7,161 matches
-
frumos (6); monotonie (6); rit (6); sat (6); tabiet (6); cafea (5); costum (5); hobby (5); mereu (5); rău (5); vechi (5); colinde (4); datini (4); des (4); fumat (4); obișnuit (4); repetiție (4); zilnic (4); dans (3); Paște (3); strămoși (3); țară (3); urît (3); același (2); Anul Nou (2); bunici (2); chestie (2); constant (2); cultură (2); cunoscut (2); datina (2); demnitate (2); enervant (2); frumusețe (2); ie (2); istorie (2); mîncare (2); mit (2); mod (2); model (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
noroios; nutrienți; ocrotit; ogor; olar; orizont; oțel; patriot; pădure; picioare; pierdere; pietre; planete; plantare; plin; ploaie; porumb; prășit; producție; prospețime; puternic; puțin; rai; răsad; regenerare; resurse; reușită; rîmă; rîme; sămînță; scump; secat; semănat; semințe; sens; sentiment; stabilitate; statornicie; strașnic; străin; strămoși; subsol; suferință; suport; șes; taină; tare; tărîțe; terestru; teritoriu; tină; tractor; trecere; turbă; la țară; urît; venire; verde; veșnicie; viermi; voluptate; zăpadă(1); 800/247/92/155/0 păr: lung (128); cap (54); negru (32); blond (31); creț (28); frumos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
longeviv; lucru; lui Ștefan cel Mare; lumină; măreț; melancolie; mic; mileniu; mirare; mirositor; mister; mobilier; munte; neînvins; odihnă; onestitate; oxigen; plantă; poezie; primăvară; Quercus; ramuri; răcoare; rotat; rotund; rugby; scoarță; secol; semn; sirop; solid; specie copac; speranță; stabilitate; statornic; stejar; strămoș; sunet; tăiat; temerar; timp; tînăr; umed; uscat; vagoane; valoare; vechi; verdeață; viață lungă; viguros; vînjos; vîrstă (1); 797/161/66/95/0 stînga:dreapta(387); mînă(79); direcție(22); parte(15); mîna(13); drum(11); greșeală(11); neîndemînatic(10); dreaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); datini (4); de mult (4); folclor (4); păcat (4); părintesc(4); plai (4); tezaur (4); tradițional (4); țară (4); bunei (3); bunica (3); comoară (3); cultură (3); glie (3); învechit (3); lucru(3); moș (3); pămîntesc (3); zestre (3); strămoși(3); arhaic (2); bunel (2); din bătrîni (2); dac (2); dor (2); istoric (2); iubire (2); meleag (2); mîndrie (2); moșie (2); negru (2); origine (2); origini (2); popor (2); rădăcină (2); străbunici (2); rude (2); străbuni (2); străbunic (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); arhaic (2); bunel (2); din bătrîni (2); dac (2); dor (2); istoric (2); iubire (2); meleag (2); mîndrie (2); moșie (2); negru (2); origine (2); origini (2); popor (2); rădăcină (2); străbunici (2); rude (2); străbuni (2); străbunic (2); strămoș (2); valoare (2); vechi, antic (2); veșnic (2); Adam și Eva; adevărat; ancestral; anticvariat; apreciat; bani; bătrîni; bucurie; buneii; casa bunicii; casă; căciulă; costum; Cuza; Dacia; dacic; dacii; dar; dragon; dramă; Dumnezeu; durabil; enigmă; ereditar; evreiesc; experiență; fertil; fost; gol
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
trainică (4); acoperiș (3); baza (3); de casă (3); ciment (3); duritate (3); jos (3); de piatră (3); puternic (3); suport (3); arde (2); bătaie (2); cană (2); educație (2); groasă (2); încredere (2); pilon (2); rădăcină (2); solidă (2); strămoși (2); trainic (2); viață (2); viitor (2); zidire (2); a avea obiectiv; acid; acoperit; adăpost; așezămînt; avariat; bară; bază de încredere; bine clădit; biserică; bolțari de piatră; bucurie; cap; carte; la casă; case; căldură; centură; cimitir; construi; credință; cunoștințe; cutie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nuci; obicei; obiecte; om; paie; parașută; pere; pernă; pietre; pînză; plantă; plecare; ploaie; pomană; popor; popular; port; porumb; povară; povești; produse; proiector; provizii; pune; pune ceva; punga; punguță; a purta; raniță; rănită; rechizite; roșie; rotund; săculeț; sălaș; săracului; scrisoare; sprijin; strămoși; strîngător; sumcă; supărare; supărat; școală; toamnă; toartă; de toate; tradiție; tradițional; tradiționalizate; trăinicie; tristețe; trusă; țărănească; țolișor; umăr; urîtă; utilitate; valiză; ceva vechi; Veronica; vesel; Viorela; vreme; vremea; zîmbet (1); 791/213/66/147/0 trandafir: roșu (172); floare (165
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
casă părintească (9); neam (9); patrie (8); baștină (6); caldă (6); loc (6); părintească (6); părinți (6); mare (5); plită (5); (4); bunică (4); moșie (4); plai (4); satului (4); vechi (4); centru (3); dor (3); pămînt (3); plăcinte (3); strămoși (3); tradiție (3); veche (3); amintiri (2); bunei (2); covată (2); curte (2); divan (2); Dornei (2); fum (2); lemn (2); lemne (2); mîncare (2); origine (2); soare (2); soț (2); șemineu (2); turte (2); vin (2); afară; alb; amintire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mică; minunată; miros; Moldova; neprețuită; cu noroc; oală; paie; părinte; Patria; pază; pe; peisaj; pierdere; pîine pe vatră; poiene; povești; prag; pridvor; prispă; proprietate; răgaz; rural; la sat; săteni; satul meu; scaun; scumpă; soba bunicii; soldat; soră; soțului; speriat; străbună; strămoș; strămoșesc; șatră; tată; temelie; tradiții; turtă; țărănesc; unire; urîtă; vacanță; vătrai; de zahăr (1); 807/160/53/117/4 văduvă: singură (172); tristețe (52); negru (47); moarte (46); femeie (45); suferință (42); singurătate (38); fără soț (24); mort (21); tristă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îndelung; înțelepciune; lac; lapte; lume; lungă durată; mare; medic; mileniu; minunat; minut; mormînt; mort; prea mult; multitudine; nație; neam; nepăsare; nepoții; nesfîrșit; nestins; nimic; oameni longevivi; odihnă; OOO; poveste; povești; pribegie; rai; răsuflare; război; religie; sărac; schimbare; secundă; de singurătate; strămoși; suferință; de suferință; suflet; o sută de ani; șchiop; nu știu; puțin timp; pentru totdeauna; tradiție; trai; trăi; transmite; trecător; trecere; trecerea timpului; tristețe; uimite; un timp; univers; vampir; pe veci; vechime; veșnici; viitor; vin; vîrstă; voiește; vremuri vechi; zece
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apartament (2); bătrînețe (2); case (2); castel (2); cărți (2); cîrpă (2); ieșit din uz (2); înstărit (2); lemn (2); lucru (2); moș (2); mucegai (2); neinteresant (2); pantofi (2); produs (2); rugină (2); ruină (2); sat (2); străbun (2); strămoși (2); tradițional (2); vin (2); alterat; ani grei; antichități; anticvar; arhivă; artefact; artizanat; aruncare; autentic; ban; bătrînesc; biblie; bibliotecă; bijuterii; bine; bine făcut; bogăție; brînză; bucurii; și bun amic; bunici; călimară; ceva ce nu mai e bun; ceva ce s-
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
electromagnetice, electrice, termodinamice, fizico-chimice, pe scurt, rezultatul a tot ceea ce produce o energie celulară și extracelulară. La mamifere, energia care însuflețește materia vie este constituită astfel: • o parte, care se numește energie înnăscută, provine din energia speciei, din energia liniei strămoșilor și din cea a părinților; • o altă parte, numită energie dobândită, provine atât din transformarea alimentelor cât și din aerul respirat. Suma energiei înnăscute și a energiei dobândite formează energia vitală. Tocmai această distribuire armonioasă a energiei vitale în organism
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
de cultură a neamului lor” (ibidem, p. 43). Înființarea Universității Daciei Superioare, în 1919, nu mult după înfăptuirea Unirii de la Alba Iulia, avea să deschidă națiunii române noi perspective de dezvoltare - pe plan economic, politic, cultural-științific. Visul părinților, moșilor și strămoșilor de a dura o Universitate românească în inima Transilvaniei „trebuia înfăptuit prin crearea unei înalte instituții culturale în care să se dea o pregătire temeinică celor ce cereau să fie meniți să ridice și să întărească frumoasa noastră țară - reunită
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
preoție care nu descinde din Eleazar, fiul cel mare al lui Aaron, ci din Itamar, fiul cel mic; numai foarte puțini sunt aceia care nu s-au implicat în această schismă, rămânând fideli preoției legitime aaronite din Sichem, și anume strămoșii samaritenilor. Preoția sadochită din Ierusalim reprezenta așadar o preoție nelegitimă, întrucât nu fusese inițiată de către Dumnezeu Însuși. Interesant este că textul masoretic ridică unele probleme legate de genealogia lui Sadoc, marele preot în timpul lui David și Solomon. Potrivit 2Rg. 8
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
singur ca niciodată, spune într-un loc, dezamăgit de apetența francezilor către facil, dar totuși mulțumit că am puterea ironiei în fața viitorului” (21 iunie 1975 Ă 517). Ironia chiar față de fatalismul în care crede, cu atât mai mult pentru că aparține strămoșilor săi. Deocamdată, să dăm credit melancolicului. Cioran trăiește o surdă confruntare cu propria ereditate. La drept vorbind, nu-i aceasta decât fața, de penumbră, a luptei sale cu originile, pe care și le reneagă; o dispută care se înscrie, crepuscular
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
străin Ă, Cioran își identifică și își recunoaște cu tot mai multă exactitate modelul de care s-a despărțit cândva cu dispreț și furie. Îi scrie lui Wolf Aichelburg: „eu înclin, din comoditate, spre o viziune fatalistă și mă alătur strămoșilor mei, pe care de altfel îi disprețuiesc” (21 iunie 1975 Ă 517). Iar atât de trâmbițata libertate a lui Cioran, cu care se laudă, nu-i altceva Ă nici ea Ă decât o asumată înscriere în ereditate, abandon în fața istoriei
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
lui Talleyrand. Din păcate, prea mulți străbuni umili și cinstiți îmi inhibă ambițiile și-mi stingheresc mișcările. Sunt prea slab ca să mă scutur de o atât de grea moștenire” (III, 54). Vina e întotdeauna a celorlalți, cel mai adesea a strămoșilor, a neamului căruia îi aparține. În fine, neavând cinismul senin al lui Talleyrand, Cioran fie se scaldă în scepticism, fie se răzvrătește disproporționat: își violentează semenii și se sfâșie pe sine. „Văd explicația pasiunii mele pentru Talleyrand în faptul că
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în care vom explora obiectul urii lui Cioran, neamul, Dumnezeu, propriul sine. În fine, dezgustul pe care scepticismul i-l provoacă lui Cioran e dublat, într-un efort de salvare de sine, de admirație. Neputând scăpa de această tară a strămoșilor sau a fiziologiei, lui Cioran nu-i rămâne decât să-ncerce o restaurare pozitivă a sa. Iată: „Celor slabi, scepticismul le este un sprijin eficace: le îngăduie să păstreze o anumită distanță față de sincopele sau încercările prin care trec. Îi
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Mereu răzvrătit contra sorții, contra nașterii mele. Nebunia de a te vrea diferit de ceea ce ești, de a adopta în teorie orice condiție în afară de-a ta” (III, 37-38). Dar toate aceste posibile rădăcini nu pot șterge amprenta propriilor strămoși, pe care adesea îi reneagă. Când nu o face, căci vede în ei vigoarea, se reneagă pe sine, cel căzut, neputându-și explica declinul. Iată: „Născut în Carpați, cum oare am putut ajunge să cunosc toate nuanțele lehamitei? Și să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
la sfârșitul fiecărei zile? La ce avea să ducă vigoarea străbunilor mei!” (I, 176). Își spune într-un loc: „Vin dintr-un spațiu bântuit de tracii care plângeau la nașterea oamenilor și se bucurau la moartea lor” (II, 185). Altundeva, strămoșii sunt ei înșiși o ilustrare a declinului. Spune Cioran: „Port naufragiul strămoșilor mei în sânge, în el se întâlnesc toate aceste epave” (I, 302). Bolnav de boala strămoșilor, Cioran proiectează identitatea acestora într-un prototip pozitiv, al vigorii, energiei și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
I, 176). Își spune într-un loc: „Vin dintr-un spațiu bântuit de tracii care plângeau la nașterea oamenilor și se bucurau la moartea lor” (II, 185). Altundeva, strămoșii sunt ei înșiși o ilustrare a declinului. Spune Cioran: „Port naufragiul strămoșilor mei în sânge, în el se întâlnesc toate aceste epave” (I, 302). Bolnav de boala strămoșilor, Cioran proiectează identitatea acestora într-un prototip pozitiv, al vigorii, energiei și faptei. Altfel, cum s-ar explica ideea naufragiului?! La polul opus, Cioran
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
la nașterea oamenilor și se bucurau la moartea lor” (II, 185). Altundeva, strămoșii sunt ei înșiși o ilustrare a declinului. Spune Cioran: „Port naufragiul strămoșilor mei în sânge, în el se întâlnesc toate aceste epave” (I, 302). Bolnav de boala strămoșilor, Cioran proiectează identitatea acestora într-un prototip pozitiv, al vigorii, energiei și faptei. Altfel, cum s-ar explica ideea naufragiului?! La polul opus, Cioran proiectează o ascendență umilitoare, care are rolul să-i justifice și să-i scuze propriile neputințe
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de sclavi își strigă în mine părerile și durerile contradictorii” (I, 19), spune Cioran; sau: „Aparțin unei nații la care eșecul este endemic” (III, 31). Reversul unei astfel de atitudini nu întârzie să apară. Răsturnându-le rostul, carențele acestea ale strămoșilor pot fi nu doar motiv de disperare, ci și de satisfacție orgolioasă. Cioran, o știm, nu-i suportă pe cei care se realizează, pe fericiți, considerându-i superficiali, ignoranți, ignobili. Iată-l spunând: „Toate aceste națiuni occidentale Ă niște cadavre
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
că se sufocă de anonimat și caută miezul lumii. Dar când ajunge la el, trăiește nostalgia paradisului pierdut. În ambele cazuri, dezgust de sine. propriile contradicții, care îl macină, îl fac, oricum, să incrimineze lumea și să-și flageleze ereditatea, strămoșii, ființa. Până și propria familie e vinovată de neputințele pe care le explorează cu aviditate: „Ai mei, mama și tata: cu greu se pot imagina două ființe mai diferite. N-am reușit să împac în mine caracterele lor ireductibile; astfel
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mai noi, și străbunii lui au supraviețuit. Toate aceste recunoașteri în ceilalți creează la Cioran o acută criză de identitate. Cum să se raporteze la străbuni? Cum să se raporteze la sine însuși? Sclavi, umili, timorați, așa cum este el însuși, strămoșii merită blamul lui Cioran, care s-ar dori altul. Până la urmă, însă, neputând fi altul, Cioran coboară cu voluptate în negativitate. Imaginea celuilalt, a celui ipotetic, visat, continuă să existe, însă, ca într-o oglindă. Iată: „Orice om vrea să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]