5,397 matches
-
la Cupa Mondială organizată anual cât și la Olimpiada de iarnă. Competiția sportivă a schiului este împărțită în cinci discipline: slalom, slalom uriaș, superG, coborâre și combinata alpină. Tot in Munții Bucegi, în fiecare an, la 1 mai se desfășoara renumitul concurs de ski din Valea Mălăiești. Discipline extrem: schi artistic, mogule și schi acrobatic. Ocolirea tăiată sau virajul carve se definește ca fiind ocolirea în care cantul schiului urmează traiectoria ocolirii, generând pe zăpadă o urmă sub forma unui arc
Schi alpin () [Corola-website/Science/300230_a_301559]
-
Baltă nu vor mai trebui să bată drumul până la Blaj ca să își rezolve probleme legate de actele de identitate.Vor putea face acest lucru la Jidvei, prin intermediul noului serviciu înființat de Consiliul Județean Albă în parteneriat cu Primăria din Jidvei. Renumita podgorie (centru de vinificație). Jidvei deține cel mai modern complex de vinificație din Ardeal. Prima unitate agricolă de mari proporții cu profil viticol a fost înființat în anul 1949 și s-a dezvoltat continuu, ajungând în prezent să dispună de
Jidvei, Alba () [Corola-website/Science/300246_a_301575]
-
vocale etc., încât se poate spune că aici toți oamenii cântă. Alături de faima cântecului, a străbătut întreaga țară frumusețea portului popular butincenesc, creație a meșterilor populari locali, care transmit din generație în generație artă țesutului, a cusutului, a broderiei, a renumitelor cojoace și șube răspândite în toată valea Crișului Alb. Dintre tradițiile populare, păstrate cu autenticitate, poate fi amintit un obicei după care, primăvara, fiecare poartă este împodobita cu armindeni (crengi de tei cu frunze verzi), simbol al dragostei oamenilor față de
Buteni, Arad () [Corola-website/Science/300286_a_301615]
-
mână, apoi, în continuare, de mai multe mâini. Deși, în partea introductivă este notat anul când a început scrierea acestui pomelnic, s-au purtat discuții vii cu datarea acestui important izvor al istoriei noastre, formulându-se diferite ipoteze de învățați renumiți ca: D. A. Sturza, Melchisedec, I. Bogdan, m. Lascaris, Miletic, r. Rosetti, Ilie Minea, C. C Giurgescu, Iațimirscki, Victor Motogna, I. Vlădescu, P. P. Panaitescu ș. a. Slavistul Damian P. Bogdan, studiind critic acest valoros manuscris, Pomelnicul Mănăstirii Bistrița, a ajuns la
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
îmbunătățirea infrastructurii existente și au permis, de asemenea, creșterea fondurilor pentru proiectele de irigare a terenurilor aride. Acest nou sistem fiscal a dus la formarea unui sistem bancar de stat și la crearea de firme bancare. Una dintre cele mai renumite firme bancare a fost Murashu și Sons, cu sediul în Nippur. Aceste firme bancare acordau împrumuturi și credite pentru clienții. Dareicul a adus un impuls major pentru comerțul internațional, schimburi comerciale cu bunuri, cum ar fi textile, covoare, unelte și
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
Vânju Mare din județul Mehedinți, Oltenia, România. Localitate situată în județul Mehedinți la 7 km. de orașul Vânju Mare, pe Valea Blahniței. Această localitate s-a remarcat de-a lungul vremii pentru calitatea vinului produs aici; a fost o podgorie renumită mai ales în Evul Mediu. Recent producția viticolă s-a relansat prin apariția unor investitori. Economia se bazează pe agricultură și creșterea animalelor. În cea mai mare parte locuitorii sunt fermieri o mică parte a acestora lucrează în orașul Vânju
Orevița Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301610_a_302939]
-
Dar atât pentru el, cât și pentru ceilalți scriitori care rămăseseră în Rusia, au urmat vremuri mai grele decât ar fi putut prevedea. În 1918, Anna Ahmatova îi cere să divorțeze pentru a se mărita cu Vladimir Șileiko, un arheolog renumit. Personalitatea lui Șileiko, preocupat de cultura Egiptului antic, a Asiriei și Babilonului, era cu totul incompatibilă cu cea a Annei Ahmatova. Era cunoscut ca un om autoritar, neinteresat de preocupările domestice zilnice. După unele relatări, Șileiko nu o încuraja să
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
Mihail din Chylah și lui Dionisie, fiul lui Andrei din Densus, posesiunile Dealul Negru, Grosul, Ciula Mică și jumătate din Hatagel. În anul 1475, acest sat apare sub denumirea de CHULA. Un reprezentant al familiei Mare, pe nume Filip Mare, renumit umanist, ce trăiește între anii 1478-1526, a ajuns legatul regelui Ladislau al II-lea la Veneția. Acesta participa la luptele care s-au dat împotriva turcilor, culminând cu lupta de la Mohaci, în care și-a găsit moartea. Este menționat acest
Ciula Mare, Hunedoara () [Corola-website/Science/300544_a_301873]
-
au numit această plantă clopoțel, după forma florii. În aria râului Mureș din zona Remetea se practică pescuitul sportiv, aici găsindu-se diferite specii: știucă, balin, marnă, scobar, mihalț, efectivul de pești fiind în creștere. Regiunea Munțiilor Gurghiului este o renumită zonă de vânătoare. A fost vizitată de regi, principi, și alte persoane care în acești munți au vânat urși sau cerbi. În anul 1366 regele Ludovic I cel Mare plănuia campania italiană, scriind de aici scrisori prințului venețian Marco Cornuzzo
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
multe ori de prințul Rudolf moștenitorul tronului, fiul împăratului Franz Iosif; de Edward, prințul de Wales (Prinț de Saxa-Coburg-Gotha și Duce de Saxonia), care mai târziu a devenit regele Regatului Unit sub numele de Eduard al VII-lea; de politicieni renumiți, cum ar fi contele István Károlyi și prințul Alajos Esterházy. În Gurghiu au avut castele și familia regală română și regentul Miklós Horthy. Din Remetea se poate accesa Giughiul de Nord. Munții cu marginile abrupte și prăpăstioase, sunt rămășițele erupțiilor
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
a doua cameră cuprinde documente despre viața poetului, iar în ultima cameră sunt expuse machetă bătăliei din Albești, respectiv documente, poze și manuscrise. În incinta se află un parc cu arbori de tuia, cu un obelisc ridicat de frații Bossini, renumiți arhitecți de origine italiană, plachete legate de bătălie și statuia poetului național. În vârful monumentului este așezat vulturul cu sabie executat de sculptorul Miklós Kőllős. Obeliscul a devenit simbol național maghiar și simbolizează lupta pentru libertate. De ziua maghiarilor de
Albești, Mureș () [Corola-website/Science/300568_a_301897]
-
Hadrev (Hădăreni) și Keresztur (Grindeni) pe hartă sunt marcate prin "Gericht" și prin semnul π două locuri publice de pedepsire a delicvenților în perioada medievală. Cele două locuri se găsesc la distanță unul față de celălalt, pe vârfurile a două dealuri. Renumitul "tuf de Hădăreni" (strat reper, gros de câțiva metri), care aflorează pe dealul învecinat, a servit ca material de construcție pentru multe case din localitate. Stratul are forma unui brâu ondulat, de culoare cenușie, de unde denumirea sa locală ("Dealul cu
Hădăreni, Mureș () [Corola-website/Science/300582_a_301911]
-
sau o "sarică" de culoare albă. Portul popular bărbătesc are ca piese constituente cămașa cu barbur,pieptarul înfundat,cojoaca ciobănească din piei de oaie prevăzută cu mâneci foarte largi sau zeghe și sarică,cioareci strâmți din dimie albă, căciulă sau renumita pălăriuță mocănească specifice zonei Sibiului.Un element specific portului bărbătesc din Corbi îl reprezintă cămașa de flăcău,care are brodate,pe spate, "cruci" - motiv ornamental cu semnificații profunde,relevând,sub asepct vestimentar,în accepția publică locală,maturizarea purtătorului devenit "crucea
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
parcurs mereu a fost nevoie de mici reparații de întreținere. Deși din punct de vedere tehnic proiectul a lăsat de dorit, sub aspect arhitectural și estetic era o reușită, mai ales că pictura a fost realizată de un pictor autorizat renumit, Nicolae Damian. În 1976 Pr. Ioan Bucă începe lucrări de renovare completă a bisericii prin "Cooperativa de Muncă și Artă" și sub supravegherea inginerului tehnic de specialitate al Episcopiei Romanului; în timpul lucrărilor exterioare, când schela metalică era montată de jur
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
manifestări de bucurie, etc. Istoria organizării festivităților cu prilejul nedeilor se pierde în negura veacurilor. Era în primul rând o serbare câmpenească, pe malul Streiului, cu organizarea de jocuri și hore. Erau aduse orchestre cunoscute din alte părți, cele mai renumite erau „Bănățenii" din zona Zeicani (spre Caransebeș), apoi Măceoanii, Sălășenii și Slivășenii. În anii 30 satul Livadia avea o orchestră renumită, formată din Moș Măncilă cu vocea și clănetul (un adevărat rapsod popular), apoi Lascu Cotesc la trâmbiță și un
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
câmpenească, pe malul Streiului, cu organizarea de jocuri și hore. Erau aduse orchestre cunoscute din alte părți, cele mai renumite erau „Bănățenii" din zona Zeicani (spre Caransebeș), apoi Măceoanii, Sălășenii și Slivășenii. În anii 30 satul Livadia avea o orchestră renumită, formată din Moș Măncilă cu vocea și clănetul (un adevărat rapsod popular), apoi Lascu Cotesc la trâmbiță și un toboșar. La locul desfășurării serbării (Nedeii) crâșmarii veneau cu butoaie de bere, iar alți comercianți cu „șatre" cu bomboane, „pogăcele", mingi
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
joacă spre bucuria copiilor. Sătenii erau într-un continu dute-vino între casă și locul petrecerii, serbarea dura până târziu, ținând-o într-un chef cu oaspeții. Totodată cu prilejul nedeilor se mai făceau între tineri și aranjamente matrimoniale. Cea mai renumită Nedeie cu acest scop matrimonial și cu un pronunțat specific local din acea parte a Ardealului era Târgul de Fete de pe Muntele Găina, din Munții Apuseni, care avea loc în a III a duminică din luna iulie. Începând cu anii
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și respectate ale satului erau preotul Emil Vladislav și directorul școlii Groza Ilie. Tot în perioada interbelică, unii săteni mai săraci, au început să lucreze la Fabrica de Teracotă Baru, iar două persoane Creciunescu Alexandru și Vladislau Cornel au devenit renumiți profesioniști în construirea sobelor de teracotă pentru satele din jur sau din Valea Jiului. Alți locuitori din Livadia au devenit C.F.R.-iști lucrând la întreținerea liniilor de cale ferată, cantonieri sau acari (vezi una din fotografii). Opiniile politice ale majorității sătenilor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
calitate inferioară), în orice caz băubil, dar totuși țuica a rămas băutura preferată. S-a diminuat foarte mult rolul preotului și al învățătorului, rolul lor educativ și religios, motiv pentru care s-a redus foarte mult la generațiile actuale „a renumitei politeți și respect” reciproc al sătenilor. Satul Livadia nu mai are un învățător stabil, permanent. Un aspect pozitiv apărut este îngrijirea mormintelor, apariția de monumente funerare din piatră sau marmură, împrejmuite cu gărdulețe, punerea de flori pe morminte, aspecte care
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pentru prima dată la horă. La Sf. Gheorghe se împodobeau stâlpii porților cu mlădițe înfrunzite de salcie. De Rusalii, catolicii din Somușca, mergeau odinioară în pelerinaje, mai lungi ori mai scurte. Astfel, ei participau și mai participă și astăzi la renumitul pelerinaj de la Mănăstirea din Șumuleu - Ciuc ori la Cacica. Șezătorile erau odinioară prezente și în Somușca, alături de hora satului, de bal ori de clacă, astăzi fiind înlocuite de discotecă. Acestea erau locurile în care se întâlneau fetele și flăcăii. Hora
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
cât și pentru negoț. Astfel lucrau: ițari subțiri din lână pentru vară, ițari groși, bătuți la pică, pentru iarnă, numiți cioareci, sumane, sarici, scoarțe, leicere, păretare, fote, brâie, călțuni, pânză, cămeși, și altele. Piața de desfacere a acestor manufacturi era renumitul iarmaroc din comună. Odată cu decăderea iarmarocului și schimbarea portului strămoșesc, a decăzut și industria casnică. Cea mai importanta activitate industriala, este cea a exploatarii si prelucrarii lemnului. Pe raza comunei functioneaza 3 intreprinderi ce au ca obiect exploatarea si prelucrarea
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
o librărie cu cărți evreești. Apoi menagerii, circuri, panorame, comedii, ateliere de fotografii și multe alte distracții. Mărfurile se vindeau cu toptanul și cu bucata în valoare de sute de mii de lei. Oborul de vite era de asemeni foarte renumit. Se strângeau până la 1000 de perechi de boi, 600 de vaci de lapte, capre și cai de muncă. Boierii din Moldova și Grofii din Ardeal aduceau spre vânzare mulți cai și armăsari de lux. Cei mai serioși cumpărători de boi
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
ani, acești țigani erau lăutari, cismari și fierari, fiind de folos cășiunenilor. Astăzi, unii își căștigă traiul prin Italia, alții prin „ciubucărie”, alții muncind pământul cășiunenilor. Puțini mai sunt aceia ce păstrează obiceiurile vechi. Dintre lăutarii de astăzi, cel mai renumit țigan este Filip. Viața artistică a comunei Cașin este în strânsă legătură cu trecutul ei. Portul, obiectele de artă, felul cum își construiau casele și le împrejmuiau, este apropriat ca la poporul vechi al Dacilor. Casele vechi de peste o sută
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
a durat până în 1989) au slăbit capacitatea de încărcare social-economică a așezării. Din cele mai vechi timpuri Diosigul a fost renumit pentru cultivarea viței de vie. O mare contribuție la renumele comunității noastre o are Podgoria Diosig, având cele mai renumite soiuri de struguri de vin și de masă, cu vinuri recunoscute mai ales în zona de vest a țării, dar și in străinătate. Anual, aici sunt organizate concursuri de degustări ale vinurilor produse de localnici, dar și de cultivatorii de
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
Kodexe. Au rămas fideli vechii lor devize ""cu crucea și plugul"" (în maghiară "keresztel es ekevel") devenind harnici gospodari lucrând pământul, cultivând pomi fructiferi și viță de vie pe dealurile din împrejurimi. Au crescut animale, cu precădere cai de rasă renumiți, apoi au înființat o balta de pește vizibilă și în ziua de azi. Vinul de Sâniob era renumit și exportat până în Europa de Vest. De-a lungul anilor unii dintre regii maghiari, poate invidioși pe bogăția abației, le-a îngrădit călugărilor unele
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]