3,927 matches
-
moldovenesc, dar unde se află vorbitori de limbă română, există opinia (cf. M. V. Serghievskii), contestată, a unei evoluții de sine stătătoare a limbii vorbite, etichetată drept „moldovenească”. Din punct de vedere cultural, specificitatea teritoriului se manifestă pregnant prin conștiința localnicilor romanici de a fi „Moldoveni”, anume descendenți ai locuitorilor vechiului Principat, dar această conștiință, împărtășită de toți între Carpați și Nistru, este diferit exprimată de-o parte și de alta a Prutului, în cele două teritorii separate de Tratatul de la București
Moldova () [Corola-website/Science/334107_a_335436]
-
află mai multe specii protejate; dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: clopoțel dobrogean ("Campanula romanica"), buruiana cu cinci degete ("Potentilla emilii-popii") și sisinei ("Pulsatilla grandis"), coada șoricelului ("Achillea leptophylla"), hajmă păsărească ("Allium flavum ssp. tauricum"), vătămătoare ("Anthyllis vulneraria ssp. boissieri"), coșaci pubiflori ("Astragalus pubiflorus"), scai ("Centaurea gracilenta"), drob ("Chamaecytisus lindemannii"), brândușe ("Colchicum fominii, Colchicum triphyllum
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
Catalana veche sau catalana medievală ("catalanesc", "romanç", ) a fost o limbă romanică vorbită în Evul Mediu, precursoarea varietăților lingvistice autohtone moderne cunoscute precum catalana, valenciana, baleară, limba vorbită în Roussillon și limba vorbită în Alghero. În perioada medievală, limba catalana se vorbea în Principatul Cataloniei, Regatul Valenciei, Insulele Baleare și orașul Alghero
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
catalana modernă, cum este dialectul vorbit în Barcelona, unde multe dintre aceste consoane nu se pronunță. Acest fapt se datorează procesului de "amuțire graduală" și până la dispariția totală, suferit de consoanele finale (proces asemanător cu procesul suferit de alte limbi romanice, printre care și româna, în care consoanele finale ale infinitivelor verbale din limba latină s-au pierdut astăzi). Se crede că în catalana medievală au existat două foneme laterale palatale diferite. Primul dintre ele, /ʎ/, se scria doar folosind grafia
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
Arhitectura medievală este arhitectura comună a Europei medievale. În Evul Mediu se dezvoltă două mari curente culturale care au principalele realizări în planul arhitecturii. Acestea sunt stilurile romanic-gotic. Arhitectura romanică este un stil arhitectural medieval european caracterizat de arcuri semicirculare. Nu există un consens în privința debutului, multe propuneri plasându-l în secolele V-X. A fost dezvoltat în secolul al XII-lea în stilul gotic, marcat de arcuri ascuțite. Exemple
Arhitectură medievală () [Corola-website/Science/331552_a_332881]
-
stil arhitectural medieval european caracterizat de arcuri semicirculare. Nu există un consens în privința debutului, multe propuneri plasându-l în secolele V-X. A fost dezvoltat în secolul al XII-lea în stilul gotic, marcat de arcuri ascuțite. Exemple ale arhitecturii romanice pot fi găsite de-a lungul continentului european, fiind primul stil arhitectural pan-european de la arhitectură romană imperială. Stilul romanic în Anglia face referință la arhitectură normandă. Combinat din elemente ale stilului roman și celui bizantin și altor tradiții locale
Arhitectură medievală () [Corola-website/Science/331552_a_332881]
-
V-X. A fost dezvoltat în secolul al XII-lea în stilul gotic, marcat de arcuri ascuțite. Exemple ale arhitecturii romanice pot fi găsite de-a lungul continentului european, fiind primul stil arhitectural pan-european de la arhitectură romană imperială. Stilul romanic în Anglia face referință la arhitectură normandă. Combinat din elemente ale stilului roman și celui bizantin și altor tradiții locale, stilul romanic a fost cunoscut că având următoarele caracteristici: masivitatea și utilizarea frecvența a arcurilor curbe pentru ferestre, uși sau
Arhitectură medievală () [Corola-website/Science/331552_a_332881]
-
fi găsite de-a lungul continentului european, fiind primul stil arhitectural pan-european de la arhitectură romană imperială. Stilul romanic în Anglia face referință la arhitectură normandă. Combinat din elemente ale stilului roman și celui bizantin și altor tradiții locale, stilul romanic a fost cunoscut că având următoarele caracteristici: masivitatea și utilizarea frecvența a arcurilor curbe pentru ferestre, uși sau arcade. Același principiu al construcțiilor semicirculare a fost aplicat și pentru acoperișul de piatră, care a înlocuit în cele mai multe biserici lemnul; boltă
Arhitectură medievală () [Corola-website/Science/331552_a_332881]
-
piatră, care a înlocuit în cele mai multe biserici lemnul; boltă în leagăn (ca un arc rotund continuu) sau pe cea a bolții ogivale (ce constă din două bolți în leagăn care se intersectau). Stâlpii masivi, rotunzi, și pereții groși ai clădirilor romanice erau necesități structurale până la descoperirea tehnicilor perfecționate, asociate cu stilul gotic târziu, ce permiteau preluarea tensiunilor, unele dintre acestea (mai ales bolțile ogivale) fiind utilizate chiar și în perioada precedentă. Multe castele au fost construite în această perioada, dar fiind
Arhitectură medievală () [Corola-website/Science/331552_a_332881]
-
târziu, ce permiteau preluarea tensiunilor, unele dintre acestea (mai ales bolțile ogivale) fiind utilizate chiar și în perioada precedentă. Multe castele au fost construite în această perioada, dar fiind depășite că număr de biserici. Cele mai largi grupuri de edificii romanice ce au supraviețuit timpului se găsesc în sudul Franței, nordul Spaniei și în Italia rurală, constând în case, palate, mănăstiri. Conform dicționarului englez Oxford, cuvântul "romanic" semnifică "de proveniență romană" fiind utilizat în engleză pentru a denumi limbile roanice. Termenul
Arhitectură medievală () [Corola-website/Science/331552_a_332881]
-
perioada, dar fiind depășite că număr de biserici. Cele mai largi grupuri de edificii romanice ce au supraviețuit timpului se găsesc în sudul Franței, nordul Spaniei și în Italia rurală, constând în case, palate, mănăstiri. Conform dicționarului englez Oxford, cuvântul "romanic" semnifică "de proveniență romană" fiind utilizat în engleză pentru a denumi limbile roanice. Termenul francez "romane" a fost utilizat în sens arhitectural de arheologul Charles de Gerville în scrisoarea din 18 decembrie 1818 transmisă lui Auguste Le Prevost pentru a
Arhitectură medievală () [Corola-website/Science/331552_a_332881]
-
în sens arhitectural de arheologul Charles de Gerville în scrisoarea din 18 decembrie 1818 transmisă lui Auguste Le Prevost pentru a descrie ce a văzut Gerville în arhitectură romană. În 1824, prietenul lui Gerville, Arcisse de Caumont a adoptat termenul "romanica" pentru a descrie arhitectură europeană degradată din secolele V-XIII, în eseul sau despre arhitectură religioasă medievală din Normandia. Numele de romanic a fost dat astfel stilului arhitectural. Termenul este utilizat restrictiv pentru arhitectură utilizată în secolele X-XII. Termenul de
Arhitectură medievală () [Corola-website/Science/331552_a_332881]
-
ce a văzut Gerville în arhitectură romană. În 1824, prietenul lui Gerville, Arcisse de Caumont a adoptat termenul "romanica" pentru a descrie arhitectură europeană degradată din secolele V-XIII, în eseul sau despre arhitectură religioasă medievală din Normandia. Numele de romanic a fost dat astfel stilului arhitectural. Termenul este utilizat restrictiv pentru arhitectură utilizată în secolele X-XII. Termenul de "pre-romanic" este totodată aplicat arhitecturii germane din perioadele carolingiene, ottoniene și vizigote, de asemenea construcțiilor mozarabe și asturiene din secolele VIII-X din
Arhitectură medievală () [Corola-website/Science/331552_a_332881]
-
totodată aplicat arhitecturii germane din perioadele carolingiene, ottoniene și vizigote, de asemenea construcțiilor mozarabe și asturiene din secolele VIII-X din peninsula iberică, precum și clădirilor din nordul Italiei și Spaniei, influențând și Biserica de la Cluny din Franța. Clădirile construite după stil romanic erau clădiri domestice, case elegante, palate mari, clădiri civile sau comerciale, ziduri, castele, poduri, biserici, mănăstiri și catedrale. Clădirile comerciale și domestice sunt rare, foarte puține supraviețuind în Anglia sau Franța. Multe castele au rezistat, chiar dacă sunt alterate sau au
Arhitectură medievală () [Corola-website/Science/331552_a_332881]
-
strict al numerației poziționale. Exemple : În sfârșit, pentru ușurarea lecturii numărului, se folosește în general un separator între grupele de trei cifre din partea întreagă a numărului (exemple: 15 000 sau , sau încă, în engleză, de exemplu: 15,000). În limbile romanice, acest lucru traduce caracterul hibrid al sistemului de numerație, care nu este pur de bază zece, însă combină în realitate bazele 10 și 1000. Numerele care reprezintă anii nu primesc separator. Exemplu : 2016<br> Totuși, o separație este efectuată între
Sistemul de numerație indo-arab () [Corola-website/Science/335659_a_336988]
-
Laurențiu Moisin iar actualmente este pr. Radu Ivan. Parohia are ca filiale Filipeștii de Pădure (str. Valea Rea nr. 159), unde există o capelă. Parohia nu deține un cimitir propriu. Biserica, cu o suprafață de 212 mp (18x12m) , are stil romanic, cu pronaos, naos, prezbiteriu și înălțimea maximă din interior 10 m. Are un turn cu un clopot (a rămas doar cel mic, de 2 tone, din trei câte au fost inițial) și este acoperită cu tablă. Zidăria este din piatră
Biserica Sfântul Anton din Câmpina () [Corola-website/Science/335634_a_336963]
-
și bare de plumb, care inundă traveele cu lumină. Acest edificiu, de 38 de metri lungime și de 15 metri lățime, în stil Renaștere, construit în secolele al XV-lea-al XVI-lea, trebuie să fi înlocuit o veche biserică romanică, fără îndoială mai mică, și trebuie să fi rivalizat cu cele mai prestigioase biserici din regiune: Notre-Dame de Mont, Notre-Dame d’Avioth, Saint-Nicolas de Marville, Sainte-Agathe de Longuyon, abațiala de la Mouzon sau abațiala de la Orval. Ca și cea mai mare
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
Jersey, și a fost singur la părinți. Tatăl său, Salvatore Eugene Scalia (1903-1986), imigrant italian din Sommatino, Sicilia, era student la Universitatea Columbia și lucra ca funcționar când s-a născut fiul său. Scalia-tatăl avea să devină profesor de limbi romanice la Brooklyn College, unde a aderat la curentul formalist New Criticism din teoria literară. Mama sa, Catherine Louise (Panaro) Scalia (1905-1985), s-a născut în Trenton în familia unor alți imigranți italieni, și lucra ca învățătoare. În 1939, familia lui
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
din piatră, de plan ovoidal neregulat. Este compusă din turn-clopotniță la vest, navă dreptunghiulară și cor de plan pătrat la est. Acest tip de planimetrie, a fost foarte răspândit pe valea Someșului în secolul XIII, fiind întâlnit și la bisericile romanice din Bonțida, Nima, Orman, Bădești, Chidea, Gherla, Boteni. Cel mai înalt element volumetric al bisericii este turnul, nava este mai înaltă decât corul și porticul. Nava și corul sunt acoperite cu țiglă, iar turnul este învelit cu tablă zincată. Nava
Biserica reformată din Fizeșu Gherlii () [Corola-website/Science/332597_a_333926]
-
fost construită în secolul XIII. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Din punct de vedere arhitectonic biserica se împarte în două părți: nava bisericii, precum și o fereastră a bisericii, care reprezintă elemente ale stilului romanic. Arcul de triumf și sanctuarul sunt construite în stilul gotic din perioade ale goticului transilvan. Inițial biserica a fost romano-catolică. În perioada apariției curentului reformator în Transilvania, biserica, împreună cu credincioșii parohiei, au devenit reformați. Data exactă nu se cunoaște, dar
Biserica reformată din Sâncrai () [Corola-website/Science/332592_a_333921]
-
al XIV-lea. Se compune din două părți: nava și sanctuarul. Nava este înconjurată de șase piliere lipite de zid în exterior. Numai cele două uși, una zidită, cât și un geam din navă, amintesc de specificul ardelean al arhitecturii romanice. În partea exterioară a navei, pe lângă pilierul din stânga al intrării sudice, găsim zidit un fragment dintr-un relief roman. Și lângă intrarea vestică, zidită în prezent, se află un relief roman, de fapt o piatră funerară. Acest relief, prin figurile
Biserica reformată din Sâncrai () [Corola-website/Science/332592_a_333921]
-
succint determinanții abstracți (articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul partitiv, numeralul că determinant și adjectivele pronominale), precum și părțile de vorbire nominale ale limbii franceze: substantivul, adjectivul calificativ, numeralul nedeterminant și pronumele (personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ și nehotărât). Că în limbile romanice în general, majoritatea cuvintelor din aceste categorii gramaticale se caracterizează prin gen gramatical (masculin și feminin), precum și prin număr (singular și plural), deși aceste trăsături nu sunt totdeauna reprezentate de forma sonoră a cuvintelor. Pluralul este auzibil numai în mod
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
alte cuvinte (de exemplu pronumele personale de persoana a II-a), altele sunt neutre, anume cele care se referă la o propoziție sau la un verb la infinitiv (de exemplu pronumele demonstrativ "cela" „această”). Franceză modernă, ca și celelalte limbi romanice în afară de română, nu cunoaște declinarea, ci doar câteva vestigii ale ei în domeniul pronumelui personal. Nu toți determinanții abstracți și toate părțile de vorbire nominale din franceză au corespondenți exacți în română. Astfel sunt articolul partitiv și pronumele adverbiale. Spre deosebire de
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
teritoriul satului Galda de Jos; comună Galda de Jos. Biserică "Nașterea Maicii Domnului" numită și Biserica din deal ridicată la în sec. XIV, XV și a cărei transformare durează până în sec. XVIII - 1732, forma actuală, pe locul unei de tradiție romanica din sec. XIII-XIV, este un vechi monument de piatră de arhitectură românească. Pe locul unei mai vechi biserici, a fost zidita, în 1732 - dată menționată de Șematismul de la Blaj, biserica "Nașterea Mariei", monument care îmbină foarte armonios formele unei construcții
Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Galda de Jos () [Corola-website/Science/332667_a_333996]
-
cuprinde încăperile parterului și mezzaninului, iar al doilea, etajul, cu sălile de recepție, sala de consiliu și cabinetele oficiale. Fațada principală, lipsită de perspectivă frontală, are în partea centrală a primului registru trei arcade cu o deschidere amplă, de factură romanică. Decorația registrului al doilea este în schimb minuțios elaborată, închegîndu-se într-o unitate echilibrată din punct de vedere compozițional. Tot pe fațada principală, la nivelul superior, se află două statui de marmoră albă — „Industria" și „Agricultura" — ale sculptorului Frederic Storck
Palatul Administrativ Galați () [Corola-website/Science/332703_a_334032]