5,519 matches
-
postbelice e, după Marin Mincu, conformă cu postulatele postmodernității. Poate cu unele postulate ale postmodernității, pentru că ultimele decenii în teorie nu aduc în nici un caz certitudini, legi. Mai departe, prin "permanenta valorizare a sincroniei" autorul înțelege un anumit tip de receptare care utilizează "vectorii evaluativi ai prezentului", ceea ce nu e nici pe departe, așa cum lasă să se înțeleagă, singura receptare îndreptățită. Este, iarăși, una dintre ele, față de care destui teoreticieni de prestigiu au rezerve serioase. Dar tonul expunerii lui Marin Mincu
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
teorie nu aduc în nici un caz certitudini, legi. Mai departe, prin "permanenta valorizare a sincroniei" autorul înțelege un anumit tip de receptare care utilizează "vectorii evaluativi ai prezentului", ceea ce nu e nici pe departe, așa cum lasă să se înțeleagă, singura receptare îndreptățită. Este, iarăși, una dintre ele, față de care destui teoreticieni de prestigiu au rezerve serioase. Dar tonul expunerii lui Marin Mincu are din păcate mereu note acute, imperative, definitive care nu stau bine unui text de azi și-i dau
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
Demnitatea și autocontrolul în fața durerii și a morții, totuși, imanente, este sfîșietoare. Evadările sînt, firești, nu în prezența familiei, pentru că nu o are, nu în căldura prietenilor, pentru că nu a avut timp să-i cultive, ci în poezie. În teoria receptării unui text poetic, în prelegeri despre structura liricii, în fascinația față de John Donne pe care are convingerea că l-a descoperit ca nimeni altcineva, o prezență totală în viața ei, suma tuturor celorlalte absențe. În aceste eliberări fizice și mentale
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
figură posibilă a realului." Trebuie să recunoaștem că sunt foarte puțini criticii capabili să se miște cu atâta dezinvoltură prin labirintul unor demonstrații teoretice de anvergură, fără a sacrifica obiectul investigat. Ion Pop face însă dovada unei reale capacități de receptare a poeziei, perspectiva teoretică fiind dublată permanent în studiul său de cea a criticului literar. Într-un cuvânt, o carte captivantă și stimulativă, atât prin interpretările pe care le propune, cât și prin provocările pe care le lansează.
Post ludum by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/9568_a_10893]
-
într-o colecție care se vrea un index ordonator al "arhivelor critice" nu e, în ansamblu, un obiect peren. E mai mult un fel de "Rider"s Digest", o publicație a momentului, care se uzează după un timp. Dosarul de receptare critică se înlocuiește, ca o anvelopă veche, la fel și datele bio-bibliografice, "ars poetica" (interviurile acordate de Ivănescu în anii "80), chiar și antologia, subsumată unei selecții provizorii. Un nucleu rămâne, peste ani, și intră în imensa stivă a "memoriei
Adulație în cerc restrâns by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12716_a_14041]
-
Pleșu, exemplu „care e sensul vieții?”, „ce e iubirea?”), nu poți răspunde silogistic, prin argumente logice, ci doar pe ocolite, prin secvențe diegetice. Ce intrigă la volum e că, vorbind despre înțelesul parabolelor, Andrei Pleșu se întoarce mereu la condiția receptării lor. Putința receptării (sau a nereceptării) devine laitmotivul cărții și deopotrivă criteriul de clasificare a pericopelor hristice. Unghiul bizar în care se așază autorul face ca parabolele să fie povești autoreferențiale: mesajul lor e despre riscul de a nu le
Receptivitatea pericopelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4095_a_5420]
-
e sensul vieții?”, „ce e iubirea?”), nu poți răspunde silogistic, prin argumente logice, ci doar pe ocolite, prin secvențe diegetice. Ce intrigă la volum e că, vorbind despre înțelesul parabolelor, Andrei Pleșu se întoarce mereu la condiția receptării lor. Putința receptării (sau a nereceptării) devine laitmotivul cărții și deopotrivă criteriul de clasificare a pericopelor hristice. Unghiul bizar în care se așază autorul face ca parabolele să fie povești autoreferențiale: mesajul lor e despre riscul de a nu le înțelege mesajul. Pînă
Receptivitatea pericopelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4095_a_5420]
-
de o atenție sporită din partea criticii. Cazul seamănă cu destinul lui Philip Roth, cel care și-a câștigat în primă fază o foarte bună primire critică, după care a îmbrățișat un ritm editorial la fel de dinamic. Cert este că, în malaxorul receptării contemporane, astfel de programe individuale, lăudabile, sunt abandonate de receptarea critică în zona unui anonimat absurd. Din păcate, altă anomalie a lumii noastre culturale. Dan Stanca nu pare afectat, fiind încredințat că drumul spre săvârșirea unei totalități trebuie urmat cu
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
lui Philip Roth, cel care și-a câștigat în primă fază o foarte bună primire critică, după care a îmbrățișat un ritm editorial la fel de dinamic. Cert este că, în malaxorul receptării contemporane, astfel de programe individuale, lăudabile, sunt abandonate de receptarea critică în zona unui anonimat absurd. Din păcate, altă anomalie a lumii noastre culturale. Dan Stanca nu pare afectat, fiind încredințat că drumul spre săvârșirea unei totalități trebuie urmat cu îndârjire. Așa a procedat de la bun început. Modelele sale literare
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
Alla turca de Mozart și o piesă de jazz. Participarea la acest eveniment de înaltă ținută artistică mi-a confirmat ideea că muzica trebuie ascultată cu un model aflat undeva în conștiința spectatorului - suficient de departe pentru a nu împiedica receptarea directă, dar în același timp suficient de pregnant pentru ca receptarea să fie imposibilă în afara lui. Duelul viorilor, ediția a treia a fost o reușită artistică incontestabilă, care presupune, speram, spre bucuria spectatorilor (și a tuturor factorilor implicați), repetarea ei, pe
Duelul viorilor la Sala Radio by Carmen MANEA [Corola-journal/Journalistic/83996_a_85321]
-
la acest eveniment de înaltă ținută artistică mi-a confirmat ideea că muzica trebuie ascultată cu un model aflat undeva în conștiința spectatorului - suficient de departe pentru a nu împiedica receptarea directă, dar în același timp suficient de pregnant pentru ca receptarea să fie imposibilă în afara lui. Duelul viorilor, ediția a treia a fost o reușită artistică incontestabilă, care presupune, speram, spre bucuria spectatorilor (și a tuturor factorilor implicați), repetarea ei, pe aceeași scenă, cu aceeași protagoniști în toamna anului 2014.
Duelul viorilor la Sala Radio by Carmen MANEA [Corola-journal/Journalistic/83996_a_85321]
-
absolută, iar punctele nevralgice ale unei opere sunt ocolite cu grație perifrastică. Textul ia mai degrabă forma prefeței sau a studiului ce-și propune să susțină, nu să dinamiteze un autor. Și cu cât autorul este mai valoros, cu atât receptarea lui critică e mai bogată în intuiții și definiții. Iată motivul pentru care Antonio Patraș nu va putea fi niciodată un cronicar exigent al actualității editoriale. Pierderea într-o parte este însă compensată de un câștig important în alte direcții
Critica analitică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9204_a_10529]
-
Limba și literatura română, din care a fost eliminat textul aforistic/critic, care urmărea demonstrarea de către candidat a competențelor de argumentare, în scris, a unor opinii în diverse situații de comunicare. Modificarea s-a produs după ce s-a constat că receptarea textului - folosit ca suport la acest subiect, îi punea în dificultate pe candidați, cei mai mulți concentrându-se pe ideea formulată în citat (de cele mai multe ori înțeleasă greșit). A treia modificare se aplică examenului de Matematică, unde vor fi subiecte diferite pentru
Bacalaureat 2013. Ministerul Educației modifică grila de subiecte by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78737_a_80062]
-
reveriei, insula. Așa încît, nu prima parte a acestui volum în trei secvențe (Joc secund, Uvedenrode, Isarlâk) e cea mai de citit, peste anii experimentali ai modernismului timpuriu, lăsîndu-i deoparte pe iscoditorii simbolurilor absconse (v., la Manolescu, istoria, savuroasă, a receptării). Proaspătă, în poemul inaugural, sans titre, mai e doar imaginea ultimă: "ascuns, cum numai marea,/ Meduzele când plimbă sub clopotele verzi." O invitație în larg ori, poate, în adînc. Răspunzîndu-i, în algebre complicate, altei, celebre, chemări: "Colo-n palate de
A doua șansă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7095_a_8420]
-
care-și plânge nefericirea "paradisului în destrămare", în care "Portarul înaripat mai ține întins/ un cotor de spadă fără de flăcări./ Nu se luptă cu nimeni,/ dar se simte învins". (Lucian Blaga). În orice caz, indiferent cum ne-am construi problema receptării cărții, cele trei cicluri ale acesteia (Ciclul Animus, Ciclul Anima, Ciclul Anima și Animus) stau, într-un fel sau altul, sub semnul fantasticului, supus el însuși unei degradări progresive, pe măsură ce cumpăna dintre civilizație și cultură se dezechilibrează în favoarea primeia. De
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
orice om palimpsest, are totdeauna ceva surprinzător și revelator de arătat. Criticii literari au de lucru Am primit, în ultima vreme, mai multe cărți valoroase pe care ținem să le semnalăm și aici. Unele dintre ele au avut deja meritata receptare în paginile revistei, altele, desigur, urmează să devină subiectul lecturilor critice. Așadar: Țeasta, volumul de versuri semnat de Eugen Suciu, Editura Tracus Arte, București, 2013; Înțelepciunea arabă. De la preislam la hispano-arabi , de Grete Tartler (ediția a III-a, revăzută și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2608_a_3933]
-
când numărul cititorilor de vocație s-a redus atât de mult, oferta promoțional-zgomotoasă a unor autori are un aer trist. Îi prefer pe aceia care își lasă exclusiv opera să vorbească, fără să se interpună profitabil între opera lor și receptarea ei; și care nu fac dulci presiuni asupra criticilor, măgulindu-i cu dedicații flamboaiante și probozindu-i, apoi, în cazul unul verdict negativ. Din specia aceasta rară, pe cale de dispariție, face parte și Ștefan Ioanid, un poet excelent, de puțini citit
Jurnal de poet by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7474_a_8799]
-
origini până în prezent a lui G.Călinescu și 31 de ani de la prima ediție postbelică, dacă o ignorăm pe aceea anastatică, cu falsuri, comandată de Iosif Constantin Drăgan. Ca orice operă monumentală, Istoria și-a avut criticii, lăudătorii și detractorii. Receptarea ei a cunoscut două momente penibile, imediat după apariție și imediat după război, o lungă perioadă de ignorare oficială și, cu câtva timp înainte de reeditarea din 1982, cuvenita formă critică de interpretare, care n-a exclus nici, de obicei, elogiile
G.Călinescu și detractorii săi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3313_a_4638]
-
care nu-i cuprinde neapărat pe contestatari, de la faimosul articol al lui Ș. Cioculescu despre Caragiale din 1935, nu fără oarecare ironie, dat fiind că autorul articolului se numără el însuși printre cei dintâi detractori ai lui G.Călinescu. Istoria receptării operei lui G.Călinescu a debutat cu „Bibliografia”, până astăzi inconturnabilă, a lui Ion Bălu din 1975 și a continuat cu două modeste „dosare”, unul în anii comunismului ( G.Călinescu interpretat de...), altul după 1989, alcătuit de Petre Gh.Anghel
G.Călinescu și detractorii săi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3313_a_4638]
-
nu un simplu mercenar ideologic. L-am avut coleg de catedră aproape patruzeci de ani. Devenise un fanatic călinescian. Când fusese sincer? Partea proastă e că bănuiesc a fi fost sincer în ambele epoci. Ne lipsește deocamdată o istorie a receptării adusă la zi. Ea ar arăta multe lucruri interesante, între care evoluția opiniilor de la extrem de favorabile în generația șaizeci, chiar și în lipsa reeditării cărții, la prudente sau defavorabile în generația optzeci (adversar ireductibil, Ion Bogdan Lefter). Cât îi privește pe
G.Călinescu și detractorii săi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3313_a_4638]
-
Dacă vreți, aceasta este, în fond, singura judecată de valoare care contează. Participarea fiecărui scriitor și a fiecărui moment la un anumit metabolism al literaturii, în fragilitatea căruia trebuie descoperită chiar rezitența sa, rămîne un mister. Mai mult decît atît, receptarea literaturii, indiferent dacă este vorba despre o receptare globală sau despre una fragmentară, e dependentă de factori extrem de diferiți, care țin de contextul ideologic și cultural, de sensibilitatea și cultura, de tradiția și forța fiecăruia de a rezista conformisului. Firește
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
de valoare care contează. Participarea fiecărui scriitor și a fiecărui moment la un anumit metabolism al literaturii, în fragilitatea căruia trebuie descoperită chiar rezitența sa, rămîne un mister. Mai mult decît atît, receptarea literaturii, indiferent dacă este vorba despre o receptare globală sau despre una fragmentară, e dependentă de factori extrem de diferiți, care țin de contextul ideologic și cultural, de sensibilitatea și cultura, de tradiția și forța fiecăruia de a rezista conformisului. Firește că a invoca aceste argumente, extrem de importante în
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
ne punem, în fond, această falsă problemă. Zic falsă, pentru că nu mi se pare că e productiv să transformăm în obsesie un proces care are gradul său de necesitate și firesc și care ține și de o anume spotaneitate a receptării. Revizuirea ține, dar nu în sensul acesta restrîns ideologic, de chiar esența artei și de ceea ce numeam odată măștile criticului literar. Sigur că există momente în care firescul acesta este forțat și dublat de o voință de a fi care
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
vie? Cu toate acestea, "avansarea" discursului rămîne, totuși, o problemă de maximă importanță, și este posibil ca ceea ce rezistă peste ani să nu fie, de fapt, decît ceea ce impune prin alteritate. Oricum, în acest caz, revizuirea redevine procesul organic al receptării unei întregi istorii prin prisma prezentului, lucru la care se gîndea într-o vreme chiar G. Călinescu. Contemporanii, ca să zic așa, nu mai cred în autoritatea unor judecăți oficializate și anihilante, intrate în rutină. Ei pun totul la îndoială, și
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
rol major în sensibilizarea și activarea fibrelor C. Leziunea țesuturilor produsă de injurie, boală sau inflamație eliberează substanțe endogene în fluidul extracelular care înconjură nociceptorii. Aceste substanțe includ H+, K+, serotonina, histamina, prostaglandinele, bradikinina, substanța P (SP) și multe altele. Receptarea inițială a stimulilor dureroși este realizată de neuroni aferenți primari cunocuți ca nociceptori. Recepția stimulilor noxici se produce în terminațiile nervoase specializate funcțional din piele, mușchi, articulații, viscere și dura mater. Stimulii noxici cutanați (mecanici, termici, chimici) sunt transferați prin
Durere () [Corola-website/Science/313574_a_314903]