4,151 matches
-
familie determină o lipsă de asertivitate la școală a copilului, care duce la respingerea lui de către colegi și la nedezvoltarea deprinderilor sociale de relaționare sănătoasă, precum și la internalizarea unui disconfort și a unei tristeți, cu o privire critică, nemulțumită asupra sinelui, ceea ce va atrage mai mult victimizarea în anii mai mari și se va însoți de lipsa de prieteni, depresie și maladaptări sociale la vârsta adultă. Victimizarea poate contribui la dezvoltarea unor procese cognitive patogene, cu o reflecție distorsionată, precum și la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sedimentat în existența sa. în acest scop, devine salutară comunicarea trăirilor sale către o altă persoană apropiată, dar soluția princeps este apelul la un specialist. Desigur, remontarea interioară a unei asemenea femei este posibilă, dar probabil că o parte din sinele ei profund va rămâne să plângă mereu. Avortul spontan, care survine într-un cuplu pregătit să-și asume cu bucurie și responsabilitate parentalitatea, este de regulă destabilizator, de unde și posibilitatea instalării, îndeosebi la mamă, în aproximativ trei luni a unui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cei din jur, fiind în același timp capabilă să primească manifestările de compasiune ale celorlalți. Schimbarea este văzută ca necesară și inevitabilă. Imaginea persoanei despre ea însăși este menținută și apărată până la confruntarea cu evenimente amenințătoare, total diferite de structura sinelui persoanei. într-o astfel de confruntare se petrece o dezorganizare a structurii sinelui care impune o nouă organizare, superioară, din perspectiva căreia adversitatea poate fi depășită. Alături de teoria lui Carl Rogers, Joseph și Linley (2006) includ în această categorie și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ale celorlalți. Schimbarea este văzută ca necesară și inevitabilă. Imaginea persoanei despre ea însăși este menținută și apărată până la confruntarea cu evenimente amenințătoare, total diferite de structura sinelui persoanei. într-o astfel de confruntare se petrece o dezorganizare a structurii sinelui care impune o nouă organizare, superioară, din perspectiva căreia adversitatea poate fi depășită. Alături de teoria lui Carl Rogers, Joseph și Linley (2006) includ în această categorie și teoriile sociocognitive ale stresului posttraumatic, precum și teoria procesării informației a lui Horowitz. Combinația
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fi inconștiente sau conștiente”. Cartea menționată trece în revistă 29 de mecanisme de apărare, arătându-le valențele în dezvoltarea și funcționarea sănătoasă a individului, ca și în psihopatologie. Mecanismele defensive sunt reacții construite la situații provocatoare, de stres, în care sinele nu mai este capabil să facă față frontal și să-și păstreze intenția de cooperare și capacitatea de a se investi. Ele devin strategii curente de răspuns ale individului, la care acesta recurge de câte ori se simte amenințat și incapabil de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
defensivă sau adaptativă. Astfel, o reacție poate începe prin raționalizare și să se termine printr-o reacție de coping, cum ar fi analiza intelectuală, conștientă. Mecanismele defensive pleacă de la defensă (autoapărare) și au rolul de a preveni confruntarea directă a sinelui cu situația provocatoare. Defensa presupune o formă de refuz de implicare în situația reală, în vreme ce coping-ul sau adaptarea înseamnă a face față situației în mod obiectiv și a găsi o soluție realistă pentru problemă. Am putea spune că sănătatea mentală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
planul existenței monahale, ci și în acela al existenței triviale. Nu e mai mult decât o schimbare a locului în care e trăită chemarea religioasă: munca e substitutul unei "biserici". Lucrând, făcându-și treaba, individul nu caută o realizare a sinelui, ci așteaptă tot o salvare a sufletului, ca și omul medieval care se refugia în mănăstire pentru a asculta chemarea divină. Nu e nimic modern în această chemare și probabil că orice încercare de a extrapola condițiile vocației din societatea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dintre noi pe o poziție relativistă asigură cooperarea în căutarea răspunsului. Nu este un relativism extrem, contradictoriu, ci un relativism instrumental (Rorty îl numește pragmatism), care presupune un exercițiu de recunoaștere a celorlalți și prin aceasta remodelarea propriilor „vocabulare“ (autocreația sinelui). Desigur, Wikipedia se oprește la „strângerea cunoașterii din lume“, dar regulile ei capătă rol și în modelarea democrației, a unei societăți juste. Rorty afirmă că există două condiții pentru realizarea pragmatismului: punctele noastre de plecare sunt contingente și singurul lucru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
câteva decenii, se pune cu adevărat problema ospitalității de acordat textului străin în toată stranietatea sa. Într-un sens mai larg, traducerea poate fi în interiorul aceleiași limbi sau a aceleiași persoane și vom vorbi atunci de ospitalitatea de sine, acordată sinelui, de auto-ospitalitatea jurnalului sau a scrierilor autobiografice. Meditația autorului se încheie cu problema dorinței de ospitalitate ca dorință de identitate în scopul îmblânzirii părții de alteritate din ea. Iată așadar pe scurt problematica complexă a cărții lui Alain Montandon despre
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
figura soției, dar și în cea a câinelui Argos, a doicii, a lui Eumeu, este fidelitatea ființelor față de ele însele în egalitatea lucrurilor cu sine, în constanța care, în amintire, constituie identitatea, fidelitatea care e cea mai mare distanță a sinelui față de sine în inima acelui care se întoarce și pe care Hölderlin o numește neliniște (Sorge) pe care poetul o duce în inimă și pe care cântecul de întoarcere 220, "dulce ca mierea", se străduiește să o aline. Și poetul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cum oare o ospitalitate fără limite poate fi concepută? Cum se poate ajunge acolo. Cum putem în primirea celuilalt să ajungem la o totală negare de sine, la disoluția identității, la fuziunea - desigur dătătoare de moarte - cu celălalt în dispariția sinelui, la această dispariție a oricărei limite în sentimentul oceanic al renunțării absolute? Prin ce efect pervers, provenit din nu se știe ce nevroză, ospitalitatea devine un ideal mistic și sub pretextul de caritate creștină, mortificare ultimă într-o iluzie derizorie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de a observa, de a descifra secretul și ceea ce îl păstrează (ușile închise, spațiile labirintice). Oricine știe că să deschizi ușa străinului înseamnă să te destăinui. De aceea, multiple strategii de primire încearcă să concilieze grija față de celălalt și prezervarea sinelui, a grădinii secrete 471. Secretul intimității (în sensul de secretus, etimologic ceea ce este separat), a ceea ce induce o punere la distanță, o exclusivitate care este și excludere, a ceea ce vrea să fie insula de nepătruns și rezervată a sinelui duce
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
prezervarea sinelui, a grădinii secrete 471. Secretul intimității (în sensul de secretus, etimologic ceea ce este separat), a ceea ce induce o punere la distanță, o exclusivitate care este și excludere, a ceea ce vrea să fie insula de nepătruns și rezervată a sinelui duce la construirea intimității ca secret. Furia bătrânului atestă această angoasă a unei deposedări de ceea ce constituie fundamentul însuși al identității sale. Și totuși, în strania familiaritate care pare să existe între cei doi protagoniști (fiindcă pe lângă unele semne de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
atâtea moduri, de a realiza prin artă acest "domeniu rezervat, locul secretului, enclava narcisistă, de unde schimbul cu celălalt se realizează tocmai prin împărtășirea incomunicabilului; este locul ascuns de unde țâșnește izvorul și reprezentarea însăși a ceea ce este în noi: vorbesc despre sinele"473. Nu găsim la Landolfi, cel puțin în mod explicit ca la Poe, vreo punere în abis a textului prin intermediul poemului, desenului, ariei muzicale sau literaturii (textul trimițând printr-un joc nesfârșit la un text anterior, care nici el nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
urmă, această traducere a sinelui în sine este pusă în evidență prin scrisul jurnalului intim, loc de mare ospitalitate care găzduiește foarte generos și fără mari constrângeri confruntarea față în față a eului și a existențelor sale651. Auto-ospitalitatea, adică ospitalitatea sinelui față de sine, nu este posibilă decât pentru că se dezvăluie o stranietate inerentă ființei, care îl face pe Baudrillard să spună că "Celălalt este oaspetele"652. Ospitalitatea celuilalt ca ospitalitate a sinelui față de sine interoghează la nesfârșit exterioritatea și dorința de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a eului și a existențelor sale651. Auto-ospitalitatea, adică ospitalitatea sinelui față de sine, nu este posibilă decât pentru că se dezvăluie o stranietate inerentă ființei, care îl face pe Baudrillard să spună că "Celălalt este oaspetele"652. Ospitalitatea celuilalt ca ospitalitate a sinelui față de sine interoghează la nesfârșit exterioritatea și dorința de identitate, a unei identități întotdeauna incomplete și care îl reclamă pe celălalt pentru a se desăvârși ca punct de perspectivă și punct de fugă. În Adio lui Emmanuel Levinas, Derrida face
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
geneza subiectului; îl poate căuta teleologic, în maniera fenomenologiei hegeliene sau îl poate căuta eshatologic, în maniera unei hermeneutici religioase (Ricoeur). Originea sensului poate fi plasată înapoia sau înaintea subiectului. în ambele cazuri, rădăcina ontologică a înțelegerii rămâne aceeași: dependența sinelui de existență. Ceea ce diferă este atitudinea demistificatoare, necreditantă, a celei dintâi față de atitudinea instaurativăj, remitizantă a celei de-a doua. 11. Principii, concepte și reguli ale hermeneuticii Pentru hermeneutica celei de-a treia tematizări, comprehensiunea, înțelegerea, ține esențialmente de limbaj
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
transcendentului, să știi că ordinea sensibilă, tot ce ne înconjoară sunt bântuite de invizibil, pentru mine toate acestea sunt o continuitate a părții islamice din mine. Sunt, de fapt, idei grecești care au cunoscut o reformulare arabă în Islam. Cultivarea sinelui, modul poetic de a ființa în lume au avut, bineînțeles, și reprezentări occidentale. E o formă de continuitate. Numai că în țările islamice se instaurează din ce în ce mai mult o ordine morală insuportabilă care nu-mi place, și atunci, pentru a-mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
au avut, bineînțeles, și reprezentări occidentale. E o formă de continuitate. Numai că în țările islamice se instaurează din ce în ce mai mult o ordine morală insuportabilă care nu-mi place, și atunci, pentru a-mi exersa voința de a trăi în cultivarea sinelui, idee grecească dar și musulmană, a mă găsi în Europa e o fericire. V-ați născut în Tunis. Când ați venit în Franța? În Franța am venit târziu, la 20 de ani, în 1967, pentru studii. Făcusem trei ani de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
o iubire imposibilă dincolo de Cortina de Fier, fie în poezie sau moarte. Dacă stereotipurile nu pot fi evitate, ceea ce face aceste relatări de călătorie și romane despre România mult mai complexe decât predecesoarele lor din secolele trecute este însăși căutarea sinelui autentic într-un spațiu nefamiliar. Rezultatul investigației privindu-l pe Celălalt și țara sa este mai puțin important decât experiența personală propriu zisă. Călătorul nu este dispus să descopere sau să admită faptul că între betonul cenușiu și peisajul pitoresc
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
și-o construiește despre sine, implică de obicei noțiuni specifice de masculinitate și feminitate 265. Teoria sa este aplicabilă și în cazul procesului de reprezentare a Celuilalt, realizat, de cele mai multe ori, prin raportare la sine: Celălalt este imaginea răsturnată a sinelui, reflectând ceea ce sinele nu este; Celălalt este imaginea repudiată a sinelui, reflectând ceea ce sinele refuză să fie; Celălalt este imaginea râvnită a sinelui, reflectând ceea ce sinele ar dori să fie: refulări, vise, miraje, angoase, proiecții etc. Acest proces de raportare
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
despre sine, implică de obicei noțiuni specifice de masculinitate și feminitate 265. Teoria sa este aplicabilă și în cazul procesului de reprezentare a Celuilalt, realizat, de cele mai multe ori, prin raportare la sine: Celălalt este imaginea răsturnată a sinelui, reflectând ceea ce sinele nu este; Celălalt este imaginea repudiată a sinelui, reflectând ceea ce sinele refuză să fie; Celălalt este imaginea râvnită a sinelui, reflectând ceea ce sinele ar dori să fie: refulări, vise, miraje, angoase, proiecții etc. Acest proces de raportare la sine (subiectul
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
masculinitate și feminitate 265. Teoria sa este aplicabilă și în cazul procesului de reprezentare a Celuilalt, realizat, de cele mai multe ori, prin raportare la sine: Celălalt este imaginea răsturnată a sinelui, reflectând ceea ce sinele nu este; Celălalt este imaginea repudiată a sinelui, reflectând ceea ce sinele refuză să fie; Celălalt este imaginea râvnită a sinelui, reflectând ceea ce sinele ar dori să fie: refulări, vise, miraje, angoase, proiecții etc. Acest proces de raportare la sine (subiectul apusean al cunoașterii și reprezentării, superior, rațional, activ
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
265. Teoria sa este aplicabilă și în cazul procesului de reprezentare a Celuilalt, realizat, de cele mai multe ori, prin raportare la sine: Celălalt este imaginea răsturnată a sinelui, reflectând ceea ce sinele nu este; Celălalt este imaginea repudiată a sinelui, reflectând ceea ce sinele refuză să fie; Celălalt este imaginea râvnită a sinelui, reflectând ceea ce sinele ar dori să fie: refulări, vise, miraje, angoase, proiecții etc. Acest proces de raportare la sine (subiectul apusean al cunoașterii și reprezentării, superior, rațional, activ) în tentativa de
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
de reprezentare a Celuilalt, realizat, de cele mai multe ori, prin raportare la sine: Celălalt este imaginea răsturnată a sinelui, reflectând ceea ce sinele nu este; Celălalt este imaginea repudiată a sinelui, reflectând ceea ce sinele refuză să fie; Celălalt este imaginea râvnită a sinelui, reflectând ceea ce sinele ar dori să fie: refulări, vise, miraje, angoase, proiecții etc. Acest proces de raportare la sine (subiectul apusean al cunoașterii și reprezentării, superior, rațional, activ) în tentativa de reprezentare a Celuilalt răsăritean sau oriental (inferior, imaginativ, contemplativ
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]