4,338 matches
-
pentru aierisire. Multe sunt acoperite cu țiglă, iar alții cu tablă. Casele de odinioară erau frumos împodobite înăuntru, fetelor mari reveninu-le această muncă. Icoana și candela, care se aprinde la fiecare sărbătoare, nu lipsea din niciocasă, pereții erau acoperiți cu scoarțe diferite, și cu motive naționale, mobila era simplă: un pat, o masă, câteva scaune, o oglindă și un dulap pentru haine. În camera de locuit se afla: un pat, o laiță, un blidar (colțar), o masă cu câteva scaune, obiecte
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
un pat, o masă, câteva scaune, o oglindă și un dulap pentru haine. În camera de locuit se afla: un pat, o laiță, un blidar (colțar), o masă cu câteva scaune, obiecte de bucătărie. Pereții acestei camere se îmbracă cu scoarțe și leicere numai în zilele mari, la Paști și la Crăciun. "„Din vremuri vechi, de când plaiurile de-a lungul râului Cașin au fost populate, locuitorii și-au întemeiat tradiții sau le-au cules de prin alte zone ale țării. În
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
acțiunea valurilor și a curentului de derivă litoral care, la adâncimi mici, pierd din energie și abandonează materialele pe care le transportă. Bancurile submerse constituie forma inițială de construcție. Prin înălțare și emersie (ieșire la suprafață-exondare a unor părți ale scoarței terestre) rezulta grindurile. Prin alungire se formează cordoanele litorale, care după forma și poziție pot fi: Laguna este o întindere de apă marină, de mică adâncime, care este separată de mare (ocean) printr-un cordon litoral, comunicând cu marea printr-
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
formațiune specifică pliocenului, cu origine controversată: - eoliană (prin acțiunea vântului, care transportă praful fin până la distanțe mari) - deluvială (acțiunea apelor curgătoare, care au rol important în transportarea și acumularea lui) - pedologică sau eluvială (datorită prefacerilor pe care le suferă o scoarță de alterare de tip eluvial, de pe cumpenele de ape și versanții cu înclinări mici) - fluvio-glaciară (din acumulările fluvio-glaciare de la periferia calotelor de gheață, unde au acționat intens apele provenite din topirea ghețarilor) Ținând seama de geneza diversificată, loessul se clasifică
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Mare (diametru 500m și adâncimea 150m). c) „Orgile” geologice reprezintă „goluri” carstice de formă conică sau cilindrică, rezultate în urma lărgirii prin eroziune-coroziune, a liniilor rupturale sau a suprafețelor de stratificație. Aceste „goluri”, după formare se umplu cu materiale necoezive, din scoarța de alterare sau cuvertura de sol. De regulă, nu au reflectare în relief, fiind distinse numai în cadrul aflorimentelor. Diametrul lor este de câțiva metri. d)Uvalele sunt forme depresionare, ovale sau circulare, cu dimensiuni de zeci și sute de metri
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
în bună măsură de sporul demografic, i-a silit pe oameni să despădurească versanții cu expunere sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapa de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea trunchiurilor de scoarță pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor. Pe terenurile cu declivitate mare, unde folosirea plugului era dificilă, se lucra manual, cu sapa de laz. Urme ale acestui mod de exploatare a pământului se mai văd
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
Deși dispune de o bogată bază meliferă, apicultura este practicată și astăzi exclusiv pentru nevoi casnice. Existența unei bogate și variate faune cinegetice a favorizat practicarea celei mai vechi ocupații umane, vânătoare (cu capcane sau arme de foc). Până în 1918, scoarța de copac bine mărunțită era întrebuințată la prepararea coloranților și la tăbăcit. În perioada interbelică s-a întrebuințat numai la tăbăcit. Se colecta scoarță de arin, gorun, conuri de molid.
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
favorizat practicarea celei mai vechi ocupații umane, vânătoare (cu capcane sau arme de foc). Până în 1918, scoarța de copac bine mărunțită era întrebuințată la prepararea coloranților și la tăbăcit. În perioada interbelică s-a întrebuințat numai la tăbăcit. Se colecta scoarță de arin, gorun, conuri de molid.
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
în bună măsură de sporul demografic, i-a silit pe oameni sa despădurească versanții cu expunere sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapă de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea tunchiurilor de scoarță, pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor. Pe terenurile cu declivitate mare, unde folosirea plugului era dificilă, se lucra manual, cu sapă de laz. Urme ale acestuia mod de exploatare a pământului se mai văd
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
Deși dispune de o bogată baza melifera, apicultură este practicată și astăzi, exclusiv pentru nevoi casnice. Existența unei bogate și variate faune cinegetice, a favorizat practicarea celei mai vechi ocupații umane: vânătoarea cu capcane sau arme de foc. Până în 1918, scoarță de copac bine mărunțita, era întrebuințata la prepararea coloranților și la tăbăcit. În perioada interbelică s-a întrebuințat numai la tăbăcit. Se colecta scoarță de arin, goron, conuri de molid.
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
favorizat practicarea celei mai vechi ocupații umane: vânătoarea cu capcane sau arme de foc. Până în 1918, scoarță de copac bine mărunțita, era întrebuințata la prepararea coloranților și la tăbăcit. În perioada interbelică s-a întrebuințat numai la tăbăcit. Se colecta scoarță de arin, goron, conuri de molid.
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
cele 7 săticele: Satulung, Cernatu, Turches, Baciu, Tarlungeni, Zizin și Purcareni. Locul fosilifer Purcăreni este un monument al naturii, o rezervație naturală paleontologica și geologică, care a rămas mărturie a perioadei preistorice prin speciile fosile ce s-au păstrat în scoarță terestră. Rezervatia naturală este în partea sud-estică a satului Purcăreni, în locul numit "Uluci" și are o suprafață de 0,20 ha. Aici există un bloc mare de calcar, de aproximativ 200 de metri, care răzbate pășunea și care conține calcaroase
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
Ana Ardelean) La șezătoare cei care știau cânta din fluier se întreceau între ei, iar cel care „avea glas” era îndemnat să le cânte. Se mai cânta din instrumente improvizate, dintr-o drâmbă confecționată din paie de secară, tulnic din scoarță de copac sau din degete. Un subiect preferat de discuție îl constituiau căsătoriile care se puneau la cale în sat. Șezătoarea ținea până după miezul nopții, când fetele plecau spre casă însoțite de părinți sau feciori.
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Localnicii folosesc des vechea denumire a satuluiSăcătura. Denumirea de "Săcătura" provine de la cuvântul "seci", "secătura", referire la o porțiune de pădure tăiată sau uscată. Datorită faptului că zona era înpădurită, primi locuitori ai satului foloseau o tehnică prin care curățau scoarță copacilor care în timp se uscau și apoi erau tăiați iar locurile rămase astfel libere erau utilizate pentru cultivarea cerealelor necesare traiului sau că locuri de pășunat. Localitatea este situată în partea nord est a județului Sălaj, la sud de
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
locul numit Tolontan, există un stejar impunător, de peste 400 de ani vechime, care are o coroană cu un diametru de peste 35 m și o înălțime de 30 m. Acest arbore este înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă și bogată. Scoarța stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată. Frunzele sunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi. Pețiolul este scurt (4-8 cm). Stejarul înflorește în luna mai. Fructul este achenă (ghindă). Termenul stejar este probabil de origine tracică. În trecut lingviștii
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
este în stare bună de funcționare, anul acesta împlinind 128 ani de la prima sfințire, din 1877. Casa-muzeu Bilca, din zona etnografică Rădăuți, este reprezentativă pentru așezările din zonă. Interioarele sunt amenajate cu mobilier tradițional: polițe, laițe, blidare, țesăturile de interior (scoarțe, lăicere, grindărașe) înfrumusețând pereții din căsuță și din casa mare. Obiectele din lemn și ceramică, de uz casnic, completează inventarul casei. Gospodăria Bilca este completată cu șura și grajdul amenajate cu piese din inventarul gospodăresc. Casa a fost donată de către
Comuna Bilca, Suceava () [Corola-website/Science/301930_a_303259]
-
Budieni este un sat în comuna Scoarță din județul Gorj, Oltenia, România. Budieni este fosta comună, actual sat, parte din comuna Scoarță, situată în fostul și actualul județ Gorj din regiunea geografică Mică Valahie sau “actual” Oltenia Aflată în zona dealurilor subcarpatice din sud vestul României (Subcarpatii
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
Budieni este un sat în comuna Scoarță din județul Gorj, Oltenia, România. Budieni este fosta comună, actual sat, parte din comuna Scoarță, situată în fostul și actualul județ Gorj din regiunea geografică Mică Valahie sau “actual” Oltenia Aflată în zona dealurilor subcarpatice din sud vestul României (Subcarpatii Getici), la poalele munților Parâng și cu priveliște către Retezat, la o depărtare de mai
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
o manieră primitivă în ciuda faptului că până nu cu mult în urmă erau foarte utilizate Există un oficiu poștal. Codul poștal al localității Budieni este 217427 Prefixul ROMTELECOM al localității este +40253 Ca organizare administrativă Budieni este parte a comunei Scoarță, județ Gorj Cod SIRUTA : 81898 Populație Populația actuala nu poate fi foarte precis definită ca număr și structura. Ea este inclusă în totalul alcătuit din cei 4300 de români, 754 țigani rromi și 2 unguri anunțați de către primăria actualei structuri
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
Gorj Cod SIRUTA : 81898 Populație Populația actuala nu poate fi foarte precis definită ca număr și structura. Ea este inclusă în totalul alcătuit din cei 4300 de români, 754 țigani rromi și 2 unguri anunțați de către primăria actualei structuri orhganizatorice Scoarță. Dacă ar fi să luăm în considerație comasările succesive după desființarea și ulterior reînființarea comunei Scoarță alipita cu Copacioasa și apoi cu Bobu și Budieni, atunci am putea deduce că aproape jumătate trăiesc între limitele geografice ale fostei comune Budieni
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
structura. Ea este inclusă în totalul alcătuit din cei 4300 de români, 754 țigani rromi și 2 unguri anunțați de către primăria actualei structuri orhganizatorice Scoarță. Dacă ar fi să luăm în considerație comasările succesive după desființarea și ulterior reînființarea comunei Scoarță alipita cu Copacioasa și apoi cu Bobu și Budieni, atunci am putea deduce că aproape jumătate trăiesc între limitele geografice ale fostei comune Budieni. Primăria din Scoarță o poate confirma sau nega. Dacă este să ne luăm însă după codificările
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
fi să luăm în considerație comasările succesive după desființarea și ulterior reînființarea comunei Scoarță alipita cu Copacioasa și apoi cu Bobu și Budieni, atunci am putea deduce că aproape jumătate trăiesc între limitele geografice ale fostei comune Budieni. Primăria din Scoarță o poate confirma sau nega. Dacă este să ne luăm însă după codificările din Sistemul Informatic al Registrului Unităților Teritorial - Administrative din România atunci com. Scoarță are 11 subdiviziuni pentru care a existat o mai mică sau mai mare doză
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
deduce că aproape jumătate trăiesc între limitele geografice ale fostei comune Budieni. Primăria din Scoarță o poate confirma sau nega. Dacă este să ne luăm însă după codificările din Sistemul Informatic al Registrului Unităților Teritorial - Administrative din România atunci com. Scoarță are 11 subdiviziuni pentru care a existat o mai mică sau mai mare doză de subiectivism în alegerea lor. Populația este în special angrenata în activitățile agricole din gospodăriile proprii. Mai sunt locuitori ce lucrează în cadrul a 19 firme mici
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
prestări servicii sau producție din municipiul Tg. Jiu sau din localități vecine sau în cadrul organizațiilor sau autorităților locale. Nu există societăți comerciale prelucrătoare sau de productie bazate pe rersursele locale iar mai grav nu există unsuport pt. acestea.Primaria din Scoarță (și nu numai) o poate confirma sau nega. Religie Există 4 biserici ortodoxe dintre care o biserică din lemn cu o vechime mai mare de 500 ani, propusă sau inclusă în rândul monumentelor naționale și aflată în delul Pistestilor. Biserică
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
publică lucrarea "Figure de la Terre", unde consemnează că "„ valoarea observată a abaterii verticale lângă Anzii peruvieni era mult prea mică față de valoare calculată în baza unui model folosit de el (un lanț muntos cu o masă semnificativă, așezat pe o scoarță rigidă normală, care exercită o forță de atracție gravitațională asupra firului cu plumb"). În 1755 , astronomul și matematicianul italian R. G. Boschowich , ("1711-1787") dă o explicație pentru problema care la nedumerit pe Bouguer : "„ excesul de masă al muntelui este compensat
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]