KorAP: Find »[drukola/base=reporter & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...154 155 156 ...240 >

5,999 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324

putea fi, domnule polițist, spuse el rar, accentuând cuvintele cu subînțeles. Termină fraza cu Încă o privire insinuantă aruncată către baie și rânji satisfăcut. Logan Încuviință din cap. — Mulțumesc, ne-ai fost de mare ajutor. Nu, nu am fost, spuse reporterul. Am fost „vag și incoerent“ ca un „boșorog senil“ ce sunt. În timp ce bărbatul se Îndrepta agale către biroul său, Logan și Watson se grăbiră către toalete. Spre surpriza lui Logan, Watson nu avu nici o reținere În a intra În toaleta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
mai mari ca FC Aberdeen să câștige campionatul decât să se Întâmple asta. Un ciocănit În parbriz Îl făcu pe Logan să tresară. Văzu o față zâmbitoare În ploaie, cu o ediție În Evening Express pe post de pălărie. Era reporterul care „nu le spusese“ că respingătorul domn Miller se ascunde În toaleta bărbaților. — Ești Logan McRae! zise bărbatul. Vezi? Știam eu că te cunosc de undeva! — A, da? făcu Logan așezându-se din nou pe scaun. Omul În pantaloni bufanți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
fost rău. Păcat că „polițistul erou“ nu creează nici o aliterație... Ridică din umeri. Apoi Își strecură mâna prin deschizătura geamului. — Martin Leslie, Biroul de Reportaje. Logan i-o strânse, simțindu-se din ce În ce mai puțin În largul lui. — Doamne, Logan McRae... spuse reporterul. Ești inspector acum? Logan răspunse că nu, era tot comisar, iar bătrânul păru revoltat. — Glumești! Ce nenorociți! Dar meritai să te facă! Angus Robertson ăla era o lichea și jumătate... Ai auzit că și-a tras o operație de apendicită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
lichea și jumătate... Ai auzit că și-a tras o operație de apendicită la minut În Peterhead? spuse el coborându-și vocea. Șurubelniță cu vârf ascuțit, direct În stomac. Se cacă Într-un săculeț acum... Logan nu răspunse nimic, iar reporterul se aplecă pe geamul mașinii, vârându-și capul Înăuntru. — Și la ce lucrezi acum? Întrebă el. Logan privea drept În față, prin parbriz către Lang Stracht care se Întindea Înainte, cenușiu și posomorât. — Păi... Ăăă... făcu el. — Dacă te interesează

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
o crimă, atâta timp cât e o știre la mijloc. Dezgustat, Leslie se opri o clipă. — Și, În orice caz, scrie numai prostii. Logan Îl privi gânditoare. — Ai cumva idee cine i-a spus că l-am găsit pe David Reid? Bătrânul reporter clătină din cap. — Habar n-am, dar dacă aflu, vei fi primul care va ști! Mi-ar face o plăcere deosebită să i-o trag și eu lui. Logan Încuviință. — Excelent, spuse el și Încercă să zâmbească. Păi, noi cam

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
de detaliu În acest moment. Va trebui să așteptați declarația oficială. Nu a trebuit să aștepte prea mult. Cinci minute mai târziu, Range Roverul Împroșcat cu noroi al inspectorului Insch apăru În viteză. Între timp, se formase un cordon de reporteri de la ziare și televiziuni, formând un zid de microfoane și camere de luat vederi la baza treptelor, Înghesuindu-se cu toții sub umbrelele mari și negre. Ca la o Înmormântare. Insch nu se obosi să coboare din mașină. Lăsă doar geamul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
jos. Știa că aici se va ajunge Încă de când ziaristul Îl invitase la masă. — Știi bine că nu pot să Îți spun nimic. Își Împinse farfuria. Știu doar că mie poți să Îmi spui mai multe decât le spui celorlalți reporteri. Știu că poți să Îmi spui ce se Întâmplă În interior. Poți face asta. — Eu credeam că ai deja pe cineva care Îți servește ponturi. Acum, că nu mai mânca, Logan putea să se concentreze În a se enerva. Miller

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
libertate. Nu există nici un fel de dovadă concludentă care să demonstreze vreo legătură Între cazuri. Miller se lăsă din nou În scaun, oftă și Își puse un nou pahar de Chardonnay. — Înțeleg deci, Încă nu ai Încredere În mine, spuse reporterul. Accept asta. Așa că Îți voi face o favoare, așa poate Îți dai seama că sunt băiat bun. Copilul pe care l-ați tras afară În port, ăla fără genunchi, se numea George Stephenson. Geordie pentru prietenii lui. — Mai departe. — Era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
dealerii de pariuri din Aberdeen nu sunt atât de... Întreprizători precum cei din sud, dar nici Teletubbies nu sunt. Și ce să vezi, Geordie e găsit plutind În port cu fața În jos și cu genunchii hăcuiți cu o macetă. Reporterul se sprijini de spătarul scaunului și luă o sorbitură mare de vin, rânjind către Logan. Ia zi, așa-i că merit și eu ceva la schimb? Logan trebui să recunoscă faptul că merita. — În regulă, spuse Miller, punându-și coatele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
de pe perete și frecându-și pieptul În care simțea o arsură puternică. Încercând să nu se gândească la faptul că va fi concediat. Cartea de vizită pe care i-o dăduse Miller stătea În buzunarul său de la piept. Poate că reporterul avea dreptate. Poate că merita mai mult decât ce avea acum. Poate că putea scrie o carte despre Angus Robertson: Cum l-am prins pe Monstrul din Mastrick. Nu suna rău deloc... Watson trecuse pe acolo cât timp el fusese

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
În locul de unde avea o priveliște foarte bună. Cu capul acoperit, Logan alergă până la dubă. Dând radiatorul la maximum, o porni către sediul poliției. În fața clădirii de sticlă și ciment, era un cordon de camere de televiziune, majoritatea fixate pe un reporter foarte sobru care transmitea și care făcea declarații pe un ton foarte serios despre competența Poliției Grampian. Agenta cu care vorbise nu glumea: Sandy Șarpele chiar iscase o furtună. Logan băgă duba de intervenție În parcare prin spate și se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
din apartament, În jos pe scările comune, până la ușa de la intrare. Era Încă Întuneric beznă afară, numai că la un moment dat În timpul nopții ploaia se oprise. Acum totul era acoperit cu o crustă Înghețată, reflectând luminile galbene de pe stradă. Reporterul - Colin Miller - stătea pe trepte, cu un telefon mobil Într-o mână și o pungă albă de plastic În cealaltă. Era Îmbrăcat impecabil, Într-un costum gri-Închis și o haină neagră. — Isuse, e un ger! Vorbele ieșiră Într-un nor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
niște cafea ca lumea? Îl Întrebă, trântind un set de uși și trecând la următorul. — Nu. Doar nes. Miller oftă și clătină din cap. — Locul ăsta afurisit e ca o țară din lumea a treia. Nu contează. Mă descurc eu... Reporterul scoase două căni uriașe și puse cu lingurița În ele granule maronii și zahăr. Examină suspicios cutia de lapte semidegresat care zăcea În frigider, dar după ce o mirosi o dată sau de două ori, o trânti pe masă alături de un pachet

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
punga și se servi cu un croasant, din care rupse o bucată, o unse cu unt și gem și o Înmuie În cafea. — Tu vorbești! Logan privi o peliculă subțire de grăsime care plutea la suprafața cănii de cafea a reporterului. — Ai tăi au inventat pizza prăjită În ulei. — Touché. Logan Îl privi cum rupe, Întinde și Înmoaie o altă bucată de croasant, așteptând să-și umple gura, Înainte să-l Întrebe de ce venise la ora aia inumană. — Un prieten nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
și mâncând În același timp. Trebuia să recunoască: articolul era bun. Nu erau prea multe fapte, dar Miller reușise să transforme ce era În ceva mult mai interesant decât ar fi trebuit să fie. Se pare că nu degeaba era reporterul băiatul de aur al ziarului. Ba chiar se recapitula modul În care Logan Îl prinsese pe Monstrul din Mastrick, doar ca toată lumea să știe că sergentul Logan McRae era demn de numele de „EROU AL POLIȚIEI“. — Sunt impresionat, zise Logan

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
care ți-a zis că găsisem corpul lui Richard Erskine. Îmi pun pielea-n băț dacă mai dau informații fără permisiune oficială. Așa cum ai făcut ieri? Întrebă Miller pe un ton inocent. Logan Îl țintui cu privirea. — OK, OK, zise reporterul, adunând toate resturile de la micul dejun. Am priceput: quid pro quo, da? — Trebuie să-mi zici cine e sursa ta. Miller scutură din cap. — Asta n-o să se-ntâmple. Știi bine. Băgă laptele și untul la loc În frigider. — Tu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
avea treabă cu pariorii locali pentru o sumă frumușică. Doamna inspector Steel se lăsă din pe spate, scobindu-se Între dinți cu o unghie ciobită. — Sunt impresionată, zise ea În cele din urmă. De unde-ai auzit? — De la Colin Miller. E reporter la P & J. Trase adânc din țigară, până când vârful străluci Într-un portocaliu fierbinte. Fumul i se strecura afară din nas În vreme ce Îl examina tăcută pe Logan. Camera se micșoră, pereții fiind Învăluiți În fumul gros de tutun, până când nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
oprire inspector-șef. Mimă chiar un salut. — Jur că n-am vorbit cu nimeni! Și eu voiam să-i dăm drumul Hoitarului; nu era nici o dovadă Împotriva lui. Ba chiar l-am dus acasă cu mașina! — Și atunci cum de reporterul ăsta te freacă pe tine pe cur cu o mână și-l plesenește pe Insch cu cealaltă? — Eu... eu nu știu. Minciună. — Crede că suntem prieteni. Am vorbit cu el de câteva ori. Și inspectorul Insch a autorizat fiecare cuvânt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
se ridică de cealaltă parte a biroului, dar nu fu rostit nici un cuvânt. Tehnica de interviu patentată de inspectorul Insch. Numai că Logan n-avea chef de joacă. — Și nu eu am fost! În nici un caz n-aș spune unui reporter că nu sunt de acord cu decizia superiorului meu de a elibera un suspect! Miller vrea un prieten aici și crede că-și face rost de unul dacă mă „ajută“. E vorba de tiraj! Comandantul prelungi tăcerea. — Dacă doriți demisia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
conduse pe Logan la camera principală de anchetă, mormăind și Înjurând În barbă tot drumul. Nu era mulțumit. Logan știa că ideea comandantului de a-l unge pe Colin Miller nu se Încadra În viziunea despre lume a lui Insch. Reporterul făcuse ca toată țara să Îl numească incompetent. Insch voia răzbunare, și nu sergentul lui pe post de Împăciuitor. Pe cuvânt, n-am vorbit cu Miller, spuse Logan. — Nu? — Nu. Cred că de asta a făcut-o. Chestia cu pantomima

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
două ori mai mult decât ar fi fost normal ca să ajungă la ferma Hoitarului, de la periferia Cults-ului. Vizibilitatea era atât de proastă că nu zăreau la mai mult de 150 de metri În fața mașinii. Zăpada ștergea totul. O mulțime de reporteri și de camere de televiziune era adunată În fața intrării de la ferma Hoitarului, tremurând și strănutând În zăpadă. Cei doi polițiști, Îmbrăcați cu cel mai călduros echipament pe care-l putuseră băga pe sub hainele galbene, păzeau poarta, ținând presa afară. Zăpada

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
auzi vocea pe care o aștepta Logan: — Laz, era și timpul, omule. Mi-au Înghețat boașele aicea! Colin Miller, cu obrajii Îmbujorați și nasul roșu, Înfofolit cu o haină neagră, cu ghete groase căptușite și pălărie Îmblănită. Foarte rusesc. — Urcă. Reporterul se sui pe bancheta din spate și un alt bărbat Înfofolit bine i se alătură. Logan se răsuci brusc, strâmbându-se de durere când stomacul Îi aminti de copcile care-l țineau la un loc. — Laz, el e Jerry. E

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
i-o strânse. — Îmi pare rău, Jerry, dar Înțelegerea asta e doar pentru un om. Niște fotografii oficiale ale poliției vor fi disponibile pentru articol, dar nu putem permite să se facă poze fără aprobare. Va trebui să rămâi aici. Reporterul afișă cel mai prietenos zâmbet al său. — Hai, Laz, Jerry e un băiat bun. N-o să facă poze de groază, nu-i așa, Jerry? Jerry privi confuz o clipă, iar Logan știu că exact asta i se spusese să facă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
cu o față cenușie, la poarta care dădea spre drumul către fermă. Era rupt de oboseală și se ducea direct acasă, să bea o sticlă de vin. Apoi să intre la duș și să se exfolieze până la sânge. Ceata de reporteri și camere de televiziune de la fermă se micșorase. Mai rămăseseră doar cei mai Încăpățânați, așezați În mașini cu motoarele pornite și radiatoarele date la maximum. Săriră afară din siguranța călduță a mașinilor imediat ce se ivi mașina lui Logan. „Fără comentarii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
laolaltă cu toți ticăloșii bolnavi. Își scoase din buzunar un pachet de fructe zaharisite și le oferi prin camera de anchetă. Odată rezolvată asta, se așeză să rezolve și cu restul. Îl duci pe Miller iar la fermă azi? Numele reporterului suna ca și cum Insch ar fi descris un miros neplăcut. — Nu, rânji Logan. Dintr-un motiv oarecare, nu ține neapărat. Nu prea Înțeleg de ce. Mica expediție de vineri Îi ajunsese cu vârf și-ndesat reporterului. Ediția din ziua aceea din Press

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]