6,494 matches
-
o îmbinare armonioasă a celor două credințe opuse. Paradisul plin de sfinți, este o sferă care înconjoară zodiacul ceresc. Clement al V-lea a ordonat prin bula papală "de Magistris" ca în "Universitățile din Paris, Oxford, Bologna, Salamanca, să fie savanți catolici care să aibă cunoștiințe suficiente ale limbilor ebraică, greacă, arabă și chaldeeană". Acum situația este limpede. Astrologia a câștigat și cel de-al treilea război -cel mai lung, mai greu și mai sângeros. Din acest moment, nu se mai
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
sugrumați 100.000 de prizonieri, într-o singură zi. Ei bine, omul care credea că aceste cruzimi nu sunt suficiente pentru gloria sa, omul numit cu groază "bestia mongolă" sau "sîngerosul fanatic", era cel mai pasionat protector al artiștilor, al savanților, al literaților și un îndrăgostit de astronomie! Aceasta poate fi adevărat? Niciodată, dacă...dacă nu s-ar fi amestecat superstiția și prin ea folosul ce se putea trage. Cum acestor cuceritori le lipsea măsura în tot ceea ce doreau sau înfăptuiau
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
cel supranumit Ulugh-Beigh. Din copilărie, se aruncă cu o furie mongolă și cu o ardoare de oriental asupra matematicii și astronomiei, materiile necesare astrologiei. El știa -și câtă dreptate avea- că un urmaș al celor mai vestiți Khani, numai ca savant va mai putea figura în istorie. In cetatea sa de reședință, Samarkand, construi (1420) una din minunile Asiei: un colegiu pentru savanți lipit de un observator uriaș, cu trei etaje. A rămas în amintirea generațiilor de arabi mărimea instrumentelor folosite
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
necesare astrologiei. El știa -și câtă dreptate avea- că un urmaș al celor mai vestiți Khani, numai ca savant va mai putea figura în istorie. In cetatea sa de reședință, Samarkand, construi (1420) una din minunile Asiei: un colegiu pentru savanți lipit de un observator uriaș, cu trei etaje. A rămas în amintirea generațiilor de arabi mărimea instrumentelor folosite acolo. Neavând posibilitatea obținerii preciziei prin finețe, ei o atingeau prin mărime. Astfel, pentru măsurarea gradelor, minutelor și poate a secundelor de
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
îl consideră un basm. Insă, s-a dezgropat la Samarkand palatul și mormântul lui Tamerlan, precum și resturi din controversatul sfert de cerc. Fiecare grad avea un arc de trei sferturi de metru! Atrași prin salarii princiare, peste o sută de savanți, folosind mijloace de măsurare atât de precise, alcătuiră celebrele tabele ale pozițiilor astrelor, numite ale lui Ulugh, apreciate secole după aceea (aceste tabele, întocmite pentru meridianul din Samarkand, dau pozițiile Soarelui și planetelor, evaluează precesia echinoxului după schimbarea polului și
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
s-au înconjurat de magi, iar pasiunea pentru astrologie a lui Alfons al X-lea (1226-1252-1284), rege în Leon și Castilia, a determinat un important eveniment cultural al Spaniei. Avid de știință, Alfons a ajuns, cu ajutorul profesorilor arabi, unul dintre savanții timpului său, căpătând renumele de "El Sabio"(înțeleptul). La observatorul ridicat de el lângă Toledo, mai mult de 50 de savanți, astonomi-astrologi aparținând celor trei religii, trudeau nopțile în determinări de poziții, căci regele le dăduse o misiune clară: alcătuirea
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
a determinat un important eveniment cultural al Spaniei. Avid de știință, Alfons a ajuns, cu ajutorul profesorilor arabi, unul dintre savanții timpului său, căpătând renumele de "El Sabio"(înțeleptul). La observatorul ridicat de el lângă Toledo, mai mult de 50 de savanți, astonomi-astrologi aparținând celor trei religii, trudeau nopțile în determinări de poziții, căci regele le dăduse o misiune clară: alcătuirea unor tabele cu poziția astrelor mai bune decât ale lui Ptolemeu sau Albatenius. In patru ani au cheltuit peste 400.000
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Anglia. A fost răpit în Polonia de tătari, practicând la ei alchimia; răzbătu de acolo la Constantinopol și în Egipt, întrebînd sau cumpărând la nevoie farmece de la bărbieri, maseuri, moașe, magicieni, astrologi, țigani, călăi, oameni de jos, ca și de la savanții întîlniți în drumul său. Ajuns profesor la universitatea din Bîle, el a profesat și a scris ca un medic conștiincios și de valoare, dar și ca un neoplatonician convins. Pentru el, "piatra filosofală" trebuia să aibă trei calități: 1- să
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
sănătatea prin mijlocirea unei atmosfere misterioase ce înconjoară totul (denumită de el marele M). Când astrele viciază acest "mare spirit pimitiv M", pe pământ se produc epidemii. Iată ce credea părintele medicinei moderne, căruia i se comemorează regulat centenarele de către savanți. Secolul XVI este acoperit, din Spania până în Germania, de Carol Quintul și fiul său Filip II. Ei bine, împăratul Carol este un strălucit exemplu de mentalitate superstițioasă a timpului. Se știe că a înființat un colegiu de astrologie, iar de la
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
orașul natal, au urmat cele de la Milano și Padova. Peste tot a învățat gramatica, matematica, astrologia și medicina. A ajuns pe rând laureat și doctor al universității, iar apoi profesor la școlile palatine, dar mai presus, un spirit dublu de savant și necromant. Răsunetul renumelui său de matematician (în special meritul găsirii formulei de rezolvare a ecuației de gradul al treilea); a străbătut veacurile până la noi; ecoul faimei sale de medic-astrolog a străbătut capitalele lumii. Paris, Londra, Copenhaga, Edimburgh îl cheamă
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
alții. Cum nu putea fi al său propriu? El a găsit că va muri în ziua când va împlini 75 de ani. Iată că se apropie 24 septembrie 1576, fără ca bătrânul Gerolamo să simtă semnele sfârșitului. Cum putea marele Cardan, savantul onorat la curtea regelui Eduard VI al Angliei, la Paris și la Vatican, să se facă de rîs? A preferat să nu mănânce înaintea datei prezise pentru a rămâne prooroc până la moarte. Iată de ce marele matematician a murit cu trei
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
între perdelele grele de catifea din camera reginei Ana, se ascundea Morin de Villefranche, astrologul consilier al marelui Richelieu, pentru a stabili cu exactitate ora horoscopului. (Jean Baptiste Morin - 1585-1658, doctor în medicină, profesor de matematică la College de France, savant de mare valoare, avea o pensie anuală de 2000 de lire din partea lui Richelieu, pentru a-i recompensa sfaturile astrologice. In testamentul politic adresat lui Mazarin, marele cardinal îl recomandă elogios: "Je vous legue des affaires embrouilles, mais aussi un
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
de instrumente. El dictează unui secretar care scrie la masă, fazele unui fenomen, în timp ce un alt asistent notează ora pe care o indică pendula. Dacă credința în astre îi cerea să nege adevărul, blestemîndu-l ca pe o erezie, conștiința de savant îi ordona să se supună plecat legilor naturii. Din această luptă interioară - unul dintre cele mai grele cazuri de conștiință care i-a fost dat cuiva să le suporte, a ieșit un nou sistem al lumii. Pământul este centrul unei
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
au născut către amiază (Napoleon I, Henric al VIII-lea al Angliei, Ludovic al XIV-lea, Soliman Magnificul, Frederic cel Mare), această oră atrage un plus de strălucire viitoarei domnii a prinților regali. Tot așa s-a găsit că marii savanți se nasc iarna; că poeții au preferință să aibă planetele răspândite deopotrivă în zodiile reprezentate de animale ș.a.m.d.. M. Krafft, matematician și statistician elvețian, a studiat 60.000 de cazuri de muzicieni, după datele dicționarului muzical al lui
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Luna provoacă cutremure? Totuși, iată ce citim în scrierile lui Emile Belot, vicepreședintele Societății Astronomice a Franței ("Peut on prevoir les tremblements de terre volcaniques?" în La Science et la Vie, Nr.149, Noiembrie 1929): "...Trebuie să-i felicităm pe savanții japonezi pentru îndemînarea lor în a concepe și realiza acele aparate de înaltă precizie, care vor servi să descopere influența presiunii atmosferice a fazelor Lunii...asupra cutremurelor de pămînt". O pleiadă de medici (Dr. Henry Duprat, de la Geneva, Dr. G.
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
contribuit la creșterea faimei de oraș prin excelență cultural. A cunoaște spiritul nobilei Cetăți înseamnă a-ți apropia amfiteatrele, redacțiile, teatrele, atelierele plasticienilor, instituțiile muzicale și ieșenii se simt privilegiați de contactul lor permanent și generos. Dar orașul cărturarilor, poeților, savanților nu este numai al ieșenilor. Spre el se îndreaptă de peste un secol și jumătate, anual, mii de tineri, care i-au sporit la rându-le atmosfera spirituală și faima culturală. Existența sau studiile în Iași, după cum recunosc mulți români și
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
dar și impun conduite și trasee profesionale demne de renumele orașului și al universităților sale. Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” poartă emblema acestei bogate spiritualități contribuind, în cei aproape 170 de ani de existență, la formarea generațiilor de cărturari și savanți sau de absolvenți obișnuiți, care au avut un cuvânt greu de spus în istoria culturii și științei românești. Aici și-au desfășurat activitatea, ca bibliotecari sau directori, personalități ale culturii noastre: Mihai Eminescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Petre Andrei, Alexandru Philippide
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
condițiile precare asigurate de alocațiile statului, aceasta nu avea cum să ajungă. În felul acesta au fost puse constant la dispoziția studenților și a altor categorii de beneficiari ultimele informații din domeniul științei și tehnicii, cele mai noi descoperiri ale savanților români.”(<footnote Ibidem, p. 31. footnote>) Mulți autori contemporani donează cu autograf una sau mai multe cărți din lucrările în care au o responsabilitate intelectuală (autori, coautori, traducători, postfațatori, prefațatori, editori), din respect pentru instituția academică ieșeană. După 1990, donații
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
de hârtie, discutând la o ceașcă de cafea. Directori de Bibliotecă Trecând în revistă evoluția și dezvoltarea Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, se observă ușor că: au existat perioade în care instituția a fost condusă de cărturari, oameni de cultură, savanți ai neamului românesc. Aceștia au fost preocupați în primul rând de valoarea colecțiilor. Dacă au fost continuate proiectele începute de înaintași, biblioteca a făcut progrese. Dacă la cârma instituției au fost politicieni, lucrurile au luat o altă turnură. Din fericire
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
arta pentru artă, I.C. Frimu, Anton Bacalbașa, Raicu Ionescu - Rion, Iosif Nădejde, Al .Ionescu, ștefan Stâncă. Ideile socialiste, difuzate prin intermediul unor organe de presa, sau unor conferințe, au prins rădăcini, unii reprezentași ai vieții cultural științifice îmbrățisându-le. Este vorba de savanții Emil Racoviță, Ion Cantacuzino, C.I.Parhon. Lucrările socialiștilor români vor fi cunoscute în Europa, mai ales ale lui Constantin Dobrogeanu Gherea, redactor șef al revistei ”Contemporanul”. Acesta îi trimitea periodic lui Friederich Engels lucrările sale, așteptând comentariile liderului Internaționale a-
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
autorități de subminare a puterii de stat, agitație comunistă și legături cu Kominternul. A fost eliberat de fiecare dată, după o perioadă de detenție, un rol important în ieșire alui din penitenciar avându-l marela savant Nicolae Iorga. Probabil, că savantul nutrea sentimente de stimă pentru tatăl său, Constantin Dobrogeanu Gherea, care fusese un om de cultură, critic și istoric literar, un adversar al lui Titu Maiorescu. Polemica Gherea - Maiorescu a fost urmărită cu interes de Nicolae Iorga, lucru ieșit din
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
pentru tatăl său, Constantin Dobrogeanu Gherea, care fusese un om de cultură, critic și istoric literar, un adversar al lui Titu Maiorescu. Polemica Gherea - Maiorescu a fost urmărită cu interes de Nicolae Iorga, lucru ieșit din unele relatări ale marelui savant. Arestat de agentura sovietică C.E.K.A., supus la un regim dur de interogatorii și torturat, Alexandru Dobrogeanu Gherea a suferit traume psihice, care vor contribui la alienarea lui mintală. Desi bolnav psihic, cu mintea rătăcită, considerat un om lipsit de
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
cu destinatarul ei. Preocuparea constantă a autorului rămâne configurarea statutului celor doi actanți ai operației descrierii, descriptorul și descriptarul, fiecăruia alcătuindu-i-se (în final) un "portret robot". Descriptorul (autorul sau un personaj care își asumă privirea descriptivă) este un savant care, pentru a construi o descriere, își pune în valoare întreaga sa cunoaștere enciclopedică a universului extra și intratextual 38. În schimb, pentru descriptar, lectura unei descrieri constituie o provocare a memoriei. Confruntat cu o descriere, descriptarul își evaluează (eventual
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pentru a le regăsi și în discursul publicitar: " L'ensemble constitué par le fonctions: nommer, décrire, exalter, se retrouve, à l'époque moderne, pour caractériser le discours de la publicité ", Idem, p. 72. 38 " Le descripteur se pose souvent comme savant, savant sur les choses (la description réaliste, encyclopédique) et/ou savant sur son texte (la description prospective ou récapitulatrice, introductrice d'indices cataphoriques ou de signaux anaphoriques), et/ou savant les textes d'autrui (la description ironique, qui pastiche ou réécrit
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
la description réaliste, encyclopédique) et/ou savant sur son texte (la description prospective ou récapitulatrice, introductrice d'indices cataphoriques ou de signaux anaphoriques), et/ou savant les textes d'autrui (la description ironique, qui pastiche ou réécrit d'autres textes), savant sur son énonciation comme sur son énoncé et sur le monde, comme commentateur du monde plutôt que comme un raconteur du monde ", Idem, p. 38. 39 " Reconnaître (du savoir connu) ou apprendre (un savoir nouveau) seraient donc deux activités de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]