4,368 matches
-
spasmele dorinței, să-i deturneze fanteziile nimfomane, să-i dilueze zbaterile chemărilor sexuale, să-i răcorească clocotul nestăvilit al sângelui ce-i vuia în vene, Mitică Petrache, râcâiau în pântece închipuirile falice ale celor ce o fertilizaseră, Mitică Petrache, scrâșnea seceta pântecului ei neînsămânțat de Mitică Petrache! De aici (ah, Revoluția!), Mioara Alimentară, timp de patru ani, trei săptămâni și două zile își începu, punct cu punct, să-și construiască planul, să-și schițeze traseele, să-și modeleze strategiile, să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
aticele blocurilor de vizavi, de streașină, de uluci, de manșon pentru copacii seculari, ea o numea tablă de gard; simbol al închisorii, cerul era de tablă inox, uneori de cupru, alteori de oțel. După cum se schimbă ziua pe timp de secetă, tablă de gard era și Dunărea, e drept, topită, pentru că înconjura granițele atâtor țări deci era o pavăză, un zid culcat și curgător, dar tot un zid. Așa învățase la școala de consultanță pe care o frecventa, dusă de mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de jurnal Scrisoare în do roșu E ra ora 5 dimineața și rapper-ul Soare, cu blugii bufanți ai nopții lăsați pe șolduri, refuza să apară. Un câine întârziat, mușcând vânjos aerul, lătra în semicerc de la stânga la dreapta. În seceta verii, copacii orașului își cereau dreptul la moarte. Mamă, de ce m-ai născut, când tu te oglindești acum în mine și tinerețea mea se veștejește ca tu să te hrănești cu ea, să o dăruiești nenumăraților bărbați, deși ei întrebau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
dat-o Dumnezeu. Suntem administratorii planetei. Își drese glasul și continuă: — Ingineria genetică folosește instrumentele pe care ni le-a dat Creatorul, pentru a continua lucrările necesare asupra planetei. Recoltele neprotejate sunt mâncate de paraziți sau mor din cauza înghețului sau secetei. Modificarea genetică poate împiedica asta, folosind mai puțin teren pentru recolte, lăsând mai multă sălbăticie neatinsă și, în același timp, continuând să-i hrănească pe cei flămânzi. Ingineria genetică ne va permite să distribuim generozitatea lui Dumnezeu către toate creaturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
un zumzet de albine printre albăstrele vacanță de basm - fetița vede-ntre nori ursul și vulpea pescăruși în zori - încet-încet nisipul prinde culoare teiul încărcat - la orice adiere praf de lumină cântec de greieri - mă prinde iarăși dorul de chitară secetă în sat - din când în când albine pe bluza cu flori ceas vechi în gară - măsurând așteptarea ultimul greier “Uitați-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu seamănă, nici nu seceră, n-au nici cămară, nici grânar; și
Vara cu greierii ei by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83680_a_85005]
-
și trifoi. Merii sunt bine îngrijiți, copacilor, primăvara, înainte de a da mugurii, li se taie uscăturile, sunt rotunjiți pentru coroană și pentru rod, apoi stropiți și udați cu un furtun subțire, din care apa nu se oprește niciodată, indiferent ce secetă trece prin lume, dați cu var până la jumătatea tulpinii, pentru ca varul să-i apere de furnici și de alte gângănii; toamna, se culeg merele mari, roșii, se așază în lădițele care sunt duse apoi în pivnițele vilei care fusese construită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
intrarea în viață. VARA Este vară. Dimineața razele soarelui mângâie pământul. Cerul este senin. O adiere de vânt mișcă frunzele copacilor, iar gureșele păsărele ciripesc voioase printre ramuri. La prânz soarele este fierbinte și usucă pământul. De multe ori este secetă, alteori sunt ploi torențiale cu trăsnete și potop de apă. Zilele sunt mai lungi, iar nopțile sunt luminate de milioane de stele. În grădini se coc cireșele, caisele și piersicile; în păduri apar fragii și murele. Lanurile de grâu, galben-aurii
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
lungă mă ajută să înving tentațiile și să merg mai departe pe câmpul plan pe care nu văd altceva decât lanuri de grâu deja treierat, sau de floarea soarelui, cu pălăria aproape neagră, mică; se vede că au suferit din cauza secetei. Mă văd un fel de don Quijote, rătăcitor printre câmpuri, cu o pălărie mare, albă pe cap, mărșăluind prin caniculă, înfruntând-o, respirând un aer ce aproape te frige. O bună cură contra reumatismului și o probă de rezistență fizică
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
produsă de groaznica boală în rândurile populației a îndemnat pe mulți oameni de rând să însemneze pe vreun ceaslov vechi sau într-un manuscris știrea privind cumplita molimă. Astfel, protopopul Constantin Sachelarie nota că, în 1832 (!), "au fost și o secetă mare și au ieșit și o boală, olera [!], necunoscută în țară până atunci. Murea oamenii grabnic numai în doo-trei ceasuri, îi apuca o vărsătură, urdinari și să [hîrtia distrusă] mînile, care prididea cu lăsare de sânge și alte picături. Mulți
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pe un arap într-o cârciumă, și l-a adus. Acesta, un bețiv pripășit, a primit propunerea cu o condiție: să-i dea mult să bea"... Din fericire, ne asigură memorialistul, "nu s-a pus acolo nici un bolnav". Datorită unei secete îngrozitoare, în toată regiunea domnea foametea. "Bolnavii de holeră mâncau fructe și ciorbă de prune crude, punând în oala cu prune un peștișor sărat, mic cât un deget". Cât despre tratamentul medicamentos care trebuia asigurat gratuit suferinzilor, Severeanu notează: "Cînd
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
calaican, un sulfat feros, cu recunoscute calități de dezinfectant 464. Doctorul Epifanie Cozarescu constată că nu dispunem de informații cuprinzătoare despre holera din 1865-1866 de la Roman. Evocatoare este totuși însemnarea păstrată pe o carte de cult: "După doi ani de secetă, în 1866, la Roman s-a făcut o foamete cumplită, urmată de holeră, ajungând a se îngropa câte șase pe zi, la sate, și câte douăzeci, la oraș". Remarcăm că, și de data aceasta, se subliniază prezența în antecedentele epidemiei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a făcut o foamete cumplită, urmată de holeră, ajungând a se îngropa câte șase pe zi, la sate, și câte douăzeci, la oraș". Remarcăm că, și de data aceasta, se subliniază prezența în antecedentele epidemiei a unei foamete provocate de seceta prelungită, încît s-ar părea că, pentru oamenii acelei vremi, dezlănțuirea molimei ar fi fost determinată nemijlocit de grava denutriție a populației, ca și cum ar fi fost vorba, adăugăm noi, de o epidemie de scorbut... Lupta împotriva flagelului a fost condusă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ajunsă numai piele și os. S-aude pământul cum crapă, valuri de lăcuste au murit lângă sat, preotul spune, că-i un semn minunat prevestitor de viață, aducător de apă. Se fac slujbe în câmpul uscat, rugăciunile au tainele lor, seceta seceră-n adânc și-n lat firul oricărui izvor. Tot preotul satului spune că pe jeratic seceta crapă, și iată-n prânz cerul se-ntunecă, și norii curg râuri de apă. Fulgere, tunete, grindini năprasnice dărâmă copaci și gospodării, furtunile
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
preotul spune, că-i un semn minunat prevestitor de viață, aducător de apă. Se fac slujbe în câmpul uscat, rugăciunile au tainele lor, seceta seceră-n adânc și-n lat firul oricărui izvor. Tot preotul satului spune că pe jeratic seceta crapă, și iată-n prânz cerul se-ntunecă, și norii curg râuri de apă. Fulgere, tunete, grindini năprasnice dărâmă copaci și gospodării, furtunile bat din harapnice păcatele ce ne-ngroapă de vii. Pământul ca piatra, nu poate bea apa, care
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
se prăbujește din vis în abis. Ne-nghite hăul în amiaza mare, îngrijorările ne strâng de gât, lumea se mișcă larvar în urât, și soarele nu mai răsare. Se năruie cerul de grindini și ploi, peste noi vine-n goană seceta cu semnele vremii de-apoi... să ne-ntoarcem, oameni buni, la icoană!... 2000 Omul autonom 3 Un omuleț de prin bazar s-a făcut luntre, s-a făcut punte, a dat în taină cu un zar, și, iată-l universitar
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
despărțirii, bine mascată... Mergeau tăcuți. Parcă nu mai aveau nici un gând. Undeva, în creier, se făcuse un gol care să lase loc gândurilor către cei de acasă... Și acestea, picătură cu picătură, au început să ude câmpul uscat lăsat de „seceta” concentrării... În tot timpul scurs de la intrarea pe poarta cazărmii și până în momentul acesta, nu au trăit pentru ei aproape nici o clipă. Mereu se auzea un ordin sau era nevoie să facă ceva cu mare grijă, ca să nu greșească. Cel
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
din șifo nier. Mi se pare mai mult decât atractivă propunerea dumneavoastră. Ia una de aici de la mine! îl îndemnă Pop, văzându-l că nu-și găsește țigările. Nu știu dacă-ți plac astea ale mele dar, la vreme de secetă e bună și ploaia cu gheață. Mulțumesc! spuse Cristian extrăgând o țigară din pachetul mototolit. Chiar vrei să mă ajuți? întrebă Pop după ce îi dădu și foc. Chiar vreau! Gândiți-vă că de o lună și ceva stau degeaba. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de vrednicii gospodari și odraslele lor, dar vara, când soarele dogoritor pogora asupra suflării sălașului, amestecându-se cu praful, purtat de vânturile năpraznice, sătenii parcă erau niște sfinți pustnici de la lăcașurile Eladei. De cele mai multe ori, truda lor era sortită pieirii, seceta punând stăpânire peste întreaga suflare, chiar și pădurea suferind da această molime a arșiței dogoritoare. Băieții starostelui au mers la dascălul Ioan să găsească vreo ieșire din greaua încercare la care erau supuși locuitorii sălașului. Vremea se anunța îmbietoare drumului
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
lăutari, la care se dedau și câteva localnice gospodine, înfruntând, cu semeție, căutătura bătrânilor, care priveau, neputincioși, la samavolniciile urmașilor muscalilor. Satul era pierdut sub stăpânirea rușilor. Ce nu dărâmase obuzele, reușiseră să distrugă o lună de ocupație rusească. Pe deasupra, seceta nu le dădea pace bieților oameni, care-și încropeau hrana zilnică din fierturi de ierburi, la care adăugau(vai, ce fericire pentru multe familii) un pumn de urluială, măturată din hambare sau din podurile caselor. Într o zi, căpitanul Alioșa
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
-n schimbul doi și masa pe domn broscoi. De pe scrin papagalul împăiat țipa să iasă la concurat iar bondarul între flori bâzâie că a fost deranjat de la mimoză unde-și înmuia buzele-n polen iar caia cerea ploaie că este secetă mare-n palat. La un moment dat Magnolia și-a revenit din vis, și-a dat seama că nu este o joacă și cu ochii înlăcrimați s-a ridicat din jilțul regesc, s-a uitat peste marea adunare a populației
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
scăpa de acele greutăți mă urmăreau și deloc nu încetau. Greutățile, veneau una după alta, mai întâi războiul cu tranzitul dintro localitate de graniță nu era deloc ușor, graniță frământată de către trupele care se retrăgeau după război, urmată apoi de secetă. Având în minte și-n gând bine imprimată imaginea secetei din 1946, am compus poezia „Văpaia.” Războiul ne-a afectat serios pe noi cei de la granița de est, moral și material. Pe mine m-a marcat profund și m-a
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Greutățile, veneau una după alta, mai întâi războiul cu tranzitul dintro localitate de graniță nu era deloc ușor, graniță frământată de către trupele care se retrăgeau după război, urmată apoi de secetă. Având în minte și-n gând bine imprimată imaginea secetei din 1946, am compus poezia „Văpaia.” Războiul ne-a afectat serios pe noi cei de la granița de est, moral și material. Pe mine m-a marcat profund și m-a sensibilizat într-un mod cu totul deosebit, astfel că puțin
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Zamfir sărea peste un foc aprins pe culmea unei măguri. Poala cămășii țărănești i se aprindea, spre disperarea tovarășului său de joacă, Dinu, care striga după ajutor. Sătenii veneau în fugă, ivindu-se de după clinul măgurii cu contur galben. Culoarea secetei. Dar în locul unde băieții se jucau, dacă te uitai bine la desen, nu simțeai decât dogoarea focului, fiindcă el era mai parșiv chiar decât seceta lungă de-o vară întreagă. Cătălin își amintea că la începutul școlii, aruncându-și nerăbdător
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
după ajutor. Sătenii veneau în fugă, ivindu-se de după clinul măgurii cu contur galben. Culoarea secetei. Dar în locul unde băieții se jucau, dacă te uitai bine la desen, nu simțeai decât dogoarea focului, fiindcă el era mai parșiv chiar decât seceta lungă de-o vară întreagă. Cătălin își amintea că la începutul școlii, aruncându-și nerăbdător ochii pe ultima lecție din abecedar, îl cuprinseseră spaima și amețeala: Dumnezeule, cât era de lungă! Avea oare să fie vreodată în stare s-o
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
un aer zeflemitor și sigur pe sine când te fixa drept în ochi, fără să clipească, ironic, în aparență fără niciun motiv. Către sfârșitul anului școlar, în curte, privea și el din când în când cerul tulbure de arșiță, dar seceta nu părea să-l îngrijoreze, cum de altfel nu-l îngrijora nimic. Are tot ce-i trebuie acasă. E dintr-o familie bogată, taică-său e proprietar de atelier. Cătălin auzea lângă ureche șoapta înveninată a lui Gigi Velicu. Întorcea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]