55,270 matches
-
poate alunecă ușor spre infern. Ea însă are pregătite aripi să zboare spre paradis, spre o altfel de lume, cu speranța că este mai bună. Nu are nevoie de compasiune. Se apără în permanență. Complicitatea publicului naște și ironie, etichetarea spectacolelor dintr-o scurtă privire, un lucru care îi iese bine actriței. Între agonie și extaz își situează Dana Voicu personajul, cu inflexiunile necesare, cu emoție, chiar dacă inegalitățile există în susținerea monologului, precum și alunecarea spre poezii, un accent uneori puternic în
Să zbori spre Paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17700_a_19025]
-
actriței. Între agonie și extaz își situează Dana Voicu personajul, cu inflexiunile necesare, cu emoție, chiar dacă inegalitățile există în susținerea monologului, precum și alunecarea spre poezii, un accent uneori puternic în scenariu. Gravitate și inocentă, teama și elan cîteva dintre atributele spectacolului Să zbori spre paradis. O oră și mai bine stăm față-n față cu noi înșine, cu cel de lîngă noi, cu cei care alcătuim o societate brutală, dezechilibrată, maladiva, neiertătoare. O societate dirijata de legea junglei. Demersul artistic al
Să zbori spre Paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17700_a_19025]
-
și mai bine stăm față-n față cu noi înșine, cu cel de lîngă noi, cu cei care alcătuim o societate brutală, dezechilibrată, maladiva, neiertătoare. O societate dirijata de legea junglei. Demersul artistic al actriței Dana Voicu naște un mic spectacol incomod. Ni se pune în față o oglindă. Și n-avem încotro. Trebuie să ne privim chipul în ea. În orice caz, curajul tinerei actrițe de a aborda formulă one-whomen-show, atît de dificilă, solicitanta și riscantă face să cîștige pariul
Să zbori spre Paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17700_a_19025]
-
pe copil, si mai apoi, pe adolescent, pentru reintegrarea în peisajul uman din nord-vestul României și în civilizația originară a părinților săi. Urmate de experiență întoarcerii în Banat, în plin exod al administrației și al aristocrației austro-ungare și în plin spectacol al prăbușirii unei lumi, inclusiv prin degradarea simbolurilor sale, imaginile copilăriei nu puteau decît să se consolideze și să se transforme în date constitutive. În atmosferă multiculturală și multiconfesională a Banatului, în care artele aveau simultan un caracter privat și
Corneliu Baba si Europa Centrală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17701_a_19026]
-
ca să nu ajungi un degenerat, că tânărul din imagine? Bineînțeles, înaintea televizorului, urmărind programul postului de televiziune Atomic, care transmite, printre altele, cântece din repertoriul formației B.U.G. Mafia. Un alt afiș la modă în București - afiș al unui spectacol de divertisment - etalează imaginea unei femei dezbrăcate, deasupra căreia stă scris: "Mariana vrea banană." Este evident că Mariana, după cum arată și după cât de tranșant optează, nu a făcut vreodată prostia să-și piardă timpul în biblioteca... Imaginea duioasa a României
OCHIUL MAGIC by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17707_a_19032]
-
emisiuni sentimentale și false despre România. Ele seamănă foarte mult cu propagandă nationalist-comunistă care se făcea "mult iubitei noastre patrii" în timpul lui Ceaușescu. Iată numai două exemple din ultima vreme. În seara zilei de 26 iulie s-a transmis un spectacol de cântece și dansuri populare, transformat într-un ritual al celebrării romanismului în stil lăutăresc. Publicul, ridicat în picioare, a cântat împreună cu cântărețul de pe scena: "Noi suntem români! Noi suntem români!" În seara zilei de 30 iulie a fost prezentată
OCHIUL MAGIC by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17707_a_19032]
-
oricărei filiații etc. Și, nu în ultimul rând, ar trebui vorbit despre frumusețea directă, vizibilă, a unui "stil", de-acum inconfundabil, care nu derivă doar dintr-o abilitate a frazării, ci interferează organic cu primul mod prin care cartea devine spectacol estetic, cel al jocului ideii. Să le analizăm pe rând. Ipoteza cărții e, într-adevăr, seducătoare. E tangenta ideii lui Borges (din Istoria infamiei) și celei a lui Baltrusaitis din celebrele studii de catoptrologie. Evoluția oglinzii, recuperată de către literatura ca
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
această stare, cauze repetate - fără nici un efect - până la plictis. Rândurile acestea vor doar să le amintească scriitorilor înșiși că faptut că nu mai sunt capabili de un dialog între ei "cu cărțile pe masa" alimentează frustrările, falsele probleme și un spectacol dezagreabil în fața cititorilor. Nu trag pe nimeni de urechi, nici măcar pe criticii profesioniști, tot mai "specializați" în comentariile lor. Nu trag pe nimeni de urechi pentru că nici eu nu mă pot lăuda cu o disponibilitate mai largă spre dialog. Singur
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
frisonul rece. La paragraful despre Ketmanul estetic aflăm aceste considerații: "Ketmanul estetic are toate șansele de expansiune. El se exprimă în tînjirea subconștientă după ceea ce este neobișnuit (care încearcă să fie canonizata în direcția distracțiilor controlate, adică teatru, film și spectacole folclorice, la lucrătorii din domeniul literaturii și artei în diferite forme de evadare din realitate. Scriitorii scormonesc în texte vechi, comentează și editează autori antici. Scriu cu plăcere pentru copii, unde libertatea fantasticului este ceva mai mare. Mulți dintre ei
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
de Iulian Raicu nu ajunge la cititor decât că o suferință teoretică. Pe de altă parte, autorul nu merge cu artificialitatea atât de departe încât să se elibereze de orice obligație de a fi verosimil și să ofere cititorilor un spectacol carnavalesc, ca Marquez. Lucian-Claudiu Amor (eu, unul, voi continua să-i spun astfel) este un scriitor înzestrat, care nu s-a decis încă pentru un gen de proza care să-l avantajeze. Observator distant al realității și, în același timp
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
Marină Constantinescu Încercasem săptămîna trecută o analiză, la temperaturi fierbinți, a stagiunii '98-'99, proaspăt încheiată. Spectacolul de teatru performant înseamnă întîlnirea între un regizor, un scenograf și actorii sau actorul. Să privim acum stagiunea din punctul de vedere al realizărilor actoricești, aplicînd în această alegere un vechi clișeu: actorii sînt cei recunoscuți, aplaudați sau admonestați cei
Tentatii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17733_a_19058]
-
bunele și cu relele ce decurg din asta. De multe ori spectatorii dacă știu și pomenesc numele regizorului. Discuțiile se poartă, din păcate, doar în jurul actorilor de pe scenă. Ei sînt recunoscuți pe strada sau în alte locuri publice. Dacă un spectacol face vîlvă, actorii sînt numiți, înșirați, catalogați. "Du-te să-l vezi pe X!" sună îndemnul doar rareori precizîndu-se cel mult, și în ce anume. Această realitate este, deopotrivă flatanta, dar și plină de responsabilități. Uneori se întîmplă că actorii
Tentatii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17733_a_19058]
-
X jucînd la teatrul Y. Dacă învîrtești bine ceva sau dacă te tăvălești năprasnic de grobian prin frișca, de exemplu, ocupi printre primele locuri în topul preferințelor spectatorilor. Și nu mai auzi - "îl vezi pe X, a jucat în cutare spectacol", ci invers, la un spectacol se șoptește: "îl cunoști pe X, prezintă emisiunea Y..." Aș fi dorit să analizăm cîteva performanțe actoricești ale stagiunii încheiate. Citînd și răscitind propria lista a spectacolelor cuprinse în intervalul de care ne ocupăm, lista
Tentatii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17733_a_19058]
-
Dacă învîrtești bine ceva sau dacă te tăvălești năprasnic de grobian prin frișca, de exemplu, ocupi printre primele locuri în topul preferințelor spectatorilor. Și nu mai auzi - "îl vezi pe X, a jucat în cutare spectacol", ci invers, la un spectacol se șoptește: "îl cunoști pe X, prezintă emisiunea Y..." Aș fi dorit să analizăm cîteva performanțe actoricești ale stagiunii încheiate. Citînd și răscitind propria lista a spectacolelor cuprinse în intervalul de care ne ocupăm, lista nefiind nicidecum exhaustiva, dar cuprinzînd
Tentatii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17733_a_19058]
-
îl vezi pe X, a jucat în cutare spectacol", ci invers, la un spectacol se șoptește: "îl cunoști pe X, prezintă emisiunea Y..." Aș fi dorit să analizăm cîteva performanțe actoricești ale stagiunii încheiate. Citînd și răscitind propria lista a spectacolelor cuprinse în intervalul de care ne ocupăm, lista nefiind nicidecum exhaustiva, dar cuprinzînd, cu două sau trei excepții, montările importante, constatăm că nivelul clar al performanței nu este atins. Putem vorbi despre omogenitatea trupei - ca în cazul spectacolului, Iluzia comică
Tentatii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17733_a_19058]
-
lista a spectacolelor cuprinse în intervalul de care ne ocupăm, lista nefiind nicidecum exhaustiva, dar cuprinzînd, cu două sau trei excepții, montările importante, constatăm că nivelul clar al performanței nu este atins. Putem vorbi despre omogenitatea trupei - ca în cazul spectacolului, Iluzia comică de Corneille, în regia lui Alexandru Darie la Teatrul de Comedie. Sau despre izbîndă corporală a lucrului cu trupul în Dadadans de la Teatrul Nottara. Sau despre distribuirea surprinzătoare a Dorinei Lazăr în O noapte furtunoasa regizată de Mihai
Tentatii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17733_a_19058]
-
cu însemnătate. Marcel Iureș în utopia Cetatea soarelui face un rol mai puțin obișnuit față de ultimele apariții: propovăduitorul utopiei, nebunul bolnav din propriile închipuiri. Utopistul înoată într-un absurd periculos și contaminant. Apariția lui Marcel Iureș în Cetatea soarelui, un spectacol de teatru de cameră kammerspiel, aduce foarte mult cu ceea ce am putea numi un one-man-show, chiar dacă el nu este singur pe scenă. Acest rol solicitant îi pune în valoare actorului Marcel Iureș valente interesante și nu foarte des exploatate. Victor
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
numi un one-man-show, chiar dacă el nu este singur pe scenă. Acest rol solicitant îi pune în valoare actorului Marcel Iureș valente interesante și nu foarte des exploatate. Victor Rebengiuc a făcut un rege Lear cam de unul singur într-un spectacol shakespearian care ar fi avut nevoie de o mină viguroasa de regizor. Dragoș Golgotiu însă nu a avut soluții pentu actori și nici răbdare pentru lucrul nuanțat. Regele Lear al lui Victor Rebengiuc, deși are momente de virtuozitate mai ales
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
avut nevoie de o mină viguroasa de regizor. Dragoș Golgotiu însă nu a avut soluții pentu actori și nici răbdare pentru lucrul nuanțat. Regele Lear al lui Victor Rebengiuc, deși are momente de virtuozitate mai ales în prima parte a spectacolului, nu reușește să strălucească în palmaresul actorului. Mariana Mihuț a jucat două roluri total diferite, amîndouă în regia Cătălinei Buzoianu: în Levantul după Mircea Cărtărescu, unde reușește să transforme o figură secundară într-un personaj principal, cu forța și magnet
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
de acord sau nu cu propunerea, nu poți să nu fi fermecat de inocentă și dezinvoltura rubensienei Zita, care, în acest context devine clou-ul montării. Fermecători sînt Mircea Andreescu - Conu Leonida și Adrian Rățoi - Efimita, un travesti așadar, în spectacolul Conu' Leonida față cu reacțiunea al tînărului regizor Claudiu Goga la Teatrul Sica Alexandrescu din Brașov. Ritmul punerii în scenă este foarte alert, plin de mișcări redundanțe și ticuri gestuale care trebuie să țină piept replicilor lui caragiale. Cei doi
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
Drusilla din Caligula. După regina din Hamlet și cea din Richard al II-lea, o regină supradimensionata pe scena față de text, Oana Pellea face din Veta o regină a mahalalei. Un Titircă inimă-rea absolut nou și inconfundabil, face, în același spectacol O noapte furtunoasa, Marin Moraru. Așadar, puține performanțe actoricești și mai putine spectacole mari în stagiunea '98-'99. Ce urmează, vom vedea începînd de la toamnă. Peste vară, rămînem în continuare bombardați de comercialele și lipsite de gust apariții actoricești pe
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
-lea, o regină supradimensionata pe scena față de text, Oana Pellea face din Veta o regină a mahalalei. Un Titircă inimă-rea absolut nou și inconfundabil, face, în același spectacol O noapte furtunoasa, Marin Moraru. Așadar, puține performanțe actoricești și mai putine spectacole mari în stagiunea '98-'99. Ce urmează, vom vedea începînd de la toamnă. Peste vară, rămînem în continuare bombardați de comercialele și lipsite de gust apariții actoricești pe micile ecrane sau în alte soiuri de sușe estivale. Oare cît mai avem
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
căpetenia ocupației germane în România, generalul Mackensen, după ce colaborase încă din 1915 la ziarul filogerman, Seara, scos de dubiosul Al. Bogdan-Pitesti, comportare pentru care a fost arestat și pedepsit disciplinar. Așa încît, nu fără dreptate, exegetul sau vorbește de "un spectacol al registrelor extreme", oferit de scriitor... Cu deosebire elocventa ni se înfățișează atitudinea acestuia, schimbată cu... 180 de grade, față de C. Dobrogeanu-Gherea. Să-i dăm acum cuvîntul, măi pe larg, lui Valentin Chifor, cuvînt cît se poate de edificator asupra
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
Șușară În perioada 8 -14 august, Fundația Har, Primăria Râmnicu Vâlcea, Ministerul Culturii, Inspectoratul pentru Cultura Vâlcea și Societatea Ariel, cu ajutorul financiar al mai multor societăți, organizează, în perimetrul fostei cetăți medievale a Râmnicului, un complex de acțiuni artistice: expoziții, spectacole de teatru, concerte, prezentări de modă, lansări de carte, performance, animație etc. Prin alegerea acestui moment și a acestui loc, se încearcă, la adăpost de orice suspiciune de inocentă, o exploatare maximala a unor abstracțiuni filosofice; adică a Timpului și
Eclipsa în drum spre muzeu (preambul) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17734_a_19059]
-
contur unor acte artistice egal disponibile pentru orice fel de lectură, este unul neconvențional. Expresia este tot neconvenționala, iar obiectul iese și el, inevitabil, din previzibil și din rutină lui cea de toate zilele. Folosind eclipsă că un element de spectacol, expoziția de la Râmnicu Vâlcea încearcă să pună în eclipsă doar conformismul și gîndirea înceată. Iar drumul îi așteaptă și el pe cei care știu să-l găsească. Pe cei care au har și privirea clară, măcar tot atîta cît Fundația
Eclipsa în drum spre muzeu (preambul) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17734_a_19059]