4,062 matches
-
înțelegătorul. Toate încâlcitele și greu inteligibilele observații ale lui Jung sugerează alchimia universului interior. Meșteșugul nu poate fi făcut bine fără nițică artă. Am oroare de eruditul mărginit la explicații. Îmi amintește de sentința lui Titu Maiorescu: "păziți-vă de prostul erudit". * Pentru aceste motive nu disprețuiesc dimpotrivă literatura, beletristica, arta, ca o cale de înțelegere a complicatului mecanism psihologic. Constat, cu plăcere, că noțiunea "suflet" a reapărut în semantica psihiatrică. Nimeni nu știe ce este sufletul, dar toată lumea îi recunoaște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
București pentru că, este o veche competiție între aceste capitale. După o călătorie într-un compartiment cu oameni foarte inteligenți, care au discutat tot timpul despre evoluția inteligenței la Paris, Madrid și Londra, mi-a fost teribil de dor de un prost, Prost autentic, neînvățat (nici măcar alfabetizat): Am simțit nevoia urgentă să mă aștern la taifas cu Vasile al meu. Vasile al meu nu-i călugăr, dar nici fantomă nu-i. El există. La dimensiunile mele modeste, Vasile al meu este foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
dispoziție: Varianta 1. Să fie acostat, într-un soi de respect șmecheresc de taximetriștii necinstiți: "șefu" (odios apelativ) sau "domnu" (detectare de fraier), urmând a i se încasa un tarif incredibil. Taximetristul bucureștean are convingerea că provincia este locuită de proști care, când ajung cu treburi la București, trebuie jefuiți în mod obligatoriu. Dacă ești din Iași, și te diagnostichează după vorbă, după port, taximetristul bucureștean se simte obligat să te deplângă, el auzind că în Iași, unde trăiești tu (nefericit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
surrealismului sunt de mai multe categorii, în general sunt de două categorii, unii din zodia lui Vasile, alții din zodia celor care se topesc în "ah" și "oh" în fața ineditului, modernului. Dar ambele categorii încap bine în una singură, a proștilor (cu literă mare). Instituția "Prietenia" Puține revoluții în istoria omenirii sunt comparabile cu eliberarea erotismului și cu nucleul acestui eveniment, Prietenia. Admisă de tineri, acceptată de generațiile mai vechi, viitorul acestei instituții va fi influențat, încă, de reticențe, de amintiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
fost milă de El. Cum de era atât de slab Dumnezeu? Nu puteam spune nimic, nimănui. Am încercat să-i traduc surorii mele cauza acestei suferințe care devenise de-a dreptul o boală. Mi-a răspuns scurt că sunt un prost și mi-a cerut să-i dau cinci lei, să nu mă spună... Mi se tot "serveau" ceaiuri cu gust imposibil. Formula deochiului era suverană. Eu însă aveam altfel de trăiri, mai mistice decât deochiul. Descoperisem că în cadranul pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
nu cred în existența unui grup de presiune organizat. Cred în presiunea colectivă care se produce la un moment dat când situația devine intolerabilă (atenție, intolerabilă într-o democrație, poate tocmai fiindcă e democrație!). Democrația este „un regim politic al proștilor pentru proști” sau al prostimii pentru prostime. E un regim, prin natura lui, de stânga, ne zice domnul senator. Și este încurajat doar de intelectualii de stânga. De aceea, Alexandru Paleologu nu are nici o încredere în intelectuali, căci aceștia încurajează
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în existența unui grup de presiune organizat. Cred în presiunea colectivă care se produce la un moment dat când situația devine intolerabilă (atenție, intolerabilă într-o democrație, poate tocmai fiindcă e democrație!). Democrația este „un regim politic al proștilor pentru proști” sau al prostimii pentru prostime. E un regim, prin natura lui, de stânga, ne zice domnul senator. Și este încurajat doar de intelectualii de stânga. De aceea, Alexandru Paleologu nu are nici o încredere în intelectuali, căci aceștia încurajează aberația numită
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ai României: Un grupuscul de „proști, inculți sau dogmatici” care se pronunță „în numele unei minorități inventate” au sprijinit „aberanta recomandare” a CNCD pentru utilizarea însemnelor religioase în școlile publice exclusiv la orele de religie. Întreaga acțiune este „o conspirație a proștilor”. De ce oare sunt acești oameni proști? „Politologul” ne sugerează că suntem incapabili să ne adaptăm la curentul principal. Eu una am înțeles că nu știm să fim oportuniști. Știm prea bine că la revoluție „s-a ieșit cu crucea și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
la curentul principal. Eu una am înțeles că nu știm să fim oportuniști. Știm prea bine că la revoluție „s-a ieșit cu crucea și icoana”, că „Biserica este singura redută etică a moravurilor” (sic!), că am fost suficient de proști să nu ținem cont de ofensa pe care o aducem „sensibilității religiose” și, uite așa, ne-am trezit bine taxați de toată lumea care contează: de reprezentanții cultelor, cum le zicem noi, cei înfierați pentru „corectitudine politică”, el le zice la
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de lene n-a murit nimeni!”. Capitalismul, mai puțin cel axat pe o doză ridicată de protecție socială este nemilos. Expunea leneșii fără averi moștenite la moarte prin înfometare, pe cei cu performanțe mediocre la salarii foarte mici, pe cei proști la o grea supraviețuire. Dictatura pieței este foarte dură pentru oamenii comozi, nedispuși să învețe, încremeniți în ceea ce știau ei de pe vremuri. Lucrătorii învingători ai capitalismului sunt cei performanți. Lucrătorii învingători ai comunismului nu există. Eroii „muncii socialiste” sunt foarte
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cu simplitate "Doamna este servită", acest imobil nu avea nimic din ceea ce îi trebuie unei legații sau ambasade. (Regele Alfons al XIII-lea162 refuzase să primească clădirea în dar, deoarece oferta era condiționată de instalarea Ambasadei în ea...). Această arhitectură, prin prostul gust și supraîncărcarea ornamentală era un adevărat coșmar dispeptic 163, iar clădirea, din lipsă de amatori, era închiriată pentru filmări. Unul dintre aceste filme a fost "Indigestiile lui Gargantua". Din fericire, mai tîrziu, prin voința regelui Carol al II-lea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
să publici la fundația lui. Ai uitat? Mai erau Breban și o cuconiță plină de ifose, o poetesă căzută în admirația marelui romancier. — A lui Breban? Nu, nu-i vorba de Breban, celălalt mare romancier. Hai, nu mai face pe prostul, că înțelegi tu ce vreau să spun! Nu mai suport să mă bată la cap și să mă împiedice să-mi scriu articolul. Mă ridic din fața computerului și, nici una nici două, îl îmbrâncesc în sala de baie și-l încui
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
îmi susură cineva la ureche. Cotidianul, 2-3 martie 2002 America e cu ochii pe noi — Pe tine nu te-a enervat articolul lui Tony Judt? mă întreabă Pastenague în stilul său abrupt, americănesc... De ce să mă enerveze? fac eu pe prostul. — Cum de ce? N-ai văzut cum e făcută cu ou și cu oțet țărișoara? Îmi flutură pe sub nas un număr mai vechi din 22 în care se lăfăie pe mai multe pagini articolul „România: ultima pe listă”. E un număr
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
bine spune-mi părerea ta despre articolul lui Tony... — Nu avem decât ce merităm, am spus eu într-un târziu. Ne credem mai cu moț și mai deștepți decât vecinii noștri. — Care vecini? — Bulgarii, ardelenii, moldovenii... Și de fapt suntem proști făcuți grămadă. — Toți? — Nu știu. Mai ales mânuitorii condeiului. — De ce? Pentru că n-am priceput destul de repede că sunt unii pe lumea asta mare care au o nevoie vitală să pună în cârca altora toate relele pământului. Am făcut totul ca să
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
felul de defecte, dar de ce oportunist... Adică disidenții au fost niște oportuniști? Sofismele lui Pastenague au început să mă obosească. — A găsit momentul oportun pentru a-și manifesta disidența, se încăpățânează Pastenague. De-aia îl numesc oportunist... Ceilalți erau niște proști. El a fost deștept. A calculat perfect, ca la șah... Și uite că i-a ieșit! Nu pot să-l las să spună chiar orice. — Uite ce e... zic. În primul rând, e greu să-ți închipui că toți, oricât
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
vieți, iar diverși tipi cu globula marketingului în sînge adună comisioane. Asta e lumea în care ne învîrtim: fraierul n-are cum să devină șmecher, în vreme ce șmecherul genetic, dacă nu profită la timp, riscă să se transforme în fraier. Are prostul bani, are negustorul tîrg. Așa sună un proverb de pe plaiurile Ardealului. Dar care-i tîrgul? Negustorul îl știm, e producătorul de lame, spray-uri și smacuri de dat pe față după bărbierit. Însă el cîștigă bani în mod arheologic, storcînd
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ÎNFRÎNGERI Genetic, românii cîștigă rar, dar pierd des și din toată inima. Și tot românii, atît de înțelepți cît pot fi ei, au produs și proverbe despre învățămintele eșecului. Unul dintre acestea spune că deșteptul învață din greșelile altuia, în timp ce prostul nu înțelege nimic nici măcar din propriile erori. Putem spera la deșteptăciune? Cum uneori piedica fatală ne-o punem singuri, s-ar putea spune că nu. Dar trăim cu speranța că, pe pămîntul acesta, pentru fiecare om există o linie a
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
universal. În poveste și nuvelă nu se observă, ci se demonstrează observațiuni morale milenare. În Soacra cu trei nurori dăm de eternul conflict dintre noră și soacră; Capra cu trei iezi este ilustrarea iubirii de mamă; Dănilă Prepeleac dovedește că prostul are noroc; Punguța cu doi bani dă satisfacție moșilor care trăiesc rău cu babele lor; Povestea porcului verifică adevărul că pentru o mamă și cel mai pocit prunc e un Făt-Fru-mos etc. Amintirile nu ies nici ele din această formulă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ariéré": " - Ce sunt? ...rierel? Mări, ce vorbe sunt aestea? Ha, ha, ha... Auzi înghitație, rierel, bonjur? Auzi parascovenii pocite?... Nu cumva, soro dragă, s-o mutat țara Moldovii din loc?... Nu cumva suntem franțuji, nemți, jidovi ?... și noi, ca niște proști, ne credem tot moldoveni?... Ha, ha, ha, rierel, înghitație!" Enache Damian își iubește țara: " - ...Țara Moldovei îi binecuvântată de Dumnezeu! Și cine nu știe s-o iubească și s-o prețuiască nu-i vrednic să-i mănânce pâinea și sarea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Simboluri, fantasme, reprezentări (2001), Fractalii și timpul social (2003), Herme neutica simbolismului religios. Studii și eseuri (2003), Mișcări religioase orientale. O perspectivă socioantro pologică asupra globalizării practicilor yoga (2006), România în starea Bardo. Publicistică și dialoguri culturale (2006) și Mama proștilor e mereu gravidă. Sociologia patologiilor cotidiene (2010). La Editura Polirom au apărut Mentalități și ritualuri magico-religioase. Studii și eseuri de sociologie a sacrului (1998), Culianu, jocurile minții și lumile multidimensionale (2000), Antropologie socială și culturală (2009) și Sociologia sportului. Teorii
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
finală sună cam așa: "Credeți-mă, vorbesc serios. V-aș minți eu pe dumneavoastră?" (Acordați-mi numai prilejul!. Una din cele mai des folosite expresii în orice conversație este " Sigur că... ". Ea are trei sensuri răspândite: "Trebuie să fii un prost ca să pui asemenea întrebări" (sarcastic); Sunt așa de bine informat încât știu tot ce se poate ști despre asta" (plin de sine); Știu că sunteți destul de inteligent ca să vă dați seama de acest lucru, dar mă voi referi totuși la
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
pierdut în reverii stupide”. Linne, naturalist de renume, era caracterizat în școală: „înapoiat mintal și bun numai pentru cizmărie”. Justus von Liebig, chimist de excepție, era poreclit „Justus cel prost”. W. Scott a fost calificat de profesorul său: „este un prost și va rămâne un prost”. Edison a fost considerat de profesori „prea prost ca să poată învăța ceva”. În același context, eșecuri școlare au înregistrat: Churchill (a rămas repetent în clasa a VI-a), Tolstoi (a fost dat afară de la colegiu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Ar fi trăit în rai o viață,/ De-ar fi costat și acolo mărul/ Cât costă azi, la noi, la piață” (Adam și Eva). „Fauna” tradițională a comicului este prezentă in corpore: despoții, patrioții de paradă, cozile de topor, impostorii, proștii, mediocritățile, grandomanii, detractorii și categoria mai nouă a bișnițarilor, chefliii, avarii, îngâmfații: „Deși murea, se bucura nespus/ Că și-n mormânt va sta cu nasu-n sus....” (Unui îngâmfat). Dar T. depășește gluma de moment: „Doamne, da, imperiul cade/cu toți
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
ce e, mă?” Zic: „O abdicat regele!”. „Cum așa?” „Uite-acuma o spus la radio.” Deci ăsta a fost primul moment politic din viața mea care m-a afectat: abdicarea regelui. Și, pe urmă..., atuncea fiecare comună, domne, Își avea prostul, tăntălăul și săracul satului... Ei, și din ăștia toți s-au trezit președinți de colectiv, președinți de sfat... Toți au fost puși pe trepte Înalte. Și fără pregătire..., că nici să scrie nu știau, domnule. Și-au devenit mari membri
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aceea am fost scos din celular și m-a băgat acolo, pentru că am ajuns aproape ca să mor. No, și Almășan baci m-a Întrebat mai Întâi: „Pentru ce ești aicea? Ce ai făcut? Cum ai făcut? De ce ați fost așa... proști? Asta bine ați făcut. Asta n-ați făcut bine”. Și mi-a dat un sfat forte bun: „Ai grijă și nicăieri În pușcărie, nici aicea, nici la altă parte să nu vorbești despre cazul tău. Nu vorbești nimic despre prietenii
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]