3,870 matches
-
țară guvernată de o dictatură conservatoare și cele practicate de un stat aflat sub dominație comunistă. El credea că protestele americanilor împotriva încălcărilor drepturilor omului săvîrșite de regimurile conservatoare poate fi mai eficientă "decît a celor din țările comuniste, unde represiunea este atît de puternică încît nu poate fi controlată sau înlăturată cu ușurință"1932. Pe aceasta se baza și reînnoirea anuală de către Carter a scutirii României de la condiția emigrării. El privea derogarea și Clauza ca pe unul din puținele mijloace
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
făcuse, însă, pe unii cetățeni americani de origine română să-l urmeze pe Trifa. Ca urmare, Justin a fost întîmpinat cu critici de unii membri ai Bisericii Ortodoxe Române și de baptiști, care îl identificau pe episcop cu politica de represiune religioasă a lui Ceaușescu. Carter voia să tragă foloase de pe urma acestor acuzații de persecuție. În cursul întrevederii, el l-a îndemnat pe patriarh să fie "o voce pentru libertatea religioasă din România". Carter a adăugat că avînd în vedere "angajarea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru apropiata întrunire de la Madrid de analiză a Tratatului de la Helsinki. Comitetul s-a reunit pe 16 și pe 24 septembrie și a analizat modul în care fiecare țară respectase Legea finală. Raportul despre România atrăgea atenția asupra politicii de represiune internă, arătînd, totuși, că Bucureștiul este receptiv la problemele drepturilor omului ridicate de țările occidentale 2085. Audierile, deși nu au avut nici un impact asupra relațiilor româno- americane, au determinat o reacție promptă din partea lui Ceaușescu. Pe 29 octombrie, într-un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu președintele, această moțiune "în spiritul Senatului" îi cerea Administrației să deschidă tratative cu Bucureștiul pentru a obține "asigurări credibile" că România va urgenta procedurile de emigrare. Mai mult decît atît, prin această moțiune, Administrația era solicitată să ridice problema represiunii exercitate de România asupra grupărilor religioase și a minorităților etnice. Senatul recunoștea, într-adevăr, că "aceste chestiuni ridică mai multe probleme generale legate de drepturile omului, la care președintele nu se putea raporta, conform Amendamentului Jackson-Vanik, pentru a hotărî reînnoirea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
bătăile și torturile la care erau supuși cei arestați din considerente religioase. După întoarcerea la Washington, pe 16 iulie, membrii acestei comisii i-au trimis lui Ceaușescu o notă diplomatică prin care îi cereau să pună capăt politicii guvernamentale de represiune religioasă 2313. Dat fiind că dovezile ce incriminau practicarea unei politici sistematice de represiune de către cei de la București erau din ce în ce mai numeroase, congresmanul Philip Crane a prezentat Camerei Reprezentanților, pe 23 iulie, o moțiune de protest împotriva cererii prezidențiale de derogare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la Washington, pe 16 iulie, membrii acestei comisii i-au trimis lui Ceaușescu o notă diplomatică prin care îi cereau să pună capăt politicii guvernamentale de represiune religioasă 2313. Dat fiind că dovezile ce incriminau practicarea unei politici sistematice de represiune de către cei de la București erau din ce în ce mai numeroase, congresmanul Philip Crane a prezentat Camerei Reprezentanților, pe 23 iulie, o moțiune de protest împotriva cererii prezidențiale de derogare. Deși Crane și colegii săi știau că moțiunea, o dată aprobată, ar fi fost, probabil
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
represivă. Cît despre acordarea Clauzei ca o răsplată pentru independența politică a Bucureștiului, Funderburk a ripostat că România are o autonomie redusă. "Prin dezinformare, românii ascunseseră de restul lumii faptul că, în privința politicii externe, colaborau cu sovieticii și că practicau represiunea internă"2323. Fapt neobișnuit, toți purtătorii de cuvînt ai comunității evreiești au fost de acord. Jacob Birnbaum, Jack Spitzer și Albert Friedman, redactor al celui mai mare ziar din lume în limba idiș, "Der Yid", s-au declarat în favoarea reînnoirii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Așa cum îi declara un reprezentant oficial român unui reporter, "dacă nu vă place cum e acum, luați-ne "Clauza națiunii celei mai favorizate". Atunci nu veți mai avea nici ceea ce aveți acum"2355. Reprezentanții guvernamentali au ajuns la concluzia că represiunile interne practicate în ultimul timp în România sînt "deplorabile"2356. Cu toate acestea, secretarul adjunct de stat, Mark Palmer, era de părere că, pentru o țară comunistă, România nu are un comportament exagerat. El compara practicile religioase românești cu cele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mixtă. În 1986, cîteva persoane au înființat Grupul Tineretului Național-Țărănist, care dorea garantarea unor libertăți cetățenești 2365. Deși aceste grupuri nu aveau mulți membri și nu se bucurau de influență politică, fiind organizații ilegale, ofereau Occidentului dovezi suplimentare care certificau represiunile din România. Și din partea Moscovei veneau apeluri pentru o mai mare libertate politică și socială. În timp ce Congresul american reflecta la viitorul relațiilor româno- americane, Ceaușescu participa la cel de-al 27-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Clauzei României pe o perioadă de șase luni. În acest interval, Administrația urma să supravegheze modul în care se respectau drepturile omului în România și mai ales libertățile religioase. Dacă această țară realiza un "progres substanțial" în ceea ce privește încetarea persecuțiilor și represiunilor, președintele american putea solicita Congresului reacordarea Clauzei pentru România. Dacă nu se constata nici un progres, Clauza urma să fie suspendată încă șase luni2421. Prezentînd moțiunea, Smith le-a împărtășit colegilor săi speranța ca această moțiune să se constituie într-un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fi secolul naționalismului românesc. Punctul focal este deplasat până pe data de 13 decembrie 1918, în jurul căreia se va configura noua martirologie proletară. Cu această ocazie este martirizat în panteonul proletar I.C. Frimu, conducătorul luptei lucrătorilor tipografi masacrați de forțele de represiune statale. În locul zilei de 1 decembrie 1918, cu cortegiul său de semnificații naționale, constructorii noi ordini mnemonice instalează comemorarea "masacrului dela 13 Decembrie 1918", când guvernul burghezo-moșieresc "caută prin mijloace teroriste să înnăbușe lupta revoluționară a poporului" (Roller, 1952, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clasă, fiind realizată acum de mișcarea muncitorească împotriva exploatării capitaliste. Strâns corelată cu această doctrină comunistă a salvării este martirologia partidului comunist, care înglobează totalitatea sacrificiilor muncitorești în luptele contra exploatatorilor capitaliști și a suferințelor proletare aduse de persecutările și represiunile claselor dominante. Mișcarea muncitorească și zbaterile acesteia în numele idealului dreptății sociale sunt așezate în prelungirea "luptei de veacuri a poporului [român] împotriva exploatării" (Roller, 1952, p. 6). Înlocuind ideea națională ca vector al istoriei românilor, istoriografia socialistă restructurează desfășurarea istorică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de partid și a mișcării muncitorești cunoaște o dezvoltare cantitativă și o rafinare calitativă. Pecerizarea istoriei contemporane a însemnat acordarea unei atenții sporite momentelor fondatoare ale organizării politice a mișcării proletare (1921 crearea Partidului Comunist Român), perioadei de persecuție și represiune oficializată prin ilegalizarea partidului în 1924, lupta eroică pentru dreptate socială și națională, totul culminând cu organizarea "insurecției naționale" din 23 august 1944 un act profund patriotic soldat cu eliberarea națională și intrarea în epoca "democrației populare". După această dată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Prefațată de o "Introducere" în care sunt lămurite " Natura, scopul și efectele regimului totalitar comunist în România, 1945-1989", analiza se fixează apoi asupra "Reperelor istoriografice" ale regimului comunist românesc. În continuare sunt examinate în detaliu "Partidul Comunist Român" (capitolul 1), "Represiunea" (capitolul 2), unde se pledează cazul în favoarea probării "genocidului comunist în România", centrul de greutate al analizei căzând pe instituția Securității ca instrument al Partidului, pe "geografia represiunii" și pe sistemul concentraționar al Gulagului românesc. Chestiuni ce țin de "Societate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românesc. În continuare sunt examinate în detaliu "Partidul Comunist Român" (capitolul 1), "Represiunea" (capitolul 2), unde se pledează cazul în favoarea probării "genocidului comunist în România", centrul de greutate al analizei căzând pe instituția Securității ca instrument al Partidului, pe "geografia represiunii" și pe sistemul concentraționar al Gulagului românesc. Chestiuni ce țin de "Societate, Economie, Cultură" sunt comasate în capitolul 3 al Raportului, în această secțiune fiind discutate economia de comandă, procesul de colectivizare a agriculturii, politicile culturale și educaționale ale regimului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pozitive (ca epoca de aur a existenței istorice românești, o epocă a marilor realizări tehnologice și industriale, și a afirmării naționale pe plan mondial); ii) contra-narativa liberală, articulată de intelighenția anticomunistă, din care făceau parte disidenții și victimele directe ale represiunii regimului totalitar, în care trecutul comunist era zugrăvit în tușe grave și sumbre, ca o jumătate de secol tragică a existenței românești (Ciobanu, 2009, p. 318). Mai bine de 15 ani de la răsturnarea regimului comunist, dominantă în arena publică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
malefic este "exorcizarea demonilor trecutului" (Tismăneanu, 2013a). Pasaje din Raportul final caracterizează regimul comunist în întregul său, ideologia marxist-leninistă, precum și instituții ale sistemului totalitar ca fiind demonice. Autorii Raportului conceptualizează societatea captivă regimului comunist ca fiind victima unui sistem de represiune "diabolic" (Raport, 2006, pp. 166-167). În aceleași formule demonice, regimul comunist este portretizat drept întruparea "diavolului", în timp ce Securitatea este descrisă ca fiind o "organizație diabolică" sau "diabolic mecanism" (ibidem). Dacă adăugăm la acestea și faptul că ultima carte semnată de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
uneltele agricole. Țăranii au devenit din proprietari angajați în gospodării agricole de stat (G.A.S.) și gospodării agricole colective (G.A.C. devenite, ulterior, C.A.P. Cooperative Agricole de Producție). Împotriva țăranilor care se opuneau colectivizării au fost luate măsuri de represiuni: confiscări, amenințări, arestări, deportări etc. Comuniștii motivau colectivizarea prin: lichidarea înapoierii agriculturii; lichidarea inegalităților sociale (lichidarea chiaburilor, adică a țăranilor bogați); Colectivizarea a avut următoarele consecințe: dezechilibru demografic; a scăzut interesul pentru munca câmpului; a scăzut producția agricolă; Pentru depășirea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
imediat al colectivizării a fost o cumplită foamete care a provocat milioane de morți; industrializarea forțată; se punea accent pe industria grea în dauna industriei ușoare; centralizarea și planificarea strictă a economiei pe perioade de câte 5 ani (planuri cincinale); represiune și teroare („Marea Teroare” din anii 1936 1939); Dintre conducătorii sovietici după 1953 amintim pe: Nikita Hrușciov (1958-1964) destalinizare și coexistență pașnică; Leonid Brejnev (1970 1982) „suveranitatea limitată” (lumea comunistă este indivizibilă iar apărarea ei este cauza comună a tuturor
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
P.M.R.) prin fuziunea dintre P.C.R. și P.S.D.; așa s-a numit partidul unic în perioada anilor 1948-1965, în 1965 s-a revenit la vechea denumire de P.C.R.; lichidarea presei independente; formarea poliției politice (Securitatea 1948); nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești; represiune și teroare; În 1948 a fost adoptată prima constituție comunistă potrivit căreia puterea era deținută de un parlament unicameral numit Marea Adunare Națională iar România a fost proclamată Republica Populară Română. Stalinismul cultural a însemnat: ruperea legăturilor cu Occidentul și
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]