5,507 matches
-
insulinei în lichidul interstițial și exercitarea efectului anti-lipolitic la nivelul adipocitelor cu scăderea rapidă a nivelelor AGL și inhibiția producției endogene de glucoză în paralel cu sensibilizarea țesuturilor periferice pentru creșterea captării glucozei (121). b. Anomalii ale răspunsului insulinosecretor la stimuli ne-glucidici Subiecții cu diabet zaharat insulinoindependent prezintă, în mod caracteristic, absența primei faze a răspunsului insulinosecretor după administrare de glucoza i.v.. Aceiași subiecți conservă un răspuns insulinosecretor calitativ normal (cu prezența primei faze a răspunsului insulinosecretor) la administrarea
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
conservă un răspuns insulinosecretor calitativ normal (cu prezența primei faze a răspunsului insulinosecretor) la administrarea i.v. a unor secretagogi ne-glucidici: izoproterenol, glucagon, secretina, tolbutamid, arginina (134). Studiile in vitro și in vivo au evidențiat că răspunsurile insulinosecretorii la stimulii neglucozici sunt dependente de concentrația glucozei la care sunt expuse insulele pancreatice. La subiecții normali mărimea răspunsului insulinosecretor la stimuli neglucozici este dependentă de nivelul concomitent al glicemiei (54), crescând cu creșterea glicemiei și scăzând atunci când nivelul glicemiei plasmatice este
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
ne-glucidici: izoproterenol, glucagon, secretina, tolbutamid, arginina (134). Studiile in vitro și in vivo au evidențiat că răspunsurile insulinosecretorii la stimulii neglucozici sunt dependente de concentrația glucozei la care sunt expuse insulele pancreatice. La subiecții normali mărimea răspunsului insulinosecretor la stimuli neglucozici este dependentă de nivelul concomitent al glicemiei (54), crescând cu creșterea glicemiei și scăzând atunci când nivelul glicemiei plasmatice este scăzut (de exemplu prin administrare de insulină exogenă). Acest efect este denumit „efectul de potențare al glucozei”. Efectul de potențare
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
zaharat tip 2. Astfel, panta efectului de potențare al glucozei este mai joasă la subiecții diabetici (comparativ cu indivizii normali) la care o creștere a glicemiei plasmatice, de aceiași mărime, produce o creștere mai mică a răspunsului insulinosecretor acut la stimuli neglucozici (54). La niveluri glicemice egale, subiecții normali prezintă un răspuns insulinosecretor la stimularea cu glucagon i.v. de 7 ori mai mare decât pacienții cu diabet zaharat tip 2 (18). Mai mult, s-a demonstrat existența unei relații de
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
glucoză; pe de altă parte, nivelurile crescute ale glicemiei ar tinde să compenseze pentru scăderea efectului de potențare al glucozei (54). Studiile efectuate asupra efectului de potențare exercitat de glucoză au evidențiat că magnitudinea primei faze a răspunsului insulinosecretor la stimuli neglucozici este diminuată la subiecții cu diabet zaharat tip 2. Atât pierderea primei faze a răspunsului insulinosecretor la glucoză cât și diminuarea efectului de potențare al glucozei, exercitat asupra răspunsului insulinosecretor la stimuli neglucozici, denotă o alterare preferențială a răspunsului
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
magnitudinea primei faze a răspunsului insulinosecretor la stimuli neglucozici este diminuată la subiecții cu diabet zaharat tip 2. Atât pierderea primei faze a răspunsului insulinosecretor la glucoză cât și diminuarea efectului de potențare al glucozei, exercitat asupra răspunsului insulinosecretor la stimuli neglucozici, denotă o alterare preferențială a răspunsului insulinosecretor la glucoză și ar reprezenta manifestarea unei anomalii specifice definită ca o stare de „desensibilizare a aparatului secretor betacelular la glucoză” (126). Acest defect „funcțional” al celulelor beta-insulare (respectiv o pierdere completă
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
tip MODY caracterizată prin deficiența „senzorului” pancreatic pentru glucoză (MODY 2), concentrația proinsulinei nu este crescută iar forma clivată 31,32 a proinsulinei este nedetectabilă (57), a fost sugerat că un nivel crescut al proinsulinei clivate este rezultatul percepției unui stimul glicemic crescut la nivelul celulelor beta-pancreatice. Sinteza insulinei în celula betapancreatică începe prin sintetizarea unei molecule precursoare - preproinsulina care este transformată în proinsulină și apoi în insulină printr-o serie de clivaje enzimatice. La om, principalul intermediar al conversiei proinsulinei
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
formate pe când PC2 ajung în granule mult mai târziu (60 minute) iar sinteza lor e mai puțin stimulată de nivelul crescut al glicemiei. În consecință, compoziția proteică a granulelor de secreție nou formate este probabil variată în funcție de intensitatea și durata stimulului glicemic (62). Aceasta ar duce la o depleție relativă a PC2 în granulele de secreție nou formate fapt care se va reflecta în compoziția peptidelor insulare secretate prin creșterea relativă a proinsulinei și a proinsulinei clivate 31,32 pe măsură ce toleranța
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
constituie un mijloc pentru îndepărtarea și înlocuirea celulelor lezate reprezentând un mecanism fiziologic în cadrul remodelării celulare. Apoptoza excesivă a celulelor beta pancreatice (96) a fost asociată cu diabetul zaharat tip 1 si tip 2. Apoptoza poate fi declanșată de numeroși stimuli intra si extra celulari. Acești stimuli duc la activarea unor căi efectorii comune în care sunt implicate caspazele. Acestea sunt cistein- proteaze (peste 100 cunoscute până în prezent) care produc clivarea unor proteine celulare și activează endonucleaze care clivează ADN nuclear
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
înlocuirea celulelor lezate reprezentând un mecanism fiziologic în cadrul remodelării celulare. Apoptoza excesivă a celulelor beta pancreatice (96) a fost asociată cu diabetul zaharat tip 1 si tip 2. Apoptoza poate fi declanșată de numeroși stimuli intra si extra celulari. Acești stimuli duc la activarea unor căi efectorii comune în care sunt implicate caspazele. Acestea sunt cistein- proteaze (peste 100 cunoscute până în prezent) care produc clivarea unor proteine celulare și activează endonucleaze care clivează ADN nuclear în fragmente mici. Activarea caspazelor este
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
epuizarea” secreției de insulină în cursul istoriei naturale a diabetului tip 2. Hiperglicemia de durată, indusă prin perfuzia cronică de ser glucozat la șobolani sănătoși, a realizat o scădere marcată, selectivă, a răspunsului insulinosecretor la glucoză în timp ce răspunsul insulinosecretor la stimuli neglucozici (de ex. arginina) s-a menținut normal sau crescut. Acest efect de „desensibilizare” la glucoză a putut fi prevenit la șobolani (132) dacă simultan cu perfuzia glucozei se administrează și diazoxid. Diazoxidul deschide canalele de potasiu ATP- dependente (efect
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
repleție volemică trebuie corectată prin administrarea de droguri vasoconstrictoare și inotrope. În timpul operației, drogurile folosite pentru menținerea anesteziei sunt administrate pentru asigurarea unei profunzimi adecvate nivelului de stimulare chirurgicală. Pacienții cu funcție ventriculară bună au adesea un răspuns impresionant la stimulii chirurgicali: incizia pielii, sternotomia, pericardotomia, disecția aortei ascendente. Dacă hipertensiunea și tahicardia persistă în ciuda suplimentării drogurilor anestezice, este indicată administrarea de droguri vasodilatatoare și/sau β-blocante. Pe de altă parte, bolnavii cu disfuncție de ventricul stâng adesea nu tolerează dozele
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
DG prezintă o alterare a primei faze a răspunsului insulino-secretor la administrarea de glucoză intravenoasă, aceasta corelându-se cu atingerea tardivă a peak-ului insulinemiei plasmatice în cursul TTGO la aceste femei. În același timp, indexul insulinemic (răspunsul insulinic pe unitatea de stimul glicemic) este semnificativ mai mare la gravidele cu toleranță normală la glucoză decât la cele cu DG (o creștere de aproximativ 40-90%) în trimestrul trei. Deoarece o mare parte a femeilor cu DG vor face DZ mai târziu în cursul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
metabolice și comportamentale ce durează toată viața. Imediat după naștere se observă o creștere a toleranței la glucide, datorată unei „condiționări” a celulelor b-pancreatice fetale „in utero” și care are drept efect o creștere exagerată a secreției de insulină la stimuli glicemici. În acord cu aceasta, Van Assche și colab. (63) au descris hiperplazia celulelor b-pancreatice la nou-născuții mamelor diabetice. Rămâne întrebarea când și cum această creștere a toleranței la glucoză din perioada neonatală, se transformă ulterior în toleranță alterată la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
sunt o triada citokinică implicate în disctruția autoimuna a celulelor β-pancreatice, proces mediat de producția excesivă de NO (223). 5. Moleculele de adeziune celulară Această clasă de molecule este produsă în endoteliu și exprimată la suprafață celulelor sub influența unor stimuli specifici. Principala lor funcție este aceea de a face legătura între elementele figurate ale sângelui și celulele endoteliale în care se exprima. Interacțiunea lor cu trombocitele sau leucocitele circulante, poate conduce la eliberarea în circulație a unor molecule solubile de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
1 chemoatractantă pentru monocite (194, 151, 101, 137, 30). La nivelul retinei NF-kB stimulat de hiperglicemie declanșează mecanismul apoptotic, cu afectarea precoce a pericitelor (187). Indiferent de sediul unde se află capilarele și vasele mici sau mari, reacția lor la stimulii fizici (tensiune intravasculara) sau chimici (modificarea compoziției sângelui care circulă prin ele) este relativ asemănătoare: în timp ce stratul de celule endoteliale încearcă să răspundă adaptativ la modificările apărute (producție de endotelină I, de exemplu - vezi capitolul Celulă endoteliala), lamina bazala și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
secretați de regulă în unele celule strategice precum: celulele endoteliale (prezente practic în întregul organism), celulele de însoțire a endoteliului (celule mezagiale în rinichi, celulele Muller în rețină, pericitele vasculare, celulele Schwann). Factorii de creștere acționează în primul rând că stimuli fiziologici ai creșterii și diferențierii celulare. În celula β-pancreatică,de exemplu, au fost identificate numeroase molecule care dirijează diferențierea celulelor pornind din celulele sușa intestinale. Intervenția acestor factori de creștere este precisă și bine orchestrata. După dezvoltarea celulelor β pancreatice
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
acești hormoni, ca insulină, cortizolul și hormonii sexuali, sunt asociați cu insulinorezistența. (190) Plachetele sangvine Principala funcție a plachetelor sangvine este aderarea la suprafețele subendoteliale lezate, urmată de eliberarea conținutului granulelor intracelulare și agregare, cu formarea trombilor, ca răspuns la stimulii generați de endoteliul vascular lezat. Stimulii proagreganți includ trombina, colagenul, epinefrinele (de origine extraplachetară) și agenți că ADP-ul (ce este secretat și stocat în granulele intracelulare plachetare) și TxA2, secretat de plachetele activate. Dintre factorii antiagreganți cei mai studiați
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
hormonii sexuali, sunt asociați cu insulinorezistența. (190) Plachetele sangvine Principala funcție a plachetelor sangvine este aderarea la suprafețele subendoteliale lezate, urmată de eliberarea conținutului granulelor intracelulare și agregare, cu formarea trombilor, ca răspuns la stimulii generați de endoteliul vascular lezat. Stimulii proagreganți includ trombina, colagenul, epinefrinele (de origine extraplachetară) și agenți că ADP-ul (ce este secretat și stocat în granulele intracelulare plachetare) și TxA2, secretat de plachetele activate. Dintre factorii antiagreganți cei mai studiați sunt prostaciclina (PGI2) și factorul relaxant
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
insulinorezistenței în hiperagregabilitatea plachetară din diabet. Plachetele sunt ținte ale acțiunii insulinei, având receptori insulinici funcționali capabili să lege insulină și să se autofosforileze. Insulină, prin scăderea numărului receptorilor α2 adrenergici plachetari, alterează acțiunea epinefrinelor, cu diminuarea răspunsului plachetar la stimulii agreganți (ADP, colagen, trombina, acid arahidonic, factorul de activare plachetară), știut fiind că epinefrinele cresc efectul agenților agreganți și stimulează inhibiția mediata de Gi a adenilat ciclazei. La pacienții cu T2DM s-a observat o scădere a numărului receptorilor insulinici
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
mai bine studiat. Este răspândit ubicuitar și este sintetizat de o genă localizată pe brațul scurt al cromozomului 1. Are roluri extrem de importante în trei evenimente celulare majore: reglarea pH-ului intracelular, controlul volumului celular precum și răspunsul celular la diverși stimuli și proliferarea celulară. NHE-2 este exprimat pe membrana apicală a epiteliului tubular și este implicat direct în reabsorbția sodiului. Modularea activității sistemului este influențată de o serie de stimuli, cum sunt: factori de creștere, hormoni, modificări ale volumului celular, variații
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
pH-ului intracelular, controlul volumului celular precum și răspunsul celular la diverși stimuli și proliferarea celulară. NHE-2 este exprimat pe membrana apicală a epiteliului tubular și este implicat direct în reabsorbția sodiului. Modularea activității sistemului este influențată de o serie de stimuli, cum sunt: factori de creștere, hormoni, modificări ale volumului celular, variații de pH extracelular etc. iar activarea lui presupune o etapă de fosforilare care depinde de sistemul proteinkinazic. La pacienții diabetici (în special cu diabet zaharat tip 1) cu nefropatie
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
va servi ca activator al PPAR-α, care promovează sinteza hepatică de proteine de decuplare (UCP 2); rolul lor în patogenia hepatopatiei diabetice este neclar dar se pare că inhibă apoptoza hepatocitară și cresc vulnerabilitatea celulelor hepatice încărcate gras la diverși stimuli; - contribuie suplimentar la supraîncărcarea grasă a ficatului. Nivelele crescute de acizi grași intrahepatocitari sunt și o sursă importantă de stres oxidativ, care reprezintă factorul principal de progresie a steatozei către hepatită steatozică, fibroză și ciroză. Astfel, acizii grași constituie substrate
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
juca un rol important în susceptibilitatatea genetică pentru T2DM în populația generală. Proteinele IRS reprezintă principalul substrat al receptorului insulinic. Ele funcționează ca niște proteine de andocare care pot lega multiple proteine cu rol de semnalizare intracelulară. Ele cuplează practic stimulul insulinic transmis prin intermediul IR cu un mare număr de funcții celulare care sunt reglate insulinic. Firesc astfel că proteinele IRS sunt considerate gene candidate majore pentru T2DM. La om au fost descrise mai multe mutații ale genelor IRS1 și IRS2
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
diabetului mitocondrial nu sunt complet elucidate dar ar putea implica afectarea secreției de insulină, glucotoxicitate, distrugere de celule beta și insulinorezistență [15]. Deoarece fosforilarea oxidativă producătoare de ATP de la nivelul mitocondriilor este esențială pentru secreția de insulină ca răspuns la stimulul glicemic, afectarea răspunsului insulinosecretor la glucoză reprezintă se pare factorul patogenic major din mecanismul hiperglicemiei din diabetul mitocondrial [96]. Este interesant de remarcat că la acești pacienți, în ciuda afectării răspunsului insulinosecretor la stimulul glicemic, secreția de insulină și de glucagon
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]