelui său purta o rochiță roză dintr-un material lucios, cu fundițe la mânecuțele scurte, vaporoasă și ca lungime deasupra genunchiului, lăsând spre admirația celor pe lângă care trecea două picioare sculpturale ce se mișcau grațios
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]
-
mai aștern, Câte un vers, distih sau un catren. Amintiri cu gândul tot adun, Făcându-mi un depozit temerar, Încerc lumii ca să-i spun, Tot ce în sufletul meu am. Aleg puținele cuvinte, Dintre multe ce ar trebui alese, Nu pricep care vor să mă alinte, Dintre cele ce vor fi culese. 30 decembrie 2013 Moldova Veche Referință Bibliografică: ADIE TIMPUL ÎN TĂCERE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1095, Anul III, 30 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
ADIE TIMPUL ÎN TĂCERE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347693_a_349022]
-
eu de trup vorbeam... Că iată ce îți cer eu ție... - Cere-mi orice, bunicule... - Apoi, nu orice ți-oi cere, dragă nepoate, că nu mai am decât o dorință... Caută tu scaunul cel cu spătar, așază-mă cum ti pricepi pi el și scoate-mă în grădină... Cheamă-l și pi Costachi Plai, vecinul, să te-ajute... Da’ fă-o cu grabă, că acuși ajunge soarele unde-am zâs, ș-apoi... degeaba... Și, ca într-un adevărat ritual, nepotul și
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
acasă toată ziua. Mă plictisesc. Am săpat legumele, am legat corzile de viță ce atârnau din cauza greutății ciorchinilor. Mai este puțin și vor începe să se coacă. Apropo, am gustat vinul din damigeana din magazie. Mi-a plăcut. - Tata se pricepea la obținerea unui vin curat dacă strugurii erau bine copți. - Am gătit ceva pentru cină, ce am găsit și eu pe la magazinul vostru sătesc. Să nu te aștepți la ceva special. - Nu-i nimic, dragule. Tot ce faci tu, faci
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
diplomă de VORBITOR DE LIMBA ȚIGĂNEASCĂ? Dacă MIJI-KARea romă e așa eficientă de ce avem probleme de integrare? Și apropo de integrare, romii au trăit în simbioză cu țăranii, deci eram integrați. Cum am devenit dezintegrați? Păi ne ajutarăți voi să pricepem că suntem romi, dar voi sunteți și mai romi decât noi. De aia, voi kakashtaleii, sunteți puși șefii noștrii. Dar dacă sunteți africani sau sirieni? Vii pus de alții DIN 4 ÎN 4 ANIȘORI să îți dau io votul? Dă
IO NU VOTEZ CU ROMII, CĂ AȘA O ZIS MARK TWAIN! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350019_a_351348]
-
capacitatea de muncă) un conducător trebuie să aibă și o pregătire culturală și tehnică corespunzătoare. Conducător nu este numai primarul sau deputatul. Ori ce șef de echipă, de serviciu sau director este un conducător. Este normal că trebuie să fie priceput în branșa sa pe lângă faptul că trebuie să se înțeleagă cu cei conduși. Deci „nepotismul” este cel mai mare dușman al eficienței deoarece ridică în posturi de conducere oameni nepricepuți care au alte interese decât cele ale colectivității conduse. În
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
nu sunt mulți bărbați de rahat (majoritatea suntem, așteptăm să ne gustați fetelor), care le bat pe femeile din dotare pentru te miri ce. Ăia ar trebui puși pe rug și tranformați în martiri, simboale ale tim pului lor. Nu pricep ce e cu tăvăleala asta în fața Justiției. Protestați împotriva violenței în familie. Protestăm și noi contra următoarelor aspecte: -de ce când mergeți pe stradă vă țuguiați buzele într-un etern selfie? -de ce purtați pantaloni strâmți a la violoncel, invitatori
FEMINISMUL ȘI FEMEIA RRROMĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350165_a_351494]
-
către odihna binemeritată? Ce-i cu toate acestea? Îl fac pe omul SERGIU NICOLAESCU altfel decât noi? Sigur că DA! De ce oare, noi, românii, știm de fiecare dată să aruncăm cu piatra, socotindu-ne imaculați? De ce, oare, noi, românii, ne pricepem atât de bine să îngropăm aurul în noroi, din dorința morbidă de a-i ascunde strălucirea? Indiferent de ce se va mai spune despre el, dat fiind prostul obicei al mediei românești de a scotoci și de a scoate la iveală
A MAI PLECAT ÎNCĂ UN GENIU ROMÂNESC: SERGIU NICOLAESCU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350213_a_351542]
-
de ceva? - Nu am nevoie de nimica... domnișorule, a răspuns ea cu capul plecat și s-a întors încet pentru a se îndrepta apoi cu pași tot mai repezi spre ușă, aproape în fugă. „Încă se teme, amărâta asta. Oare pricepe cam ce vreau să fac cu ea? Nu cred ... Oricum, trebuie să fiu atent. Altfel ... dacă intru în mâna țiganilor, nu scap teafăr. Dar nici s-o iert, nu pot. E bunicică rău, a dracului țigăncușă! Trebuie să-mi fac
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361827_a_363156]
-
exterior, dar lucrez într-o bancă, în funcția de contabil-șef, spuse ea repede, vădind parcă trufia și aroganța celui ce se situează pe o treaptă socială mai înaltă decât semenii săi. - Îmi pare bine de cunoștință. Eu nu mă pricep la contabilitate și nici bani nu am în bancă, însă la construit de nave pe bucățica mea - instalațiile, cred că mă descurc binișor. Proiectez și elaborez tehnologii de execuție pentru secțiile de producție. Dar de ce trebuie să vorbim despre muncă
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361875_a_363204]