4,770 matches
-
și în același timp datorită creșterii cantității de vapori de apă din atmosferă, aripioarele musculițelor, cu care acestea se hrănesc, se umezesc și zborul lor devine tot mai greoi, apropiindu-se de pământ. Dacă observăm că vrăbiile și turturelele se scald în praf, este un alt semn că vremea rea se apropie, deoarece aerul, fiind bogat în umezeală, le-a pătruns în pene și le îngreunează zborul. Plantele, spre a întâmpina ploaia își închid corola petalelor gingașe, își strâng frunzele spre
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
în care este prea multă toamnă. Zborul cosmic ți cald al gândului, îmbrățișarea fumului ieșit pe hornuri le caselor, tăcerea copacilor și înțelepciunea asurzitoare a vântului hrănesc poeții bolnavi care se închină dragostei în genunchi de versuri. Trăiri care se scaldă într un ocean de siluete. Toți suntem trupuri mașinal silite să ne lăsăm modelați în mâinile calde care ne zidesc. Cu mâinile de humă construim universuri din nisip așteptând vântul să semene firmituri albastre de lumină. Cu genele noastre scriem
Meditație. In: Apogeul by Coguț Ana () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1810]
-
trap alert. I-am domolit alergarea strunindu-l din frâu, ca să pot admira colinele gătite cu holde, bogate și măiestrit colorate, munții tiviți cu codri voinici, lacurile și râurile care se răsfață sub razele fierbinți ale soarelui, satele și orașele scăldate în lumina verii. Am tras puternic de frâu, când am zărit într-o poiană presărată cu flori, un cuplu de îndrăgostiți, înlănțuiți, care își consumau nestingheriți ardentul sentiment. Impresionat de spontaneitatea și naturalețea spectacolului, norul i-a acoperit cu umbra
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
sângele străbunilor. În pântecele tău sălășluiesc bogății la care au râvnit și râvnesc vrăjmașii de altă dată și de azi. Te îmbrățișez, cu dragoste de fiu și îți sărut fruntea încununată de Carpații îmbrăcați cu codri seculari. Îți sărut trupul, scăldat de apele râurilor ce coboară repezi spre bătrâna Dunăre. Îți sărut picioarele, spălate de valurile Mării. Îți sărut mâinile cu care mângâi și alini durerile și suferințele românilor obidiți. Să trăiești în veci și să înflorești mereu, Românie, patria mea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
s’a luat sau este prea greu de înfăptuit la nivelul de dezvoltare tehnologică actuală și, atunci, apare hibridul amintit. Atunci când mediul exterior este apos (și aici putem pune și problema solului, care este un sistem heterogen alcătuit din solide „scăldate“ de așa-numita soluție a solului), hibridul se numește fouling biologic și afectează o instalație tehnologică, care poate fi o instalație de răcire, una de epurare, respectiv un pod, un baraj, o navă etc., aflată în contact cu un volum
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
aspect interesant ce ni se pare demn de a fi reținut este atmosfera atemporală ce ne este transmisă din naturile moarte stahiene. Nu ne vom pune problema orei când grupul de obiecte a fost pictat și lumina care le-a scăldat punându-le în valoare. Nu vom putea discerne dacă a fost lumină matinală, în plină zi sau crepusculară. Am putea crede că este vorba despre o lumină convențională. Chiar așa fiind, vom percepe privind lucrările, o stare de sus- pendare
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
Acest aristocrat al lumii parmenidiene se lasă ucis în numele unei teoreze care denunță relativitatea hărniciei și o primejduiește în chiar esența ei. Leneșul care acceptă să meargă la spânzurătoare rămâne astfel în chip sublim fidel esenței sale și moare demn, scăldat în voluptatea repaosului absolut, pe care nici o altă dorință nu l-a putut tulbura și față de care nici o tranzacție nu a fost cu putință. Ca și ratatul, leneșul își transformă limita interioară în „destin“. Dar câtă deosebire între cei doi
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
este fiul regelui Filip - așa cum credea el, ci al lui Zeus. Se înțelege ce mulțumit a plecat de acolo Alexandru. El a hotărât fondarea unei cetăți care să-i poarte numele pe pământul sacru al Egiptului, lângă marea care-i scaldă țărmurile și se întinde până la patria lui scumpă. Cetatea să păstreze și să continue înțelepciunea mileniilor trecute, în fața căreia el a îngenuncheat în Chaldeea și la Amon. Alexandria va realiza cu prisosință dorința celui mai mare și mai credul împărat
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
numeroase complicații. Experiența prezentată de autori ne permite, în primul rând să măsurăm ponderea unei atmosfere în comportamentul unui copil. Aici conduitele sînt desigur reversibile în funcție de schimbarea îndrumătorului. Dar să ne închipuim că acești copii sînt sugari și că se scaldă în aceeași atmosferă douăzeci si patru de ore din douăzeci și patru. Putem să considerăm că în acest caz caracteristicile de comportare vor deveni obișnuințe, apoi trăsături de caracter. În plus, experiența pune în lumină aspectul oarecum “polidimensional” al comportării. Acești copii
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
după-amiaza, când a isprăvit treburile casei, doamna Herdelea, străjuiește o ulcică verzuie de lut. În ogradă, între doi meri tineri, e întinsă veșnic frânghia pe care acuma atârnă niște cămăși femeiești de stambă. În umbra cămășilor, în nisipul fierbinte se scaldă câteva găini păzite de un cucoș mic cu creasta însângerată”. Casa familiei Glanetașu are ușa închisă cu zăvorul, simbol al unui suflet închis, aspru, izolat, nefast asupra altor personaje, dar și al trecerii de la un univers la altul, ilustrând: o
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
efectul de dig) și se depun astfel aluviunile în suspensie din apa marină ca mâl pe nisipul curat, în unele locuri putându-se simți în loc de nisip sub picioare mâl. - Poluarea locală - contribuie la efectele alergogene directe asupra persoanelor care se scaldă în mare. "Mareea roșie" gonește efectiv turiștii. De curând Marea Neagră cunoaște un flagel sub forma unei meduze tipice pentru apele poluate pentru care un întreg program al Națiunilor Unite caută soluții de eliminare. Litoralul românesc nu beneficiază de reglementări juridice
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Borlan”, Baia Mare, secția de pictură (2000-2003); Facultatea de Teologie Ortodoxă URB, Cluj-Napoca, secția Conservare Restaurare (2004-2008). Debut 1998 Burcă Nicolae 1937 Pictor S-a născut la 27 iulie 1937 în comuna Laza, jud. Vaslui. Debut artistic - 1990 Nicolae Burcă - La scăldat Ulei pe pânză, 2005 Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. Bursan Xenia 1929 ? Pictor S-a născut în anul 1929, în orașul Orăștie, jud. Hunedoara. Debut artistic - 1967 Bibliografie și reprezentare grafică
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
poate fi o persoană obișnuită, bună Înotătoare, care patrulează În bărci special dotate pentru salvarea persoanelor În pericol de Înec. Dar, asemenea servicii pot fi prestate cu bune rezultate și cu Încredere și de către câinele-lup, care ne poate Însoți la scăldat În apa unui râu, a unui lac sau În apa mării. Câinelui Îi place mult apa și deprinde Înotul ușor deoarece pentru el este o chestiune de instinct, ce se poate pune mai bine În valoare printr-un dresaj specific
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Howard. 64 Balon cu aer cald (ital.) 65 Castel neogotic situat în Gaspra (Peninsula Crimeea). 66 Luntrașul (ital.) 67 salvamar (ital.) 68 Atenție la pisici. (ital.) 69 O tânără aristocrată a fost zidită de vie (ital.). 70 Când Scila se scăldă, prinse să se transforme într-o creatură monstruoasă cu șase capete de câini furioși. Și de atunci încolo a început și îndeletnicirea ei de monstru marin pe coasta calabreză. Și ea ca și Caribda, semănau spaimă asupra marinarilor care treceau
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
iar un ofițer care văzuse din întâmplare ce se petrecuse, le zise tuturor: Cel care știe să și apere credința în felul acesta știe să-și apere țara tot atât de bine. Toți cei de față rămaseră fără glas și aveau ochii scăldați în lacrimi. 41. Focul, apa și credința Se spune că odată călătoreau împreună focul, apa și credința; și când au poposit și-au zis: Oare, dacă ne-am pierde, cum ne-ar mai găsi pe noi oamenii? Și focul răspunse
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
o fată, numai de-ar ploua, să nu fie secetă când s-o naște, ca să nu fie lucru rău. Va ploua, zice Sf. Petru." A plouat, iar cei doi s-au învoit să-i dăruiască finei următoarele: "de câte ori se va scălda, să se facă aur apa care se va atinge de ea"; "de câte ori va plânge, să ploaie"; "de câte ori va râde, să i se facă două flori de aur la urechi." f. Origini biblice Imaginarul popular are în centru nuclee desprinse din
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
turtă dă pâine iera a ursitorilor aprindea lumânare puneai un pahar cu vin doo trei cute dă... zahăr pă pâine șî... șădea masa cu alea... toată noaptea i-ale ursătorilor îm pat lângă copil acolo d-aici dimineața să scula scălda copilu șî... lua moașa pâinea șî cu... zahăru." Ni se prezintă aici practica "mesei ursitoarelor" cu componentele ei: turtă, lumânare, pahar cu vin, zahăr, pâine. Ion Mușlea si Ov. Bâr1ea, în Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P.
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
că rele sunt: Vai de-acei și-acelei / Care-n ceasuri rele / Zic vreun cuvânt!" Există proverbe care explică destinul omului prin împrejurări deosebite ale nașterii sau prin modul în care au fost realizate practicile magice la naștere: "L-a scăldat mă-sa în gâscă albă" (Zanne, 1882); Parcă a fost făcut în zi de post" (Zanne, 5210); Parcă a fost făcut marțea" (Zanne, 5211). Plecând de la credința că destinul este determinat și de ziua în care se naște omul, un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un singur martor: moașa, mediator între lumi. Ea determină restituirea definitivă a copilului, îl trece pe copil dintr-o lume în alta, este maestru al trecerii prin suferință: înfige acul pe călător, așa cum se întâmplă în scenariile rituale. După ce a scăldat copilul, l-a înfășat, se pregătește să meargă acasă, dar vine un om cu un suman alb si o cheamă la femeia lui, care se trudea să nască. Moașa îl însoțește, o ajută să nască o dihanie urâtă. Omul a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să nască. Moașa îl însoțește, o ajută să nască o dihanie urâtă. Omul a luat dihania și a schimbat-o tocmai cu copilul femeii de unde o luase pe moașă. Moașa l-a cunoscut îndată; l-a luat și l-a scăldat, a băgat un bold copilului sub unghie; acesta a început să țipe. Omul ia cu lopata jeratic, îi umple moașei poala, drept răsplată. De fapt, erau galbeni, dar nu trebuia să spună nimănui. Morala acestei narațiuni: "De atunci nu se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mai mult pentru cei văduvi, "care au rămas cu mulți copii și care nu sunt în stare a îngriji cum se cuvine de dânșii." În ajunul cununiei și în ziua cununiei, dis-de-dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde "într-o scaldă sau baie, anume spre acest scop construită, sau într-o apă curgătoare. În scaldă, făcută din apă neîncepută, există bani de argint, lapte dulce, un fagure de miere, precum și flori mirositoare, îndeosebi busuioc, simbolul dragostei." Aceste practici
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
peste fire să-și afle cineva ursita. Ia și te însoară, că în doi mai degrabă veți afla norocul", este îndrumat să meargă "pe o cărărușă", într-un codru verde, spre un lac cu lapte, unde vin trei păsări la scăldat Cele trei păsări sunt, de fapt, trei zâne. Moșneagul îl sfătuiește să fure aripile de la zâna cea mai mică, să se ascundă în "nisipul din izvorul de la malul lacului" și să stea ascuns până ce zâna îi va spune de trei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dintr-un merișor de aur. A născut o fată isteață și cuminte. Ea mergea deseori să se joace pe câmp, să adune floricele și, mai ales, să asculte cum cântă un ciobănaș. Acesta îi vede semnele de pe corp atunci când se scaldă. Venind vremea să se mărite, împăratul dă sfoară în țară că o va da numai aceluia care-i va ghici semnele de pe trup. Un cioban spuse că "fata are soarele-n piept, luna-n spate și doi luceferi în cei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să ne unim, Internaționala Prin noi s-o făurim! Sculați, nu-i nicio mântuire în regi, ciocoi sau dumnezei! Unire, muncitori, unire, și lumea va scăpa de ei! Prea mult, ne-au despuiat tâlharii Ce-n lene, lux, desfrâu se scald; Să ne unim toți proletarii, Să batem fierul cât e cald! Refren Țăranii și muncitori noi suntem Partidul mare muncitor! Pământul este-al celor harnici, Cei leneși plece unde vor! Când vulturi lacomi, corbi de pradă, N-or mai pluti
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Sistemul care a fost stabilit în Europa în 1814-1815 este un fenomen nemaiauzit în istoria lumii. Principiul echilibrului sau, mai bine zis, al contragreutăților alcătuite din anumite alianțe, un principiu care a guvernat și deseori a tulburat Europa și a scăldat-o în sânge, a fost depășit de principiul unei uniuni generale, care reunește suma totală a statelor într-o federație aflată sub conducerea puterilor importante... Statele de mâna a doua, a treia și a patra se supun în tăcere și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]