4,547 matches
-
ocazie. Eu am explicat pe dosul fiecăreia și am mai adăugat și separat, ca să nu se strecoare vreo greșală și să ai și o completare la ceea ce vei relata În Monografia pe care o așteptăm. Cu răbdarea dvs. excepțională, cu priceperea cu care am văzut că sunteți atât de bine Înzestrat, sperăm să apară o oglindă serioasă a trecutului fălticenean până În prezent. După scrisoarea dvs. a sosit și o alta de la Dl. Ciurea, care mă roagă să las documentele pentru Muzeu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
din belșug. Primește toată admirația noastră. Lângă mata ai norocul să fie Încă Dl. Ciurea; un mare exemplu! Dumnezeu să-l ție Încă mulți ani! Este de admirat, cum se mai poate agita la o vârstă Înaintată. Cât elan, entuziasm, pricepere și putere de muncă, găzduiește un suflet ca al lui?! M-ar interesa foarte mult memoriile lui, dar n-am Îndrăzneala să le cer. Trimeterea e grea! De restituit, n-ar fi atât de greu. Cred Însă că vor fi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
prea expusă. Lipsa Dlui Ciurea o simțim adânc În sufletul nostru din punctul de vedere al Încurajării În muncă, dar efectiv D-voastră erați activul devotat lucrărilor de păstrare a valorilor. Avem Încredere multă În puterea Dvs. de muncă și pricepere. Rugăm pe D-zeu să vă dea sănătate. Vă mulțumim foarte mult pentru vestea și descrierea frumoasă a morții D lui Ciurea. D-na Vodă , care primise telegramă, mă vestise la timp și, după Întoarcere, mi-a povestit și dumneaei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Sunteți un urmaș de mare valoare al D-lui Ciurea și al atâtor alți oameni foarte rari... de care țara a avut și are mare nevoie. Vă admir din toată inima, perseverența și puterea de muncă! În al doilea rând priceperea, chiar talentul cu care detectați valorile! Pentru Șiadbei, vă trimesesem o scrisoare a D-lui Heul, fost casier la gară (În Fălticeni, n.n.), bun cunoscut cu fam. Șiadbei și cu fam. Botez. Am scris surorii lui Titică Botez să vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
revista Nr. 2 a Muzeelor și Monumentelor , m-a Încântat, dar și m-a Înduioșat! Negăsind revista la chioșcurile de ziare, am apelat la Muzeul nostru. Împreună cu Colonel Ciuntu, am urmărit articolul scris de Dvs. Ne-a minunat munca și priceperea cu care ați detectat atâtea personalități de valoare ale orașului Fălticeni. Sunteți părintele Muzeului, pe care vă rugăm să nu-l părăsiți! Ar fi potrivit să-l măriți cu fosta locuință a lui Jenică Tatos . Mai trăiește? Clădirea lui Lovinescu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ora 9 ½ dimineața, s-a dus s-o aducă mai devreme pe tov. ghidă, care după 10 minute a venit, ne-a deschis muzeul și ne-a arătat unde sunt expuse fotografiile mamei noastre. Apoi ne-a prezentat cu multă pricepere exponatele din muzeu, fără Însă a spune nici un cuvânt referitor la activitatea artistică a Norei Marinescu, În fața excursioniștilor, deși știa că fiicele sale sunt În acest grup și că la insistențele noastre s-a deranjat să ne deschidă muzeul mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cu Cpt. Cristu Ivanovici, cu Maioru(l) Ghiorghiu și cu Colonelul Niculescu. Și la ascultat n-a știut drept nimica, cu toată fudulia lui. Și mai este Petre Ghiorgheasa, coleg de clasă cu Stoleriu și de mare Înțelepciune și mare pricepere și mare vrednicie și mare comic, că-l Întrecea pe artistul comic Iulian de la București. Am fotografii de rară frumuseță, zic eu, dar Îs mari și-s În rame cu sticle și s greu de purtat, tocmai pe la Suceava. Scrisori
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de lucrările mele aflate la noul Muzeu, ca să pot trimite și cele care lipsesc din 82 câte am publicat, afară de reviste. Ce mai este cu „Ulița Rădășenilor”? Cruță te, dragă domnule Dimitriu, că orașul Flt. și Țara are nevoie de priceperea și zelul matale! Dacă-i vezi pe d-nii Moscaliuc - senior și junior (ambii par tineri, că nu-i pot deosebi) salutați-i din parte mi. Ai mei Vă trimit complimente. Omagiile mele doamnei și matale cele mai bune și sincere
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
te sinchisi (...). Dacă mă potriveam și eu la tot ce spun jucătorii de cărți, clubiștii și clefăitorii din Folticeni, nu realizam nimic. Că spune d. Havriș, că el te-a ridicat? S-a văzut, prin ceea ce ai realizat, că munca, priceperea, stăruința, devotamentul, pasiunea etc. toate te-au „ridicat”. Un lucru aș dori acum: să Împuținezi munca, să te odihnești mai mult, să te cruți . Acum să trec la Întrebările matale: N. Iorga se referă la desmembrarea jud. Suceava (i se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Eugen, E a doua oară de când citesc interesanta biografie a moșului meu, pictorului renumit Ștefan Șoldănescu, dar și a (...) pr. paroh Vasile Șoldănescu, cu familia lui numeroasă, Între care-i și mama noastră Ecaterina. Mult mă mir ce răbdare și pricepere ai avut la această frumoasă și interesantă lucrare, care ți-a luat timp destul de mult (...), ca să scoți toate datele despre pictor, de pe la Muzeul Fălticenilor, de la Pinacoteca din Iași, de la particulari, de la München, unde și-a făcut școala și practica 5
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
pe aceștia ca „revoluționari”, la care s-au mai adăugat vreo două-trei nume „noi” de „fini intelectuali” care au suferit mai mult sau mai puțin diverse vexațiuni din partea sistemului și care, din primul ceas al revoluției, și-au întrebuințat toată priceperea și energia pentru a pune în valoare trecutele inconveniente. Imediat după Decembrie ’89, deși ne-am întors cu grabă și bucuroși de a lua parte la noua libertate politică și culturală a României, nici eu și nici Țepeneag nu am
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Sau „numai” după operele sale mincinoase, ocazionale, și exemplul cel mai invocat a fost bineînțeles acel Mitrea Cocor al maestrului Sadoveanu, o carte pe placul bolșevicilor, dar care, mai ales, lovea în pătura țărănească cântată în alte cărți cu atâta pricepere, geniu și patos de autorul Baltagului. Nu vom intra, bineînțeles, aici, în acestă dispută - pe care o considerăm de plano ca inadecvată, stârnitoare de confuzii în masa populației și purtată cu sârg mai ales de necreatori! -, dar vom observa că
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de S.S.R. care, vreme de treizeci de ani, n-a făcut nimic în această materie. S.S.R.-ul să discute unde n-a știut și nu se pricepe; să discute ca să n-ajungă la niciun rezultat; să discute unde oamenii de pricepere (de la Casa Asigurărilor Sociale) au lucrat etc. E de mirare lipsa de înțelegere și de inteligență a acestor breslași. Nemulțămirea lor e aproape tragică, dacă n-ar fi ridicolă. Pretenția de a fi categorisiți conform judecății lor despre valoarea proprie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Era un politician prea abil și un comandant de oști care înțelegea că Mahomed al II-lea nu va ocoli Moldova și o va ataca la momentul potrivit, când situația militară internațională i-o va permite. Lăsând la o parte priceperea politică și militară a domnului român, Chalcocondil nu explică în folosul cui ar fi fost cucerirea Chiliei, simultan, de turci și de români. Ar fi admis sultanul ca o cetate cum era Chilia să fie lăsată domnului român, adică să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a doua jumătate a secolului al XV-lea, dacă se ține seama de numărul oștenilor care se confruntă pe câmpul de luptă, dar și de scopurile politice urmărite de sultan, scopuri care nu au fost realizate. Ștefan cel Mare, prin priceperea, prin îndrăzneala și tenacitatea lui ca șef militar, a reușit să câștige această campanie. În ciuda faptului că sultanul se retrage, fără să fi reușit să cucerească măcar o cetate, el a dat trei fetih-nâme-le, „cărți de cucerire”, exact ca Matei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trebuie să conducă toate mișcările trupelor sale; când este obligat să participe în persoană, să o facă fără să se expună prea mult, căci moartea comandantului are un efect funest, sporește îndrăzneala dușmanului, deci el trebuie să conducă operațiunile cu pricepere și prudență fără să se precipite, căci temeritatea este fiica diavolului”. Ferdinand Lot, atât de reticent când este vorba să recunoască succesele românilor, recunoaște și el că Ștefan cel Mare “a înțeles adevărata natură a comandantului”, a condus trupele sale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ioan Albert îl sfătuiește pe acesta să nu pornească un război împotriva lui Ștefan. Martin Cromer, un alt cronicar polon, îl socotea pe Ștefan „bărbat în toate veacurile vrednic de aducere aminte pentru mărirea sufletului său, pentru istețimea sa, pentru priceperea sa în ale războiului și pentru norocoasele sale războaie împotriva turcilor, ungurilor, polonilor și tătarilor”. Bonfinius, cronicarul de curte al lui Matei Corvin, îl laudă pe domn „însuflețit pentru lucruri frumoase și mândru, pe lângă acestea harnic și strașnic în război
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acumulate în infern pot duce la înfrângerea principiului malefic. Ucenicia în dimensiunea terifiantă este catalogată de V. I. Propp ca dovadă a inițieriișcoală, învățătură. Argumentele sale, „natura silvestră a das¬călului, plecarea copiilor de la părinții lor, caracterul vrăjitoresc al învățăturii, priceperea de a se transforma în animale sau de a înțelege limba păsărilor”, sunt exemplificate în întregime în basmul din Cerișor, Hunedoara. Evoluția neofitului începe în fenomenal, și figura rituală autoritară din această etapă va fi una familiară. Când moștenitorul masculin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
17] și nu va mai avea niciodată așa Domn oricât a trăi țara, că el a fost comandantul gărzii palatului domnesc în acea noapte, apoi cine-s eu înaintea lui, biet sergent"? Mama le-a făcut mâncare după puterea și priceperea ei: mămăliguță și o tigaie cu friptură de porc cu chiște și cârnaț. Iar tata într-o fugă a adus rachiu și vin și i-a cinstit. Și căpitanul Ionescu mi-a dat mie un ban de argint, va fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
că și-a desfășurat-o cu pasiune, abnegație numai într-o singură întreprindere, căreia i-a închinat tot talentul, devotamentul și dragostea de profesionist textilist. S-a bucurat de stimă, prețuire din partea colectivelor pe care le-a condus cu pricepere, modestie, dar cu multă încredere. Mihail Savițchi s-a născut la 8 octombrie 1918 în comuna Vaisal (Vasilievka), județul Izmail (azi raionul Bolgrad), într-o familie de slujitori ai bisericii ortodoxe. Tatăl său, Benedict, a fost cântăreț la biserica din
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
primit vestea Înființării În comună a unei cooperative de artă populară. I-am văzut unele produse. Erau departe de frumusețea și ineditul covoarelor din copilărie. Le admiram ore Întregi cu ocazia nunților, când familia fiecărei mirese Îi etala zestrea și priceperea. Nunta de pe Târnave era o adevărată expoziție de artă populară Într-o atmosferă de cântece și strigături. Cu săptămâni Înainte, femeile Își pregăteau strigăturile și la prezentarea zestrei se desfășura un duel de o rară frumusețe și Înțelepciune populară. Când
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
pe profesorul V. Ciurea, În dimineața susținerii: Tovarășe Paule! De aici ai plecat, aici trebuie sărbătorită și victoria. N-avem ce căuta la restaurant. Reușita mesei o datorez lui Milly și Ilenei Bârză, care și-au pus În acțiune toată priceperea, au alergat cu Trabantul toată dimineața prin București și-au dat un răspuns pe măsura prestației mele. După peste 20 ani de la această reușită, citesc și recitesc stenograma ședinței, văd amfiteatrul plin până la refuz și retrăiesc cu mărgăritare de fericire
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Nomenklaturam delendus esse. Căci nihilizarea secilor curiști și a Nomenclatorilor Bolșevicioși or descătușa forțele vii, energiile numeroase, viul entității valahicești, și arheul Neamului nostru ar zburda cu miei pe miriștile timpurilor noastre. Vorbe-n vânt. Sociologul, improvizat, cât omul bunei priceperi, îți arată imediat că ne zbatem în comunitar, în cumetrial, în extricabil. Mihai Șora, ca ministru al Învățămîntului n-a izbutit, din cauza pilelor și a presiunilor, să schimbe nici un mărunt funcționar în cîrlănăria ce-i fusese încredințată. Fiecare un văr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
prostie și înțelepciune: „Astăzi este o zi de deosebită importanță pentru organizația noastră de bază, întrucât în această adunare vom alege în conducerea org. de bază cei mai devotați și cei mai conștienți tovarăși care au dat dovadă de multă pricepere și conștinciozitate în muncă. Călăuziți de marea învățătură marxist leninistă, clasa muncitoare din țara noastră a pornit, după marele act din 23 august 1944, la construirea unei vieți libere și fericite. Însuflețiți de marea experiență a stahanoviștilor sovietici, clasa muncitoare
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
ofițer a manifestat atât pe câmpul de luptă, cât și după război, la comanda Regimentului 13 Dorobanți și a Diviziei, o dragoste profundă pentru cariera militară, față de patrie, arătându-se vrednic de a-și sluji neamul cu toată energia și priceperea sa, de a-și face datoria în mod exemplar, așa cum o dovedesc cele 12 decorații române și ruse primite. d. Contribuția materială a populației orașului Huși și a județului Fălciu la cucerirea Independenței de Stat a României Sprijinul material acordat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]