6,398 matches
-
limbajului, etnografia simbolică, antropologia studii clasice și moderne, sunt bine ilustrate. Cultură, limbă, valori. Norme, legi. Atitudini sociale în raport cu toate acestea. Limbaj și inteligență. Cultură și identitate. Geografia culturilor funcție de limbile vorbite. Tehnologia ca element cultural. Procesele creșterii fenomenelor culturale. Socializarea și formarea marilor comunități. Globalizarea și pericolul mcdonaldizării, al dezvoltării proceselor de periferializare ale societății prin decalajul cultural. Iată câteva dintre cele mai dezbătute fenomene în lucrarea colegului Constantin Crăițoiu. Toate acestea sunt încadrate într-o ordine teoretică aproape impecabilă
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ipotezele majore ale lucrării sunt: * "Ipoteza rarității, susține că ceea ce oamenii prețuiesc depinde de mediul social și economic din care provin, iar indivizii au tendința de a da prioritate în alegerile lor lucrurilor care sunt rare (greu de dobândit)". * "Ipoteza socializării, și pornește de la ideea că raportul dintre condițiile materiale și prioritățile valorice nu este unul care să fie determinat imediat în timp". Resursa teoretică "Cartea este scrisă la confluența a trei școli de gândire sociologică, românească, franceză și americană" după cum
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
telefon mobil, poți urmări emisiuni tv online, avem acces la site-uri, precum youtube, unde poți găsi aproape orice material filmat vreodată, putem face cumpărături de pe internet, care să ne fie trimise acasă, s-au extins rețelele de comunicare și socializare (precum facebook, hi5 ș.a.). 2. Unele corporații naționale, aflate pe un trend de dezvoltare economică, au devenit multinaționale, având puncte de lucru și angajați în mai multe țări și oferindu-și produsele pe mai multe piețe naționale. Ele au exportat
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
există "o unitate psihică a omenirii, o unitate a istoriei umane și o unitate a culturii"54. Cultura este, potrivit concepțiilor particulariste și relativiste ce au urmat, cea care produce o identitate specifică pentru o anumită societate, prin procesul de socializare ea asigurând o mai mare omogenitate în rândul membrilor săi și o mai clară delimitare față de cei dinafară (outsiders). Cultura devine o sursă de diferențiere socială, asigurând factorii pentru coeziune internă și pentru discriminare externă 55. Culturalismul a fost acuzat
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
acum, parcă, mai multă importanță decât oricând, atât la nivel profesional, când sunt angajate companii de relații cu publicul sau de publicitate să producă și să susținută o anumită imagine a unui produs, cât și la nivel personal, rețelele de socializare fiind părți din ce în ce mai active ale vieții sociale contemporane. De exemplu, toți cei care au cont pe facebook, care numără peste 500 milioane de membri activi, au postat fotografii cu caracter personal, fiind preocupați, să transmită o anumită imagine despre ei
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
cutume sau tradiții populare (eng., folkways) și moravuri (eng., mores). Acestea asigură în cea mai mare măsură reglarea comportamentelor membrilor unei societăți și constituie mijloacele principale de manifestare ale controlului social, cunoașterea și asimilarea lor realizându-se în cadrul procesului de socializare. Unui copil care nu salută oamenii în vârstă i se reproșează adesea că nu are "cei șapte ani de-acasă" (care sunt echivalenți cu socializarea primară, când, în familie, părinții le explică propriilor copii diferența dintre bine și rău, corect
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
principale de manifestare ale controlului social, cunoașterea și asimilarea lor realizându-se în cadrul procesului de socializare. Unui copil care nu salută oamenii în vârstă i se reproșează adesea că nu are "cei șapte ani de-acasă" (care sunt echivalenți cu socializarea primară, când, în familie, părinții le explică propriilor copii diferența dintre bine și rău, corect și incorect, drept și nedrept etc.). Termenului de "cutumă" (care reprezintă o traducere aproximativă a cuvântului din limba engleză, "folkways") i-a fost atribuită o
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
al acestuia. Deși încălcarea normelor este din punct de vedere sociologic și firească și, uneori, inevitabilă, viața socială este caracterizată mai degrabă de ordine, decât de haos. Mecanismele de autoreglare ale sistemului social, bazate pe exercitarea controlului social și pe socializare, direcționează comportamentul individual către interiorizarea valorilor și respectarea normelor sociale, iar orice slăbire și deficiență a acestor mecanisme vor provoca disfuncționalități normative la nivelul întregii societăți. Așa cum am arătat, normele se diferențiază social și cultural nu doar prin conținutul reglementărilor
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ca urmare a unei perioade îndelungate de bunăstare materială, o mare parte a societății va prelua sistemele valorice post-materialiste, fapt susținut de rezultatele cercetărilor dedicate valorilor din ultimii 30 de ani. Orientările post-materialiste dobândite de fiecare categorie (studiată) în perioada socializării s-a observat că au rămas stabile de-a lungul următoarelor decade de viață, alcătuind un sistem-valoare mult mai rigid decât atitudinile sociale și politice, care s-au dovedit mult mai volatile. Bibliografie selectivă Alexander Jeffrey C.; Steve Seidman (eds
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
rol jucați în cadrul organizației/instituției? 7.2. Ce rol are organizația/instituția dvs. în viața culturală locală (craioveană) și regională? Care sunt principalele funcții culturale ale instituției dvs.? Obiective: • Căror nevoi culturale trebuie să răspundă • Participarea instituției la procesul de socializare și culturalizare 7.3. Care sunt cele mai reprezentative realizări ale dvs. în viața culturală a Craiovei? Care sunt efectele muncii dvs. asupra vieții culturale din Craiova? 7.4. Care este receptivitatea oamenilor din Craiova față de evenimentele și activitățile organizate
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
FUNCȚIILE CULTURALE INSTITUȚIONALE (10 MIN) Obiective: • Evidențierea funcțiilor culturale ale instituțiilor cercetate • Stabilirea dificultăților organizaționale • Identificarea realizărilor instituționale culturale 8.1. Care sunt principalele funcții culturale ale instituției dvs.? • Căror nevoi culturale trebuie să răspundă • Participarea instituției la procesul de socializare și culturalizare 8.2. Care este receptivitatea oamenilor din Sibiu față de evenimentele și activitățile organizate de instituția dvs.? • Gradul de interes și de participare a sibienilor 8.3. Ce strategii folosiți pentru a avea un impact cultural mai mare asupra
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
CUVÂNT ÎNAINTE Instituția școlară în formarea adolescentului reprezintă un moment decisiv: cunoscând starea și dinamica sa, circumstanțele generale și speciale, pot observa și indica, în mare măsură, cauzele care le determină, condițiile concrete care le favorizează, minusurile în socializarea primară a copilului în cadrul familiei, școlii, grupului de prieteni, comunității. Rezultatul acestor cercetări servește factorilor educaționali, cu rol în educarea copiilor și tinerilor - părinți, educatori, asistenți sociali, juriști, polițiști, psihologi, sociologi. Dacă în ceea ce privește socializarea în familie se poate interveni indirect
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
concrete care le favorizează, minusurile în socializarea primară a copilului în cadrul familiei, școlii, grupului de prieteni, comunității. Rezultatul acestor cercetări servește factorilor educaționali, cu rol în educarea copiilor și tinerilor - părinți, educatori, asistenți sociali, juriști, polițiști, psihologi, sociologi. Dacă în ceea ce privește socializarea în familie se poate interveni indirect, socializarea prin școală este la îndemâna educatorilor, învățătorilor, profesorilor, diriginților, consilierilor școlari etc. Delimitările conceptuale prezentate în lucrare conturează direcțiile de valorificare pentru ameliorarea procesului educativ din școală și familie pentru o mai bună cooperare
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
primară a copilului în cadrul familiei, școlii, grupului de prieteni, comunității. Rezultatul acestor cercetări servește factorilor educaționali, cu rol în educarea copiilor și tinerilor - părinți, educatori, asistenți sociali, juriști, polițiști, psihologi, sociologi. Dacă în ceea ce privește socializarea în familie se poate interveni indirect, socializarea prin școală este la îndemâna educatorilor, învățătorilor, profesorilor, diriginților, consilierilor școlari etc. Delimitările conceptuale prezentate în lucrare conturează direcțiile de valorificare pentru ameliorarea procesului educativ din școală și familie pentru o mai bună cooperare a celor doi factori de socializare. Prof.
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
indirect, socializarea prin școală este la îndemâna educatorilor, învățătorilor, profesorilor, diriginților, consilierilor școlari etc. Delimitările conceptuale prezentate în lucrare conturează direcțiile de valorificare pentru ameliorarea procesului educativ din școală și familie pentru o mai bună cooperare a celor doi factori de socializare. Prof. dr. Neagu Nicoleta Mihaela Bacău CAPITOLUL I Școala și profesorul - elemente hotărâtoare ale formării individului I.1 Școala -organizație socială E.Durkheim definea școala ca fiind „un grup social care are o unitate și o fizionomie proprie”. Școala îndeplinește
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
schimbări instituționale și făcând instituția să evolueze. În același timp școala este o organizație care se reproduce; normele, modele valorice, regulile de activitate și de comportament sunt întărite și transmise de la o generație la alta. Ca organizație socială cu funcție de socializare și de transmitere a valorilor sociale, școala se prezintă ca un sistem cu următoarele caracteristici psihosociologice: * întreține numeroase relații de ordin social, economic, politic etc. cu mediul socio - economic, mai ales cu familia, mass-media, instituțiile culturale și politice; * dezvoltă o
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
o existență teoretică în această formă, deoarece practica le-a infirmat. Toate experiențele care s-au întemeiat exclusiv pe una dintre ele au eșuat. Omul în general și copilul, în particular, sunt ființe active în procesul de educație și de socializare, ceea ce face ca atât autoturismul (înțeles ca extremă a autorității), cât și liberalismul (ca extremă a libertății) să contravină naturii ființei umane. Omul, prin natura sa, cere, în același timp un minimum de repere care să-i orienteze și să
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ARGUMENT În contextul agenților educativi, familia și școala sunt cunoscute ca principale instanțe de socializare cu rol definitoriu în formarea și dezvoltarea personalității copilului. Responsabilitatea pentru calitatea educației și succesul școlar se întemeiază pe relații de colaborare variate între familii, școli și comunitate. Pentru aceasta este nevoie de coordonarea eforturilor cadrelor didactice și părinților în cadrul
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
definește cel mai bine, din punctul de vedere a managementului clasei de elevi, domeniul de studiu este perspectiva psihosocială. Clasa de elevi constituie cadrul psihosocial al desfășurării activității de instruire și de educare și un mediu de comunicare și de socializare. Ca grup social, clasa de elevi are structură și caracteristici proprii, iar membrii acesteia ocupă diverse poziții, au roluri variate și stabilesc relații. Caracteristicile clasei de elevi, ca grup educațional se referă la: scopuri, roluri, norme, coeziune de grup. Scopurile
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
Familia - partener al școlii 2. 1. 1. Stiluri parentale și realizarea funcțiilor familiei Familia constituie mediul bioereditar, psihic, moral, social și cultural în care copilul vine pe lume și primește orientările de început ale formării personalității sale; este „spațiul primei socializări a copilului” fiind importantă pentru organizarea proceselor de educație și instrucție (...) hotărâtoare pentru succesele și insuccesele individului, pentru apariția sentimentului propriei valori, a identității, a motivației. (cf. Dicționar de pedagogie, Shaub, H., Zenke, K., trad. rom.) Părinții și mediul familial
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
trebuie accentuată mai ales distingerea și funcționalitatea stilurilor educative după cele două coordonate: controlul parental și suportul parental (inclusiv afectiv, emoțional). Educația informată pe care familia o realizează, cu prioritate, devine astfel un obiectiv important al reformei educației în ansamblu. Socializarea emoțională apare ca un principal mijloc pentru ca tendințele noi de dezvoltare și valorificare a personalității copiilor să conducă la rezultate benefice în viața individului și a comunității. Familia poate să devină mediul cel mai adecvat socializării emoționale a copiilor și
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
reformei educației în ansamblu. Socializarea emoțională apare ca un principal mijloc pentru ca tendințele noi de dezvoltare și valorificare a personalității copiilor să conducă la rezultate benefice în viața individului și a comunității. Familia poate să devină mediul cel mai adecvat socializării emoționale a copiilor și să contribuie la parteneriatul cu ceilalți factori de educație, păstrând și dezvoltând stiluri educative proprii. Pentru ca părinții să își conștientizeze și să își antreneze stiluri educative adecvate dezvoltării benefice a caracterului și personalității copiilor au fost
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
unanim recunoscute patru funcții ale familiei: funcția economică, funcția socializatoare, funcția de solidaritate, funcția reproductivă, la care adaugă funcția afectiv-sexuală. Aceste funcții au un grafic diferențiat al evoluției lor în timp și sunt explicitate prin anumite subfuncții. Pentru funcția de socializare sunt luate în considerare subfuncțiile: integral-formativă, psiho-morală, socialintegrativă și cultural-formativă. Educația familială depinde de acest complex al vieții de familie, depinde de resursele proprii de care dispune, pe care le produce sau asimilează, inclusiv de resursele culturale și spirituale (mentalități
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
de educație familială fără a se lua în considerare raporturile familiei cu școala, așa cum nu se poate vorbi de educație școlară fără a ține seama de raporturile școlii cu familiile elevilor. Pe termen lung, acordul între părinți cu privire la educația și socializarea copilului, precum și apropierea între stilul (educativ) familial și stilul (educativ) școlar au o importanță deosebită pentru reușita școlară a copilului. Acțiunea educativă a familiei este eficientă atunci când obiectivele ei sunt în concordanță cu obiectivele educative ale școlii. Obiectivele fundamentale comune
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
precizează că a fost o idee comună influența secvențială a familiei, școlii și comunității asupra creșterii și dezvoltării copilului. Familia era considerată responsabilă pentru creșterea copilului și edificarea fundamentului necesar pentru intrarea lui în școală. Școala era identificată cu agentul socializării care pregătește copilul pentru rolul lui în comunitate. În contrast, sinteze recente ale mai multor studii indică faptul că din primii ani ai copilăriei, familia, școala și comunitatea influențează în mod simultan creșterea și dezvoltarea copiilor. Importanța continuă a acestor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]