5,527 matches
-
referim, de regulă, la imaginea de sine și la transmisia culturală a unor reprezentări, la socializare, interiorizare a unor norme, Învățare socială. Psihologii Înțeleg prin identitate unitatea persoanei, sentimentul continuității temporale, coerența internă a individului, articularea sinelui cu lumea. Dimpotrivă, sociologii consideră că identitatea este un produs social, rezultat al asimilării valorilor oferite de comunitate, rezultând solidarizarea cu idealurile grupului de apartenență, care-l impregnează pe individ, presându-l să se alinieze. Psihosociologii au o perspectivă ceva mai nuanțată: identitatea nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
grupului de apartenență și invenție de practici sociale noi. Ca subiect social, angajat Într-o luptă identitară, individul se construiește prin observarea mediului său și prin compararea cu ceilalți, prin confruntarea judecăților sale cu ale altora, prin categorisire socială. Un sociolog, Vincent de Gaulejac, considera că această noțiune este eminamente psihosocială pentru că individul, deși are caracteristici unice, particulare, specifice, care-l singularizează, Își extrage substanța din afară, de la societatea ce-i conferă atribute sociale și juridice care-i asigură un loc
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
deja 39 de ani), ceva Între antropologie, sociologie și lingvistică: analiză conversațională. El a făcut antropologie la Paris V cu Paul Stahl, Îl invocă adesea ca cel mai iubit profesor al lui; directorul lui de teză de aici e un sociolog care lucrează Într-o catedră de lingvistică. Pare foarte competent, are o grilă de analiză pe care o stăpânește bine. Profesorul „doutor” Edgar Galindo e un mexican, poliglot, care a lucrat 12 ani În diplomație (inclusiv la Budapesta și Sofia
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
eterogenitatea componentelor socioumanului, ajut�ndu-ne s? ne �n?elegem unii cu al?îi. Cine s�ntem noi oamenii? Ce putem cunoa?te? Ce facem? Ce am putea face? Ce ne a?teapt?? � au devenit treptat �ntreb?ri preocupante pentru filosofi. Sociologii nu pot neglijă scrierile de filosofie social? ale unor autori precum: Cellarius, Vico, Turgot, Voltaire, Rousseau, Condorcet, Lessing, Herder, Schloser, Kant, Fichte, Hegel ?.a. Timp �ndelungat a dominat ideea c? omul ?i societatea au fost mai �nt�i �n inten
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Editura Junimea, Ia?i, 1981, p. 8). Cunoa?terea sociologic? este cumulativ? �n sensul c? se constituie treptat o rezerv? de cuno?țin?e ?i experien?e, un stoc disponibil de cuno?țin?e la �ndem�n? ce pot servi sociologilor ca suport pentru conturarea problematicii de cercetat, a �ntreb?rilor de plecare, a ipotezelor etc., f?r? a exclude contactul permanent cu �terenul�, cu societatea real? ?i nu cu una mistificat?, virtual?. Dac? sociologul se situeaz? �ntr-o paradigm? (o imagine
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la �ndem�n? ce pot servi sociologilor ca suport pentru conturarea problematicii de cercetat, a �ntreb?rilor de plecare, a ipotezelor etc., f?r? a exclude contactul permanent cu �terenul�, cu societatea real? ?i nu cu una mistificat?, virtual?. Dac? sociologul se situeaz? �ntr-o paradigm? (o imagine a socialului, de exemplu aceea c? �societatea este un super-organism�) el poate contribui la dezvoltarea �?tiin?ei normale� (Th. Kuhn) a socialului, a sociologiei, p�n? c�nd va afla suficiente �anomalii� �n cunoa
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
le face inteligibile, pricepem ce pot �n sine ?i atunci c�nd s�nt aplicate �n practică cercet?rîi, opt?m pentru una sau alta �n func?ie de motivele forțe ce ne �ndeamn? s? le ocolim, s? le respingem. Sociologii nu pot ignoră nici eforturile de cunoa?tere cu onestitate a socialului exprimate �n istorii ale ?tiin?elor, sociologii ale cunoa?terii, sociologii ale ?tiin?ei, etică ?tiin?ei etc. Istoriile ?tiin?ei ne pot ajuta s? pricepem mai bine
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cunoa?tere cu onestitate a socialului exprimate �n istorii ale ?tiin?elor, sociologii ale cunoa?terii, sociologii ale ?tiin?ei, etică ?tiin?ei etc. Istoriile ?tiin?ei ne pot ajuta s? pricepem mai bine situa?ia complicat? ?i imprevizibil? a sociologilor, deoarece ele v?d sociologia �n urzeala fin? a socioumanului care �mbin?, articuleaz? evenimente, fapte, acte, actori. Ele ne pot ajuta s? ne explic?m cum s-a divizat sociologia �n numeroase sociologii de ramur? (sociologie: rural?, urban?, a muncii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu efectele cunoa?terii sociologice asupra acestor epoci, f?r? a neglijă faptul c? sociologia este relativ independent? (ea devine ?i datorit? a ceea ce se petrece �n interiorul ei că disciplin? de cunoa?tere). Este demn de tot interesul efortul sociologilor cunoa?terii de a contura locul sociologiei ?i rosturile ei �n societate, �n interac?iune cu politicul, economicul ?i culturalul, viz�nd aspectele institu?ionale, ca metodologie de cunoa?tere a socialului, ca ansamblu teoretic, ca aplică?ie a cunoa
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a institu?ionalizat ?i au ap?rut marile nume �n sociologie, traiectoria sociologiei ?i cea a socialului �n care aceasta a devenit nu au mai fost la fel ca �n cazul �n care Emile Durkheim sau Asocia?ia american? a sociologilor, de exemplu, nu ar fi existat. ?i sociologia este responsabil? de propria-i traiectorie, mai exact cercet?rile ei, revistele de specialitate �n care-?i public? rezultatele, tradi?ia ?i noile sale experien?e de cunoa?tere, aplică?iile sale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
iile sale practice. Apoi cunoa?terea să a trebuit (în)validat? de semenii comunit??îi sale ?tiin?ifice. ?i psihologia (social?) ne-ar putea ajuta s? deslu?im rostul percep?iilor, reprezent?rilor, imagina?iei, empatiei, ca ?i motivele, interesele sociologilor, s? identific?m competen?e necesare pentru a putea face sociologie (spirit de observa?ie, capacitate analitic? ?i sintetic? etc.), s? identific?m �tipuri de sociologi� (�de cabinet�, �n?scocitori� ?i �colec?ionari� de fapte, �narciși?ți�, �v�n?tori
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
deslu?im rostul percep?iilor, reprezent?rilor, imagina?iei, empatiei, ca ?i motivele, interesele sociologilor, s? identific?m competen?e necesare pentru a putea face sociologie (spirit de observa?ie, capacitate analitic? ?i sintetic? etc.), s? identific?m �tipuri de sociologi� (�de cabinet�, �n?scocitori� ?i �colec?ionari� de fapte, �narciși?ți�, �v�n?tori de glorie� efemer? etc.). Nu ar trebui s? neglij?m rostul entuziasmului sau al apatiei, al perseveren?ei sau del?s?rîi promotorilor disciplinei, cum a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cabinet�, �n?scocitori� ?i �colec?ionari� de fapte, �narciși?ți�, �v�n?tori de glorie� efemer? etc.). Nu ar trebui s? neglij?m rostul entuziasmului sau al apatiei, al perseveren?ei sau del?s?rîi promotorilor disciplinei, cum a lucrat sociologul că savant ?i ca om politic, ce decizii a luat, cum a �ncurajat �puterea spiritual?� sau s-a aliat cu puterea politic? temporar? etc. O asemenea cunoa?tere ne-ar ajuta s? ne ferim de �pară?tiin??�. Nu putem fundamenta
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
delimitat de aspectul ei normativist, de elaborare a variantelor de identificare a problemelor, solu?iilor, de testare, de rezolvare a problemelor sociale etc.), iar (?i) din compararea scopurilor propuse, asumate, cu rezultatele ob?inute. * Etică ?tiin?ei vine �n sprijinul sociologilor care vor s? cunoasc? efectele (ne)inten?ionate ale asum?rîi responsabilit??îi cercet?rîi � cu mult? sau cu mai pu?în? onestitate ?tiin?ific? � a subiec?ilor umani ?i a societ??ilor acestora. S? nu ne �nchipuim c? sociologii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociologilor care vor s? cunoasc? efectele (ne)inten?ionate ale asum?rîi responsabilit??îi cercet?rîi � cu mult? sau cu mai pu?în? onestitate ?tiin?ific? � a subiec?ilor umani ?i a societ??ilor acestora. S? nu ne �nchipuim c? sociologii care vor �nv??a temeinic din filosofia ?i istoria ?tiin?ei, din sociologia cunoa?terii ?i etic? etc. vor afla �adev?rul pur�, �calea� de urmat etc. ci, c? proced�nd astfel, ei pot face pa?i, cu mai mult
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
disciplinei noastre cu p?timirile facerii ei �n timp, nu putem evita efortul de a ne cunoa?te antecesorii, contemporanii ?i consocia?îi f?r? a ne submina propria pozi?ie. Nu putem pretinde c? �ne-am n?scut gata sociologi�. Cei care ?i-au asumat cunoa?terea trecutului sociologiei au studiat: � mari autori (R. Aron ?. a.), � ?coli na?ionale (A. Cuvillier, G. Gurvitch ?. a.), � paradigme (Ț. Bottomore, I. Ungureanu ?. a.), ��concepte fundamentale (R. Nisbet, R. Boudon, J.�Cazeneuve ?.a.), � c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
se poate scrie o istorie a disciplinei, pentru totdeauna, fiindc? se poate ca autori (geniali) ?i opere (�capitale�) de la care �iradiau lumina ?i c?ldura� s? dispar? (mai devreme sau mai ț�rziu) �n cea?a uit?rîi� ?i pentru sociologi uitarea este o condi?ie a unei bune memorii; c? este vorba de o uitare selectiv?, deoarece amnezia complet? �n privin?a trecutului disciplinei este la fel de d?un?toare, de nefast? că ?i �ncercarea de a re?ine totul sau
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
memorii; c? este vorba de o uitare selectiv?, deoarece amnezia complet? �n privin?a trecutului disciplinei este la fel de d?un?toare, de nefast? că ?i �ncercarea de a re?ine totul sau de inventa istorii ale sociologiei. Nu poate fi sociolog cel care nu-?i cunoa?te disciplină cu erorile ?i cu reu?ițele sale. Ar trebui evitat �ns? �complexul Penelopei� (s? destr?m?m mereu ce am ?esut pentru a o lua mereu de la cap?ț, �de la zero�), ca ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
le face inteligibile. Evenimentele, faptele, actele s�nt individuale �n sensul c? nu mai pot apare niciodat? �ntocmai toate condi?iile (ne)(re)cunoscute �n care acestea au avut loc. Nu se mai repet? �cre?terea oră?ului Chicago� pentru sociologii �?colilor de la Chicago� (Hegel aprecia c? istoria se repet?, dar �n forme comice, epigonice �). Nici un eveniment, fapt, act nu se degaj? �de la sine� �n raport cu toate celelalte. �Importan?a� unui fapt, �semnifică?ia� lui �deosebit?� pot fi apreciate �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
disciplinei. De obicei, cei care urm?resc devenirea unei discipline selecteaz? de ici ?i de colo, ar?ta P. Sorokin. Proced�nd �n acest fel �ns?, ei nu au suficiente argumente care s? le �ndrept??easc? afirmă?iile de genul: �sociologul x a dominat sociologia unei jum?ț??i de veac�, sau �sociologismul a predominat �n a doua jum?țațe a secolului al XIX-lea, dar ?i-a pierdut din influen?? �n secolul XX� dac? nu face lista tuturor autorilor ce
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
unei �?coli� (Sorokin a determinat �n acest fel fluctua?ia �n timp a empirismului, ra?ionalismului, misticismului, criticismului, scepticismului, fideismului). Am putea determina mai adecvat �n acest fel: Ar fi important s? cunoa?tem, de asemenea, institu?iile, organiza?iile sociologilor, �climatul� �n care s-a f?cut sociologie �n diferite epoci, rela?iile sociologiei cu politicul, cu puterea temporar?, implicarea sau dezangajarea sociologului ?i a sociologiei etc. �n fiecare genera?ie se (poate) rescrie istoria disciplinei. �n perioade de stabilitate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mai adecvat �n acest fel: Ar fi important s? cunoa?tem, de asemenea, institu?iile, organiza?iile sociologilor, �climatul� �n care s-a f?cut sociologie �n diferite epoci, rela?iile sociologiei cu politicul, cu puterea temporar?, implicarea sau dezangajarea sociologului ?i a sociologiei etc. �n fiecare genera?ie se (poate) rescrie istoria disciplinei. �n perioade de stabilitate societal?, de satisfac?ie pentru ceea ce ofer? prezentul, pot fi preluate cu prec?dere imagini tradi?ionale ale trecutului, iar �n perioade de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
u. ?i istoricul sociologiei trebuie s? abordeze trecutul acesteia sine îra et studio. Istoricul sociologiei poate face efortul de a se deta?a de interesele personale, de antipatia fă?? de o �?coal?�, o �orientare�, un �curent� sociologic, fă?? de un sociolog sau fă?? de sociocultura acestuia atunci c�nd reface �istoria� sociologiei. A fi mai obiectiv �nseamn? a fi mai pu?în subiectiv, obiectiv�nd la fiecare pas, tot timpul, inten?ia de a nu fi subiectiv, refuz�nd (re)scrierea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
semnificante pentru cei care le tr?iesc, iar cercet?torul trebuie s? fac? efortul de a le �n?elege. Mult timp sociologia nu a dispus de un organism de difuzare a lucr?rilor proprii. Revistele de filosofie publicau sociologie dar sociologii trebuiau s? se supun? criteriilor de judecat? ale filosofilor, s? cad? la �nvoial? cu ei pentru a fi publică?i. Treptat s-au creat reviste, societ??i savante, catedre, ?coli ?i institu?îi diverse care au dat disciplinei o a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ale filosofilor, s? cad? la �nvoial? cu ei pentru a fi publică?i. Treptat s-au creat reviste, societ??i savante, catedre, ?coli ?i institu?îi diverse care au dat disciplinei o a?ezare institu?ional?. Schimburile internă?ionale �ntre sociologi s-au multiplicat. Disciplină se dezvolt?. Ț�nnies distinge voin?a �nr?d?cinat? �n natură organic? ?i instinctiv? ?i cea care implic? reflexia ?i spiritul de decizie, iar �n aceast? opozi?ie afl? sursă comunit??îi � caracterizate prin spirit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]