4,125 matches
-
pe o substanță umană imanentă, transcendența însăși nefiind decît un factor corelativ al indispensabilei imanențe. Și apoi nu admite chiar Marin Mincu necesara bipolaritate, aplaudînd eul bacovian pentru că ,se situează simultan în existență și scriitură, asumate coparticipativ ca existență a scriiturii și ca scriitură a existenței"? De unde rezultă că eul poetic nu poate fi epurat de ,aglutinările", de ,servituțile specifice" ale vieții tout court ce-i dă naștere și îl întreține, că prezumțiosul ,discurs pur" nu e capabil a aboli ,orice
O antologie a lui Marin Mincu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12581_a_13906]
-
umană imanentă, transcendența însăși nefiind decît un factor corelativ al indispensabilei imanențe. Și apoi nu admite chiar Marin Mincu necesara bipolaritate, aplaudînd eul bacovian pentru că ,se situează simultan în existență și scriitură, asumate coparticipativ ca existență a scriiturii și ca scriitură a existenței"? De unde rezultă că eul poetic nu poate fi epurat de ,aglutinările", de ,servituțile specifice" ale vieții tout court ce-i dă naștere și îl întreține, că prezumțiosul ,discurs pur" nu e capabil a aboli ,orice urmă a realului
O antologie a lui Marin Mincu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12581_a_13906]
-
copilăria la Dorohoi, a făcut studii la București, pentru a fugi la jumătatea deceniului opt în Italia. De altfel, biograficul configurează și explică volumul său de debut, }ara care nu există (2003), un jurnal de călătorie în Thailanda, cu o scriitură mult superioară celei a rudimentarei Claudia Golea și cu un accent de puternică personalitate feminină. Călătoria nu era una de plăcere, ci de refacere sufletească: proaspăt ieșită dintr-un naufragiu conjugal, autoarea-personaj își oblojea singurătatea vizitând meleaguri străine și căutând
Femeia în fața oglinzii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11277_a_12602]
-
să/latre./ obrajii mei încep să se coloreze atît de puternic încît nu se mai/ distinge nimic/ micile înjurături cad din înaltul capului și învolburează aerul/ proaspăt al gurii" (Dan Coman: poemul de vară). Elanul douămiiștilor resuscitează întîi de toate scriitura șocantă a avangardei interbelice: ,te înconjoară zece perechi de picioare/ zece perechi de pulpe roșii, baby/ zece secretare furibunde cu vulpi în jurul gîtului cu/ bufnițe pe umăr/ galopînd năucite pe o plajă cu hoituri/ zece secretare fierbinți răspund la telefon
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
fie ,totală". în pofida acestei împrejurări, ea e însă reală, în limite onorabile. Să încercăm a o explica. Acceptînd ,decăderea iluziilor", a tuturor ,utopiilor metafizice", id est ,desacralizarea" epocii zise postmoderne, tinerii în chestiune reacționează la o treaptă primară, fiziologică. Subiectul scriiturii e tratat, în sensul lui Lacan, prin consemnarea relațiilor sale cu realul dezbărat de orice preconcepție, cu realul ,pur". Ne găsim la antipodul frenetic al poeziei ,pure", nu doar prin ostentativa aluvionare a textului cu o eterogenitate a referințelor brute
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
despre o paradoxală ficționalizare a funcției sexuale prin producțiile obsedate de sex, de o abstragere din real prin figurarea sa ,fără perdea". Obscenitatea joacă rolul de antidot al unui real nesatisfăcător, ilustrînd o defulare prin emisia imaginii, o terapeutică prin scriitură (impresia aparent bizară a Angelei Marinescu, potrivit căreia am avea a face cu o producție livrescă, ar putea fi omologată în sensul acesta): ,cînd/ curul tău se rostogolea pe cer/ nourii treceau peste el, încet/ luna se mișca de la/ o
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
de pildă, Tractatus-ul lui Wittgenstein. Ambiția scriitorului este să reducă volumul și dinamica narațiunii cît de mult posibil, fără însă ca "detaliile vii" să dispară. Să reprezinte gradul zero a ceea ce Husserl numea Lebenswelt, "lumea vieții" și nu neapărat al scriiturii, pentru că, dacă este vorba de scriitură, ea nu face decît oficiul unei mașini de înregistrare. Ceea ce surprinde ea sînt mișcări infinitezimale ale ființei, care poate se apropie de liziera neantului, dar care, în fond, sînt gesturi cît se poate de
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
scriitorului este să reducă volumul și dinamica narațiunii cît de mult posibil, fără însă ca "detaliile vii" să dispară. Să reprezinte gradul zero a ceea ce Husserl numea Lebenswelt, "lumea vieții" și nu neapărat al scriiturii, pentru că, dacă este vorba de scriitură, ea nu face decît oficiul unei mașini de înregistrare. Ceea ce surprinde ea sînt mișcări infinitezimale ale ființei, care poate se apropie de liziera neantului, dar care, în fond, sînt gesturi cît se poate de cotidiene, acte infrareale care încearcă să
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
Bovary: "poți trata un subiect în aparență minimalist, minuscul, și să scrii o carte foarte mare." ...lîngă care faci dragoste Cu ultimul roman, Faire l’amour ( 2002), Toussaint pătrunde într-o răspîntie puțin circulată. Minimalismul se întîlnește cu trash-ul, imperturbabila scriitură cu fierbintea autoficțiune, perversiunea decorporalizării cu plăcerea sexului. Faire l’amour arată că, la un moment dat, pudoarea minuitiștilor care evită mereu tematizarea sexului pentru a păstra temperatura lecturii scăzută ( închpuiți-vă efectul unei scene de amor pasional în mijlocul lui Molloy
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
două lichele pe care îi cunosc: Baconsky și Ivasiuc. Unul se leagă de anii ("Odă către lăptăreasa mea") cînd Stalin devenise "Genialissim" (citez pe marele futurolog: Pavel Apostol), iar celălalt, Ivasiuc; (grotescul prozei făcute prin bateri la mașina de scris.) Scriitură, bine zici; dumnezeule, ce ușor se poate scrie cînd nu ai scrupule... De nici un fel. Din contră. Acum, eu, ce am zis: pe rînd, fără să te sperii, îți trimit operele tipărite (vax!) și manuscrisele acceptate și netipărite. Am trei
Din arhiva Cornel Regman () [Corola-journal/Journalistic/13715_a_15040]
-
sentimentul că ți-ai irosit timpul citind o asemenea carte. E drept că nu poți folosi, la rîndu-ți, decît mici fragmente, mai degrabă sugestii decît idei, sau eventual întrezăriri de idei, fulgurații care aproape se pierd în textura densă a scriiturii autoarei, dar nu ezit s-o declar pe Elaine Scarry una dintre cei mai originali și pasionanți scriitori ai vremii noastre. Un critic american compara experiența lecturii textelor ei cu un consum exagerat de cofeină: te simți alert și totodată
Ipoteze ciudate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16600_a_17925]
-
C. Rogozanu Învățăturile lui Nea Goe se întitulează a doua carte (după Scriituri simultane, 1993) a lui Felix Lupu. Jocul de cuvinte nu este în totalitate ironic; el ascunde informații prețioase și serioase pentru cititorul atent (și amator de astfel de scriitură). Este poate prima lecție pe care un cititor de textură "iovistă
Neagoe și Nea Goe by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16627_a_17952]
-
Rogozanu Învățăturile lui Nea Goe se întitulează a doua carte (după Scriituri simultane, 1993) a lui Felix Lupu. Jocul de cuvinte nu este în totalitate ironic; el ascunde informații prețioase și serioase pentru cititorul atent (și amator de astfel de scriitură). Este poate prima lecție pe care un cititor de textură "iovistă" (din Școala Gheorghe Iova face parte și Felix Lupu) trebuie să o rețină: experimentul și-a pierdut din gratuitatea genuină a gestului avangardist; noua achiziție este dezvoltarea unui cod
Neagoe și Nea Goe by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16627_a_17952]
-
retorică), în semnificațiile unui manifest. Nu mai puțin, prin transluciditatea discursului transpare monstruozitatea temei care l-a alimentat. Astfel că utopiei comuniste i se răspunde cu o antiutopie, care se compune din factorii negativi ai reprobării sensibile, în tiparele unei scriituri pe măsură. Imaginile dobîndesc alura unor replici intransigente, ingenuitatea lezată trece în refuzul moralmente gradat. Scepticismul devine năvodul amplu în care este cuprinsă existența curentă, demonizată ca o frivolitate în chiar elementele sale prozaic-vitale: "Unii fac gimnastică suedeză/ unii nu
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
puțin pe linie. Prin anii șaptezeci ai României socialiste repuneați în discuție termenul de citadinism în literatură, ca mod modern de a privi lumea, "adică sinceritate, limpezime de gîndire, curaj politic, angajare patriotică" (cităm dintr-o postfață scrisă de dvs.). Scriitura dvs., densă, percutantă, a fost taxată încă de la afirmare ca fiind de inspirație americană... - Nu era numai de inspirație americană. Pentru mine, proza modernă trebuie să aibă energie, sinceritate, lipsă de poză și, mai ales, "precizie". Trebuie să știi precis
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
mișcare generală de regresie care face posibil actul creației. Motto-ul cărții anunță discret acest lucru: "... odată ce începeți să știți, este bine să vă reîntoarceți la inocența de la început." (Malcolm Lowry). Și nu este vorba doar despre o rețetă de scriitură ci și despre un scenariu pentru începutul fiecărei idile. Tina începe, odată cu o nouă aventură amoroasă, și o poveste nouă: "Scrisul ca un bărbat care-ți șuieră-n casă, în apartamentul vostru de ani, de mulți ani: Cînd mă întorc
Bold-uri, italice... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16680_a_18005]
-
a considerației sale, acordîndu-i o semnificație mai amplă, pe deasupra deosebirilor dintre genuri literare și arte. O trăsătură de legătură cu proza o reprezintă ideea că "poezia risipei timpului", ca "mijloc de a scăpa acestei risipe", se poate întrupa în rigoarea scriiturii de tip flaubertian: "Nu alt rost vedea Flaubert scrisului". Dar considerăm că există încă o explicație, nu mai puțin relevantă, a opțiunii lui Radu Petrescu pentru bardul Plumbului. O explicație de ordin existențial. Ca și Bacovia, Radu Petrescu s-a
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]
-
pas mai departe experimentul literar din Sexagenara și tînărul. Confesorul a dispărut chiar și din varianta sa pur formală, iar eroina, de această dată septuagenară, este singură cu gîndurile ei. Schimbarea, minoră la nivelul conținutului, capătă proporții revoluționare în planul scriiturii. Pentru că ea face trecerea de la monologul înțeles ca act de comunicare la monologul interior, unde gîndurile zboară în voia lor, succesiunea ideilor este arbitrară, logica și coerența discursului nu mai au nici o importanță. Textul devine o pastă uniformă, ca ieșită
Între Eros și Thanatos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13106_a_14431]
-
de neo-suprarealism altoit cu o crenguță de existențialism sau unui hiperrealism al subconștientului? Întrebările nu se mai termină după lectura acestei cărți insolite și fascinante. Iar posibilele răspunsuri nu fac decît să atragă alte și alte întrebări. Dacă în ceea ce privește tehnica scriiturii invocarea suprarealismului nu este deplasată (dicteul automat, absența mărcilor distinctive în cadrul textului, absența segmentelor de legătură la nivelul frazei), este limpede că nimic nu este mai îndepărtat de gratuitatea ludică a suprarealiștilor decît dramatismul existențial care răzbate dintre paginile acestei
Între Eros și Thanatos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13106_a_14431]
-
falocratice. Verbalizat scenic printr-o suma de ingenioase acțiuni, eul poetic nu-și pierde defel substanță filosofica a discursului implicit despre sex și text. Sau - de ce nu - despre textul că sex! La rampă "se citește" limpede ambiguitatea declarată a virtuților scriiturii, aceleași la structuraliști, ca și la suprarealiști ori postmoderniști. Recunoscută pentru predilecția de a reactualiza mituri (lucrează în prezent la un proiect internațional inspirat de figură lui Ghilgames), Saviana Stănescu propune o imagine frisonanta, cu rezonante în legendă Meșterului Manole
Lirismul conflictului dintre sexe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17629_a_18954]
-
pus în slujba idealului etnic și social, ilustrat, pe un portativ transilvan, de către Coșbuc, Goga, Aron Cotrus etc. Mîțului biblic ori geologic, tonului liturgic ori agitatoric (mituri stilistice), le ia locul mitul mai recent al absurdului, răspunzînd mîțului formal al scriiturii suprarealiste. Motivul simbolist al vaporului gata de plecare apare de asemenea inculcat în limbajul poetic în cauză, cu un efect simptomatic: "Tu scrii zilnic/ acest solilocviu îndurerat/ despre miturile iraționalului/ nu mai poți afla nicicum/ - altora le-a fost dat
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
psihotice, scheme caracteriale. În exterioritatea supraindividuală naratorul manipulează canoanele clasice doar pentru a le învălui în tenebre, asociate fixațiilor, frustrărilor. Din aportul acestora vine propensiunea spre îngroșări șocante. Că nu e o bravada inutilă o demonstrează în Subiect banal cerneală scriiturii: Benador și-a dorit mereu să fie un psiholog al iubirii denaturate de tensiunile geloziei în vecinica ei degringolada. Doză de experiment se distinge nu numai ca temă de laborator, descumpănirile, halucinațiile continuă și astăzi, indiferent de natură lor. Înregistrarea
Sondarea abisului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17663_a_18988]
-
susține, Y consideră, după care "analizează" cîteva poeme, în stilul imposibil al școlarului tocilar. Iată concluzia lui: "Setos de universalitate, prin metaforă să ăfoamea de Unuă desfășurată convingător, pe cuprinderi inedite sau reiterate, autorul ăMistretului cu colți de arginta impune scriiturii un tratament filosofic, o priză a plasticii imaginii de ultimă emisie, o sintaxa a constanței temperaturii lirismului românesc". Cel mai grav păcat al "Columnei" e absența spiritului critic. E debutat un domn care versifica, în 1999, leit Minulescu ("Eu am
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17670_a_18995]
-
de Izolda Varsta și Serghei Varsta și publicată la Editură Mașină de scris - întîlnim un enorm avertisment concentrat aici în cîteva teme, depistabile apoi în operele ce vor urma. Ele vor exploda în zeci de nuanțe și forme fantastice că scriitura și nu vor înceta să vorbească despre aceleași cumplite realități. Nuvelă are și ea un fior tragic, filosofic, dublat în partea a doua de unul instinctual și primitiv. Metamorfoza este, în fond, dureroasă pentru ambele părți. Pontosul cîine Sarik devine
Experimentul din strada Precistenka by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18140_a_19465]
-
strîns taberele/ și doar un cort colorat atinge/ cu flamura pe rînd continentele.// Nicăieri nu e cer, alături e marea/ rîvnind la falca de asin veche-n furnici/ furisată-ntr-o groapă de văr" (Tapasya). Emoționantă e împrejurarea că bardul cu dezabuzata scriitura își păstrează un mecanism productiv de ordin infantil. El visează cu ochii larg deschiși, propunînd un imaginar doldora de promisiuni eliberatoare, sub egida unui excentrism "naiv", calculat ca atare, dar și dat de o fatalitate a simțirii. Spre deosebire de simboliștii care
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]