4,867 matches
-
în următorii ani să crească numărul deținuților cu grad ridicat de școlarizare, pînă la o suprapunere cu structura educațională a populației societății libere. Tot legat de acest aspect al școlarizării, trebuie prezentat efortul de instruire făcut pentru educarea deținuților în pușcării. În toate țările se alocă sume importante pentru creșterea numărului de ani de studii, considerîndu-se că educația contribuie la sporirea civilizației, la prețuirea tot mai înaltă a persoanelor, bunurilor și a vieții celorlalți oameni din jur. În acest sens, raportările
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
același sistem electiv prin care sînt aleși primarii și consilierii. Mai devreme sau mai tîrziu, problema schimbării proprietății se va pune și în România, deși acum se consideră că soluția cea mai bună a fost deja adoptată în 1991, cînd pușcăriile au trecut de la Ministerul de Interne la Ministerul de Justiție. Chiar dacă nici unul din modelele alternative menționate mai sus nu reprezintă un panaceu, este cert că acceptarea tuturor pe piața administrării pedepsei va crea o competiție benefică pentru societate și pentru
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
laudă singure pe site-urile oficiale și în revistele și cărțile pe care le editează), ci are caracter global, inițiat în SUA în anii președinției lui Bill Clinton, din considerente economice ("este mai convenabil să construim spitale și școli decît pușcării, iar pe infractori să-i supraveghem în comunitate decît în închisori" afirma el în numeroase declarații, construindu-și discursurile electorale cu care a cîștigat alegerile pe tema reformei sănătății, prin reducerea cheltuielilor cu întreținerea închisorilor). Numărul deținuților s-a redus
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
arestaților va fi tot mai mic de la an la an. Dotările celulelor și bunurile deținuților Că vrem sau nu să recunoaștem, închisorile sînt pubele ale societății, deținuții sînt gunoaiele, iar angajații sînt gunoierii statului. În fiecare zi, duba deversează în pușcării noi gunoaie, iar pe altele le returnează societății, reciclate adesea anapoda, strîmb, cu defecte ascunse de controlul tehnic de calitate. Locuri vetuste și insalubre, dominate de suprapopulare și promiscuitate, arbitrarii și inegalități, umiliri și interdicții, penitenciarele frapează prin absența sau
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
rapid, putîndu-se cumpăra nu numai bunurile la care au acces liber toți indivizii din afara închisorii, ci chiar și lucruri interzise în societate. Unii dintre cei arestați pentru consum și trafic de droguri reușesc să-și procure substanțele halucinogene și în pușcărie, vînzîndu-le la prețuri mult ridicate. Cei mai mulți dintre dependenții de droguri își găsesc refugiul în inhalarea altor substanțe mai periculoase: prenadez, lac pentru mobilă etc. După cum aristocrații penitenciarelor se pot bucura de băuturi alcoolice rafinate, iar sclavii de băuturi făcute din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
acelor zone care scapă reglementărilor legale, ele devenind surse de legitimare a puterii, zone de libertate sau de siguranță. Luptele pentru cucerirea puterii sînt vizibile în rîvna cu care deținuții învață legile pentru a-i da în judecată pe reprezentanții pușcăriilor pentru diverse încălcări ale drepturilor lor, pentru sporirea acestor drepturi și pentru limitarea puterii statului. Iar interzicerea unor bunuri firești în casele oricărui cetățean liber neinterzise oficial de nici o lege reprezintă o modalitate de menținere a puterii și a controlului
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
extensia și libertățile lui și mizeria, sărăcia, limitările și abuzurile spațiului carceral. Față de celelalte niveluri ierarhice, este vizibil în luxul și privilegiile staff-ului și austeritatea și privațiunile angajaților inferiori. Cel mai elocvent este exprimată această realitate prin existența în pușcării a trei săli de mese: pentru subofițeri, pentru ofițeri și pentru director și adjuncții săi; sau în cabinetele medicale de pe secții și birourile medicilor șefi, ca și în camerele comandanților de secții și birourile personalului administrației centrale. Trecerea penitenciarelor în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fac posibilă schimbarea compoziției hranei date de închisoare: "orezul care-ți vine... prăjești o ceapă, bagi un pic de bulion și i-ai schimbat și aspectul și gustul, de exemplu. Că, dac-ar fi să stai 20 de ani în pușcărie, 20 de ani nu mai mănînci cartofi prăjiți deloc?"210. Sărăcia și primitivismul alimentar întrețin inegalitățile dintre deținuți, sporind contrastul dintre cei căutați și cei necăutați de rude. Traficul pe caleșcă, în spălătoare sau la plimbare înflorește, cei săraci și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
putem închipui că marea majoritate a deținuților au fost în libertate alcoolici și fumători înrăiți, obiceiuri pe care au încercat să și le conserve în starea de arest. Și alte boli ale noilor decenii sînt mult mai bine reprezentate în pușcării decît în afara lor. Nici o altă instituție publică nu cumulează atîția bolnavi de SIDA sau seropozitivi precum închisoarea. Pe fondul unei inculturi crase, cei infectați cu HIV sînt supuși oprobiului public, fiind excluși din grupurile de deținuți, fiind înjurați, bătuți, furați
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
exterior, precum și luarea în considerare a deținuților în strategiile terapeutice naționale. De aceea reforma sănătății în mediul penitenciar trebuie să intre în vizorul organizațiilor medicale superioare. Colegiul medicilor trebuie să se sesizeze și în cazul abaterilor sau neglijențelor doctorilor din pușcării (epidemia de rîie de la Codlea din anul 2002 este dovada iresponsabilității cadrelor medicale, nesancționate pînă în prezent). Reforma sanitară presupune înțelegerea închisorii ca spital și a delincvenței ca o boală socială și deci recompunerea politicii instituționale în funcție de imperativele sanitare. Puterea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Furtul acestor albume și folosirea lor în toaletă echivalează cu violarea nevestei, fapt aspru pedepsit. Pentru prevenirea altercațiilor pe această temă, cadrele furnizează deseori deținuților reviste pornografice, stimulîndu-le sexualitatea fantasmatică, încercînd astfel să limiteze numărul relațiilor și violurilor homosexuale. Dacă pușcăria este o formă de castrare psihologică, homosexualitatea le apare unora ca un mijloc de reafirmare a virilității, stimulată de absența vorbitoarelor sexuale și de neglijența sau răutatea unor gardieni. Golită de orice încărcătură afectivă ce este întîlnită deseori între partenerii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Dar pentru asta trebuie mai întîi reeducate cadrele, internate într-un centru de recuperare religioasă, pentru a primi ceea ce atîta amar de vreme le-a lipsit: dragostea față de semeni, iubirea și respectul, deschiderea sufletească și sinceritatea totală față de deținuți. Dacă pușcăria e sursă a nenumărate defecte și o schimbare de mari proporții se impune, atunci primul lucru care trebuie făcut e reeducarea cadrelor sau înlocuirea lor cu preoți. Căci dacă penitenciarul este locul penitenței, călăuzătorii morali trebuie să fie slujbașii lui
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
au dovedit de-a lungul timpului printre puținele forțe care au contribuit la umanizarea închisorilor. În ciuda disprețului fățiș arătat față de acestea, a refuzurilor de a răspunde sesizărilor lor, ONG-urile au bombardat sistematic opinia publică națională și internațională cu problemele pușcăriilor, forțînd în cele din urmă acceptarea unor măsuri reparatorii. Prin monitorizarea respectării drepturilor persoanelor aflate în detenție, ONG-urile au devenit principalele instituții care au militat pentru reforma penală. Disprețuite și blocate inițial, acțiunile întreprinse de ele sînt astăzi motivele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
civilizația se definește prin creșterea densității morale a populației. Cum nici un om și nici un grup de oameni nu posedă capacitatea de a determina exact potențialitățile altor ființe umane, nevoile lor avansînd pe măsura creșterii gradului de civilizație umană, standardele privind pușcăriile se schimbă și ele periodic. De la Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată de ONU în 1948, la Standardul de Reguli Minime din 1955, Convenția împotriva torturii și a altor tratamente crude, inumane sau degradante din 1984, la Ansamblul de principii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
standarde de civilizație carcerală. Cu tot disprețul față de ele și cu toate încălcările lor frecvente, ele s-au încetățenit treptat, schimbînd nu doar regimul închisorilor, ci și societatea în ansamblul ei. Spre exemplu, deținuții politici anticomuniști au fost eliberați din pușcării în 1964 în urma adoptării de către România a unor astfel de tratate internaționale. Deoarece aceste standarde se adresează unei varietăți uriașe de culturi și popoare, au un mare grad de generalitate, referindu-se la condițiile minime ce trebuie acceptate. Specialiștii trebuie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
parter gladiatorii și condamnații la moarte, iar la etaj cei ce urmau a fi exilați sau altfel pedepsiți. Se pare că nici o societate nu rezistă tentației de a priva de libertate o parte a membrilor săi. Istoria certifică așadar existența pușcăriilor ca locuri de pedeapsă în care au fost aruncați cei care încălcau legile și atentau la ordinea socială. Teama de pedeapsă a stat la temelia societăților, iar închisoarea a fost ultima dintr-un șir întreg de instituții menite să protejeze
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dispărînd și apărînd altele noi, în funcție de modul de înțelegere a pedepsei și a dreptății. Sute de ani pedeapsa cu închisoarea nu a fost stipulată prin lege, aplicîndu-se în funcție de dispozițiile autorităților locale sau statale. În Antichitate și în Evul Mediu timpuriu pușcăria era locul în care indivizii erau ținuți pînă la executarea sentinței, avînd funcția pe care o au azi casele de arest preventiv. Detenția era de scurtă durată cîteva zile, deseori doar cîteva ore -, pînă cînd avea loc judecata. Dacă despre
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
încarcerați putînd să-și păstreze și să primească haine de acasă, să beneficieze de asistență medicală, toți avînd bani asupra lor și doar cei săraci fiind întreținuți de administrație. Secolul al XVIII-lea a marcat trecerea la pedeapsa cu închisoarea. Pușcăria și-a păstrat în tot acest timp și rolul de loc al supliciilor și de așteptare a unui verdict cu efecte corporale (bătăi, torturări, omorîri), dar în același timp detenția a devenit pedeapsă prin ea însăși. Durata încarcerării a crescut
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
judecători de la Departamentul de Cremenalion de la Craiova, cum să urmeze a judeca", el cere să primească săptămînal situația exactă a celor închiși: "s-a dat poruncă către dumnealui vel caimacan, ca pentru toți vinovații cîți au găsit dumnealui închiși la pușcăria Craiovei și pentru cîți se vor fi trimis și vor fi închiși de cînd au venit Măria sa, să trimită extractu cu arătarea de cîndu sînt închiși și vinovăția lor"250. La insistențele lui John Howard, marele filantrop englez care a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
toate nemulțumirile populare care căpătau dimensiuni tot mai mari au fost subordonate unui sistem juridic ce le excludea din societate, aruncîndu-le la marginea acesteia. Încadrînd nemulțumirile și revoltele împotriva autorităților în aria delincvenței dominată de hoții, tîlhării, crime și violuri -, pușcăria a identificat ordinea socială cu pasivitatea, cu conformismul. Cu Legea din 1874 se încheie formarea sistemului carceral românesc. Cu ajutorul lui Ferdinand Dodun de Perrières, hotarele dintre dezordinea socială și infracțiune s-au șters definitiv 258. Sistemul penal medieval ortodox, dominant
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
malefic mecanism în alte grupuri umane. Acordînd responsabilitate mai mare unui delincvent cu cît gradul lui de periculozitate era mai ridicat, se obținea o subordonare necondiționată față de scopurile autorităților. Supuși terorii și spălării creierelor, deținuții erau apoi mutați în alte pușcării, devenind ei înșiși surse de teroare apte să declanșeze noi cicluri ale suferinței și răzbunării. Teoria lui Makarenko, îmbunătățită și perfecționată, a făcut numeroase victime acolo unde a fost aplicată. Cel mai cunoscut loc din România a fost închisoarea de la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ale terorii practicate de deținuți. Cărțile care au descris mecanismul reeducării au devenit celebre; ele se numesc Arhipeleagul Gulag, Primul cerc, Fenomenul Pitești etc. Militarizarea obligatorie a personalului a scos închisorile de sub autoritatea juridică, iar politizarea generalizată a sistemului (fiecare pușcărie avea un locțiitor politic, avansările făcîndu-se în funcție de rîvna ideologică demonstrată) a înlăturat mulți specialiști din afara cîmpului concentraționar. Cei rămași au ajuns curînd spaima închisorilor, prin mijloacele diabolice de represiune pe care le-au introdus. Cazul Ortansei Brezeanu este semnificativ, fiind
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ea ar fi fost însoțită de o liberalizare a codului penal și de dezvoltarea unor sisteme alternative la detenție. Absența acestor măsuri a făcut ca populația încarcerată să crească de la un an la altul, de aceea decizia de desființare a pușcăriilor pare să fi avut cu totul alte justificări decît punerea în practică a unei teorii reformiste formulate de Michel Foucault. Unii angajați ai direcției centrale consideră că această hotărîre ar fi urmărit înlăturarea definitivă din sistem a elementelor sovietice, a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
despre care Securitatea deținea informații că se aflau în legătură sau erau în slujba KGB. După 1982 închisorile au încetat să mai fie rentabile, scăzînd atît producția la export, cît mai ales producția globală. Excesivele măsuri de securitate luate în interiorul pușcăriilor (s-au instalat camere de luat vederi, care au produs numeroase alarme false și deficiențe tehnice din cauza unui personal necalificat să le utilizeze), cît și la punctele de lucru (care au fost dotate cu foișoare de pază, împrejmuite cu garduri
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dotate cu foișoare de pază, împrejmuite cu garduri și păzite de tot mai mulți subofițeri) au implicat cheltuieli foarte mari. Modernizările minimale impuse de regulamentele internaționale (WC-uri și instalații sanitare în toate camerele de detenție, cabinete medicale în toate pușcăriile, hrana la anumite standarde etc.) au necesitat sume foarte mari, cu mult peste cele obținute din munca pușcăriașilor. Reducerea banilor cuveniți deținuților din valoarea muncii prestate de la 33% la 10%, munca în condiții foarte dure, fără asigurarea unui echipament corespunzător
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]