4,515 matches
-
Năvodari este un sat în comuna Seaca din județul Teleorman, Muntenia, România. Până în anul 1965, localitatea s-a numit Cioara si a fost comună de sine stătătoare. Satul Năvodari din comuna Seaca, este situat la nord de Dunăre la aproximativ 5 - 6 km, și la răsărit de Gura Oltului la 20 - 30 km, în acea parte a Munteniei neocupată de romani în urma victoriei armatei romane asupra Daciei. Partea de sud a Munteniei
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
mai păstrează denumiri ca:Măgura Ciorii (sau Măgura Pristoaselor), situată deasupra satului Năvodari Cimitirul Vechi, situat la răsărit de măgură , Măgura Vânătorilor situată deasupra comunei Vânători, Găvanul Sârbilor situat În nord vestul satului Măgura Luciei situată la sud de comuna Seaca, în jurul Lacului Lucia. După sfârșitul războaielor daco-romane, o parte a Daciei a fost transformată în provincie romană. Cea mai mare parte a Munteniei, nu a intrat sub stăpânirea romană. Evident, administrația romană a făcut să prospere (economic, limbă, deprinderi, obiceiuri
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
Roșiorii de Vede, Câmpulung Muscel, Cumidava (Râșnov Jud. Brașov) Finalizarea acestor construcții a avut loc în vremea împăratului Septimiu Sever (193-211). În consecință, rezultă că: la răsărit de Gura Oltului și la nord de Dunăre,inclusiv pe meleagurile localităților: Cioara,Seaca, Vânători, etc. locuiau oameni nesupuși romanilor, (altfel pentru ce erau construite valurile de apărare: limesul Alutanus ? Transalutanus ? ) Pe de altă parte, atât populația supusă cât și cea nesupusă, își continuau modul lor de viață: păstoritul, agricultura, pescuitul, etc. și totdeodată
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
de Dunăre” a avut-o răspândirea creștinismului. În anul 313 după Hristos, împăratul roman Constantin Cel Mare legiferează cultul creștin. Cu acest prilej are loc o revigorare economică a regiunilor situate la nord de Dunăre, inclusiv a meleagurilor localităților: Cioara, Seaca, Vânători. Pentru protejarea acestor regiuni de populațiile migratoare se construiește un nou val de apărare numit Brazda lui Novac, care pornea din regiunea Mehedinți și ținea până la răsărit de Ploiești. În această perioadă, "alături de populația dacă", trăiau pe margini de
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
au ocupat cu creșterea vitelor, pescuit, agricultură. Unele localități din această parte a locului, au apărut mai recent. Astfel, orașul Turnu Măgurele a fost întemeiat în anul 1836, după tratatul de la Adrianopol, comuna Traian, care se află la apus de Seaca, s-a născut mai întâi sub numele de Suraia la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca urmare a împroprietăririlor: după legea lui Cuza și după victoriile de la Plevna. Comuna Lisa, care se află la răsărit de comuna Vânători, a apărut
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
născut mai întâi sub numele de Suraia la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca urmare a împroprietăririlor: după legea lui Cuza și după victoriile de la Plevna. Comuna Lisa, care se află la răsărit de comuna Vânători, a apărut la sfârșitul sec. al XVIII-lea, ca urmare a refugiaților din Comuna Lisa situată la poalele de nord a Carpaților, aflată la vremea aceea sub stăpânire Austro-Maghiară. Oamenii acestor meleaguri făceau parte din neamul tracilor, care la rândul lui era format dintr-un
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
iunie 1941 se semnează la Munchen acordul germano-român care prevedea începerea războiului împotriva Uniunii Sovietice. La 22 iunie 1941 trupele României și cele ale Germaniei încep luptele cu trupele Uniunii Sovietice. Decedații din comuna Cioara (astăzi satul Năvodari al comunei Seaca), în al doilea război mondial (1940 - 1945) la care România a participat în perioada 22 06 1941 -23 08 1944 alături de Germania, Italia, Ungaria, Bulgaria, Japonia, spre est, împotriva Uniunii Sovietice, Angliei și Statelor Unite, iar în perioada 23 08 1944
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
părțile negative aduse satului Năvodari de regimul instaurat după al doilea război mondial, același regim a adus satului și părți pozitive. Dintre acestea amintim: 1. prof. Mihalache Ilie, născut în anul 1925 în localitatea Cioara,(astăzi satul Năvodari al comunei Seaca, județul Teleorman) 2. Istoria Românilor. E.D.P., R.A. București 1995. 3. Istoria Românilor Epoca Modernă și Contemporană. E.D.P., R.A. București 1995. 4. Istoria României. Editura Academiei României, 1964. 5. Istoria României în Date. Editura Enciclopedică Română, 1971
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
nume. PREZENTARE Traian este una din comunele sudice ale județului Teleorman așezată în Lunca Dunării și în partea sudică a Câmpiei Române, în câmpia Boianului. Localitatea se mărginește în nord cu comună Crângu iar la nord-est și est cu comună Seaca. La sud este mărginita de fluviul Dunărea care formează hotarul țării cu Bulgaria, iar la vest cu comună Ciuperceni și nord vest cu municipiul Turnu Măgurele. Comună Traian este atestata din anul 1879, când, pe moșia statului din domeniul Turnu
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
care invocă un nume de om, ca Tecuciu, nume de apă aici, ar avea o lega- tură cu Teaca, « albia » râului." Satul Tecuci, este așezat de-a lungul pârâului cu același nume. În perioadele călduroase pârâul Tecuci are porțiuni care seaca, iar în perioadele cu ploi abundente se revarsă din matcă. Așezământul a fost construit pe un teren de 2 hectare, donație a familiei Kalinderu, în acest scop: “noi, subsemnații, făcându-ne Consiliul Județean Teleorman, în care stăpânim în devălmășie Moșia
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]
-
durată, călduroase și secetoase; ierni nu prea reci, cu vânturi puternice; temperatura medie anuală 10,8 °C; cantitatea medie de precipitații 350-450mm/mp anual Comună Niculițel este situată într-o zonă deluroasa și împădurita. Izvoarele istorice atestă că la începutul sec. IX i.Hr., pe teritoriul actual al comunei și al regiunii în care se află, locuia o populatie getica. Astfel a aparut aici în jurul anului 341 i.Hr. o formațiune politică destul de puternică condusă de un "basileu" pe nume Mokson (datarea s-
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
Dealul Bobului", situată la sud-est de satul Bunești și la o depărtare de circa un km de acesta. Așezare de tip davă, ea a fost fortificată cu un val de pământ și un șanț în față, datată fiind în perioada sec. IV-II a. Ch. Au fost descoperite aici numeroase locuințe, precum și gropi menajere. În acestea, s-a descoperit un foarte bogat inventar constand în ceramică, unelte din fier, arme și obiecte de podoabă, două tezaure precum și o diademă princiară din aur
Comuna Bunești-Averești, Vaslui () [Corola-website/Science/301868_a_303197]
-
Tăcmănești, iar după ce s-a desprins definitiv de acesta și-a luat numele de Călugărenii Vechi iar satul Tăcmănești a devenit satul Călugăreni, prin adăugarea unui cătun cu același nume. Numele nou al satului, Brăhășoaia, s-a impus la sfârșitul sec.XIX. Privitor la numele satului, au circulat două legende locale total diferite. Prima, culeasă de autorul "Dicționarului județului Vaslui" Constantin Chiriță în 1887, pune numele satului pe seama numelui celui de-al doilea proprietar, Bondrea care, decedând, a fost moștenit de
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
nu a fost revendicat ci a fost donat definitiv comunei Ștefan cel Mare de către fiica fostului boier. În memoriile (în manuscris) ale preotului C. I. Popovici care a slujit aici timp de 48 de ani se spune că la începutul sec.al XIX proprietarul moșiei a ridicat o biserică din lemn care a fost distrusă în urma unui incendiu așa că executorul testamentar al lui Neculai Chiriac, Dimitrie Castroian (1813-1898), a ridicat o nouă biserică din cărămidă arsă în anul 1875 cu hramul
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
100 ha.) cresc arbori specifici acestei zone și anume: gorun, stejar și mult plop sau tei. Conform unei legende locale (bazată, totuși, pe un hrisov de la Petru Rareș), satul ar fi fost întemeiat de un anume hatman Bârzea pe la începutul sec. al-XV-lea dar prima atestare documentară indubitabilă ne vine de la "24 ghenar 7003" (1495) cu ocazia împărțirii unei moșteniri între succesorii lui Sima Rugină, făcută și întărită în prezența domnitorului Ștefan cel Mare. Satul mai apare în documente în 1527 la
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
Banu-vornic (urmașii acestuia mai există și astăzi). Satul a avut continuitate și nu a ajuns "seliște" la fel ca alte două sate, Mărășeni și Cănțălărești atestate în aceeași perioadă, dar care au dispărut și au fost repopulate abia la începutul sec.al XIX-lea. La 18 decembrie 7142 (1633), în prezența domnitorului Moise Movilă, se împarte din nou moșia satului Bârzești între urmașii celei de-a treia sau a patra generații de proprietari cunoscuți. Tot cu această ocazie mai este reatestat
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
D (5 km.vest), drum frecventat în vechime de diverși năvălitori prădalnici, dar și după aspectul lui, cu zeci de ulițe care se întretaie până ce ajung în cea principală și cu casele construite și dispuse neregulat. Singura construcție veche (mijlocul sec.XIX) este cea citată mai sus deoarece oamenii locului și-au construit, mai ales după 1950, case noi în majoritate din chirpici sau "ceamur pe furci" dar și din cărămidă cu fundație din beton armat. Prin grija primăriei comunei Ștefan
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
pentru ca la data de 7 august 1618 să-l regăsim într-un document emis de domnitorul Radu Mihnea (1613-1619; 1623-1629) sub numele "...satul Tăcmăneștii din ținutul Vasluiu". Nu există dubii de localizare deoarece satul s-a numit așa până la începutul sec. al XX-lea, când și-a preschimbat numele în "Călugăreni" după o perioadă de tranziție când s-a numit și "Călugărenii Noi" pentru a se deosebi de satul vecin, Brăhășoaia, care la vremea respectivă se numea "Călugărenii Vechi". Dacă, până
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]
-
Moldo-Podolică, având la etajul inferior depozite precambriene și la cel superior sedimente de vârstă postproterozoică ce cuprinde depozite paleozoice, mezozoice și neozoice, dispuse orizontal. La ultimul recensământ (2002) satul Mărășeni avea 354 de gosodării cu 849 de suflete. La sfârșitul sec.al-XIX-lea, satul era format din 62 de familii cu 286 de suflete. Industrializarea masivă din anii '60 ai sec.XX a dus la migrarea aproape în masă a tineretului la oraș.În zilele noastre puțini s-au întors la baștină
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
Cotu Băii este un sat în comuna Fântâna Mare din județul Suceava, Moldova, România. Satul Cotu-Băii, parte componentă a vechiului Tîrg Baia până la sfârșitul sec. al XVIII-lea, este o localitate înființată pe fosta moșie Baia care și-a redus întinderea datorită scăderii importanței sale și datorită calamităților ce s-au abătut în decursul timpului iar boierii familiei Cantacuzino, stapânii Moșiei Baia au mutat o
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
sa, la 1908: "Drăgoești, com. rurală, districtul Gurahumora, așezată pe partea dreaptă a pârâului cu același nume. Suprafața 1848 km2, populația 1734 locuitori români, relig. gr. or.; sunt și câțiva germani de religie evanghelică. Cuprinde pe lângă vatra satului și ferma Seci. Este așezată lângă drumul distr. Suceava-Gurahumora. Are o școală populară cu trei clase și o biserică parohială cu hramul Nașterea Maicii Domnului, de care ține biserica filială din Vorniceni (sau Tolova Mică). A fost dăruită de fiii lui Dragoș-Vodă (incorect
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
unei vieți mai bune reprezintă fundamentul istoriei Bucovinei. Tocmai în acest mod a luat naștere diversitatea bucovineană. La aceasta contribuie și migrațiile slovacilor și a polonezilor, în special cele ale goralilor din Czadec care din sec. XVI și până la jumătatea sec. XX au trasat un mare cerc migrator, cum scria cunoscutul cercetător al istoriei goralilor, Marian Gotkiewicz. Căci așa poate fi numită migrația goralilor, între aceștia și a locuitorilor satului Poiana Micului (Pojana Mikuli), de când, ca fugari din Silezia și Małopolska
Poiana Micului, Suceava () [Corola-website/Science/301986_a_303315]
-
cercetător al istoriei goralilor, Marian Gotkiewicz. Căci așa poate fi numită migrația goralilor, între aceștia și a locuitorilor satului Poiana Micului (Pojana Mikuli), de când, ca fugari din Silezia și Małopolska, au ajuns în împrejurimile regiunii Czadec, iar apoi, la confluența sec. XVIII și XIX, au pornit după după pâine în Bucovina austriacă, ajungând în 1803 la Cernăuți și în împrejurimile acestuia. Unul din satele în care s-au așezat atunci a fost Stara Huta. În anul 1942, 40 de familii de
Poiana Micului, Suceava () [Corola-website/Science/301986_a_303315]
-
paroh fiind Nicolae Belbu. Este construită din lemn de stejar cu pridvor și tencuita la interior și exterior că majoritatea bisericilor din nordul Olteniei din acea perioadă, iar pictură s-a refăcut la restaurare, cea existentă fiind datata la sfarsitul sec. 19. Din legendele locului sunt de menționat cele legate de haiducii celebri că Iancu Jianu, Ursanu și alții chiar din sat că cel numit Vulpeanu, după cum spunea Constantin Curteanu, haiduci care străbăteau pădurile ce înconjoară satul și care păduri sunt
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
cuprinde două incinte, unite între ele, având împreună șase turnuri puternice de observație. Înălțime submontană ( alt.) în zona Munților Orăștiei, situată pe teritoriul com. Boșorod (jud. Hunedoara), pe al cărei platou a fost ridicată o cetate dacică datată la finele sec. 1 a. Chr. și în sec. 1 p. Chr. Cetatea a fost prevăzută cu o dublă fortificație. Cetatea, ridicată din piatră, are formă patrulateră, cu laturile de 102 x 45 m, fiind prevăzută cu patru turnuri de apărare, situate în
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]