11,661 matches
-
boala propriu-zisă este caracterizată prin următoarele: stare de dezechilibru fiziologic și psihic; existența unor leziuni organice; alterarea stării generale; epuizare fizică și psihică; incapacitatea de a mai fi activ; senzația de rău, de straniu; existența unor semne clinice obiective și subiective; e) stările defectuale postprocesuale reprezintă totalitatea modificărilor personalității care apar și rămân definitiv fixate după trecerea sau încheierea procesului morbid și care se caracterizează prin următoarele: infirmități fizice; defecte afective, obsesive, fobice; defecte paranoice; deficit intelectual; deficiențe senzoriale; deficiențe motorii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
orașelor, manifestată prin extinderea suprafeței acestora, aglomerarea urbană, poluare, zgomot, urbanizarea mediului natural, aspectul haotic; creșterea excesivă a populației, manifestată prin aglomerarea umană, imigrație, populația flotantă, amestecul de populații etc. În cazul patologiei orașului, diagnosticul are întotdeauna un caracter pur subiectiv. Se spune că orașele sănătoase sunt cele în care populația acestora „trăiește bine”. Afecțiunile care pot influența negativ elementele constitutive ale orașului sunt reprezentate prin următoarele: a) pentru structuri: cataclismele naturale (cutremure, inundații) sau cele produse de om (incendii, războaie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Orice efort duce, după o perioadă de timp mai mult sau mai puțin îndelungată, la epuizarea psihică și fiziologică a organismului, obligându-l pe individ să înceteze desfășurarea activității. În aceste situații apare oboseala. Oboseala este un ansamblu de fenomene subiective și obiective care apar la un subiect supus unei însumări de agresiuni minore (Bugard). Oboseala corespunde acelei stări a organismului în care mobilizarea energetică depășește capacitățile de reparație imediată a organismului ca urmare a unui efort. Trei tipuri de criterii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
agresiuni minore (Bugard). Oboseala corespunde acelei stări a organismului în care mobilizarea energetică depășește capacitățile de reparație imediată a organismului ca urmare a unui efort. Trei tipuri de criterii definesc sau caracterizează starea de oboseală: criterii obiective: diminuarea randamentului; criterii subiective: un conținut particular al conștiinței, asociat cu impresia de oboseală; criterii fiziologice, reprezentate prin alterarea unor constante fiziologice sau chiar organice ale individului. De regulă, oboseala are un caracter reversibil. Senzația de oboseală are o funcție protectoare, ea semnalând epuizarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să recadă în desuetudine în epoca modernă și contemporană, care asimilează bătrânețea cu boala, privind-o ca pe o infirmitate ireversibilă, urâtă și disprețuită. Este important de cunoscut însă și atitudinea bătrânilor față de propria lor stare. Aceasta are un caracter subiectiv, fiind reprezentată prin: grijile și nevoile sociale, economice, de trai cotidian; infirmitățile fizice; diminuarea forței și a capacității de adaptare și integrare; dezgustul față de viață. Sunt însă și situații în care bătrânețea este privită cu satisfacție, cu mulțumire, prin: eliminarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
revoluția răzbunării, manifestare primară a agresivității, care vizează indivizii, familia, grupele sociale, clasele sociale, având ca scop eliminarea acestora; revoluția egalizării bunurilor, cu un caracter democratic, deoarece vizează instaurarea dreptății și a ordinii sociale, dar și cu un caracter arbitrar, subiectiv, degenerând în erori; revoluția responsabilității sau revoluția ce urmărește restabilirea ordinii spirituale, a valorilor social-morale și culturale, care trebuie în mod firesc și natural să structureze societatea. Conflictul dintre generații ajunge în societatea modernă să devină o „stare de spirit
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
elemente patogenetice: creșterea excesivă a orașelor (suprafețe întinse, aglomerare urbană, poluare, zgomot, urbanizarea mediului natural, aspect haotic) și creșterea excesivă a populației (aglomerare umană, imigrație, populație fluctuantă, amestecul de populații etc.). În cazul patologiei orașelor, diagnosticul are totdeauna un caracter subiectiv. Se poate totuși stabili o listă de afecțiuni care interesează elementele constitutive ale orașului: pentru structuri - cataclismele naturale (cutremure, inundații, incendii) sau cele produse de om (războaie); pentru echipamente - rupturi de baraje, prăbușiri, alunecări sau înfundări de teren etc.; pentru
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
DE LIBERTATE A PERSOANEI (INTERNĂ) ZONA DE LIBERTATE SOCIALĂ A COMPORTAMENTULUI PERSOANEI (EXTERN) CORESPONDEȚĂ PROCES DE ELIBERARE A PRESIUNIULOR ACUMULATE DE INDIVID CULTURA SPIRITUALĂ CREAȚIE ETOLOGIE PROIECȚIE RELAȚII (EFECTE) ACTIVITATE CIVILIZAȚIE MATERIALĂ CÂMPUL VOLIȚIONAL SFERA AXIOLOGICĂ A PERSONALITĂȚII CONFLICT CÂMPUL SUBIECTIV (IDEALUL) Factorii exogeni au valoare de motive. Acestea declanșează mobiluri individuale, ambele realizând o acțiune de tip motivațional din partea persoanei. În această situație, persoana va adopta o atitudine care va conta în deliberarea stărilor sale motivaționale. Pe baza deliberării, ea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
specifice individului, pe care acesta le produce în interiorul spațiului său social. Produsele de proiecție creativă ale individului se elaborează pe baza celor trei planuri ale realului, ele constituind, în paralel cu realitatea obiectivă, un domeniu autentic și exclusiv uman: planul subiectiv uman. Acesta este alcătuit din trei planuri complementare celor ale realitații obiective: planul civilizației materiale (industrie, tehnologie, mod de viață, nivel de trai, confort etc.); planul etologic (relații interpersonale, conduite sociale, tradiții etc.); planul culturii spirituale (arte, filosofie, științe, ideologie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mare polimorfism al manifestărilor, dominat de caracterul lor antisocial, cu un potențial infracțional crescut. Sociopații se caracterizează prin dificultăți majore de adaptare și integrare datorate unui model comportamental primar greșit. Pentru sociopați, relația „cauză-efect” în organizarea și desfășurarea comportamentului este subiectivă, de factură negativă, dominată de satisfacerea imediată a pulsiunilor primare fără controlul conștiinței morale. Acești indivizi sunt înclinați să găsească soluții și justificări ale acțiunilor pe care le întreprind nu prin adoptarea unei relații interpersonale pozitive de conformare la normele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vedere moral, acest tip de personalități sunt fie disperate, fie fanatice. Ele nu au o conștiință morală a responsabilității și respectului, pentru că le lipsesc valorile moral-spirituale și cultural-sociale autentice. În locul acestora, ele acționează sub imperiul pulsiunilor primare, într-o manieră subiectivă sau, mai exact, de factură irațională. În plus, aceste personalități deviante refuză de regulă orice fel de suport moral sau de ajutor concret din partea societății. Sunt devianții bolnavi psihic? În sensul strict medico-psihiatric, nu. Din punct de vedere psihanalitic, ei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aspectul socio-psihiatric al acesteia. Simularea nu este numai un simplu act de mimare/reproducere a unor tulburări psihice, ci are și implicații sociale și medico-legale, economice etc. Din punct de vedere medico-legal, simularea înglobează toate producțiile fanteziste imaginabile, de tulburări subiective sau fapte de imitație artificială a unor stări morbide sau leziuni spontane (A. Costedoat). În unele situații este posibil ca simptomele să fie reale, dar în acest caz ele sunt exagerate de subiect. Este cazul suprasimulării. În alte situații, boala
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a unor suferințe; exagerarea unor suferințe reale și existente; perseverarea în a mima suferința după dispariția acesteia. Exagerarea se poate prezenta tot sub trei forme: nepatologică, banală sau originală; patologică, asociind la simptomele reale simptome imaginare; sinistroză, constând din acuze subiective de nesinceritate, care însoțesc de regulă stările post-traumatice sau pe cele de postșoc emoțional, accidentele fără urmări etc. Simularea patologică constă în simularea unor afecțiuni, în special din seria tulburărilor psihice, după cum urmează: debilitatea mintală; stările anxioase și de panică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reprezintă o stare deosebită, care, pe lângă procesul patologic în sine, exercită o influență și asupra stării de spirit a bolnavului, a stării sale de sănătate mintală. A. Păunescu-Podeanu remarcă faptul că „boala rezultă din îmbinarea variată de suferințe de ordin subiectiv, de manifestări funcționale, de alterări structurale, exprimate prin modificări obiective”. Pentru P. Le Gendre, atât boala, cât și bolnavul sunt în primul rând concepte medicale de tip operațional ale clinicii. Fiecare individ „face boala” într-o formă care-i este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vital major. Fiecare bolnav își construiește o imagine despre boala sa, în conformitate cu propriul mod de reacție emoțional-afectivă față de suferința prezentă. Imaginea pe care bolnavul și-o creează referitor la propria boală este „tabloul autoplastic” al bolii (Goldscheider). Despre acest aspect subiectiv al bolii trăite de bolnav, A. Păunescu-Podeanu spune că „este rezultatul unui proces complex psihofiziologic de autoscopie, în care intervin, în proporții variate, sensibilitatea bolnavului și capacitatea lui de interpretare, apoi încordarea simțurilor și a atenției, teama, neliniștea, imaginația lui
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
simțurilor și a atenției, teama, neliniștea, imaginația lui”. Orice boală somatică se manifestă sub două aspecte. Pe de o parte, tabloul clinic obiectiv, care relevă modificările organice și fiziologice datorate factorilor etiologici morbizi, iar pe de altă parte, tabloul clinic subiectiv, reprezentat prin acuzele bolnavului, așa cum sunt resimțite și interpretate de acesta, în raport cu tulburările reale existente. Acest dublu aspect al bolii somatice este deosebit de important și de el trebuie ținut seama în mod absolut obligatoriu. Succesul terapeutic nu se datorează numai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
planul conștiinței ca un accident, pe care orice bolnav îl asociază pericolului vital. Reacția unui individ la boală este o formă complexă de manifestare a mecanismelor de apărare ale propriului său Eu. În sensul acesta trebuie înțelese și interpretate trăirile subiective ale bolnavului somatic în cursul evoluției bolii. Întrucât această coparticipare psihică la suferința somatică poate avea diferite forme de implicare a stării de sănătate mintală, este de domeniul igienei mintale preocuparea față de aspectele legate de psihologia bolnavului în scopul prevenirii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
diferențiată. Ea se leagă de tipul de reacție, de nivelul de inteligență și cultură, de educația generală a acestuia. Unii indivizi trec cu mare ușurință peste suferințe. Alții caută să disimuleze afecțiunile de care suferă. Cei mai mulți, însă, manifestă o participare subiectivă de diferite forme și intensități în raport cu boala. Numeroși specialiști s-au ocupat, în ultimele decenii, de studiul psihologiei bolnavilor somatic. O atenție deosebită a fost acordată bolnavilor de TBC, canceroșilor, leucemicilor, celor cu SIDA, celor cu afecțiuni cardiovasculare etc. (F.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este produsul medicinei. În această privință au un rol important următorii factori: consultațiile medicale repetate, la diferiți specialiști, și părerile variate, contradictorii ale acestora, investigațiile numeroase, schimbarea diagnosticului, tatonările terapeutice, internările în diferite instituții spitalicești etc. Imaginea bolii, cu caracter subiectiv, este incontestabil rezultatul unor traume afective ale bolnavului. Acesta se încarcă emoțional-afectiv, preluând și prelucrând senzațiile sale organice subiective, precum și informațiile provenite din mediu, toate constituind factori care fac să crească starea de tensiune psihică a bolnavului. El devine tot
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
părerile variate, contradictorii ale acestora, investigațiile numeroase, schimbarea diagnosticului, tatonările terapeutice, internările în diferite instituții spitalicești etc. Imaginea bolii, cu caracter subiectiv, este incontestabil rezultatul unor traume afective ale bolnavului. Acesta se încarcă emoțional-afectiv, preluând și prelucrând senzațiile sale organice subiective, precum și informațiile provenite din mediu, toate constituind factori care fac să crească starea de tensiune psihică a bolnavului. El devine tot mai preocupat de boala sa, care, în câmpul conștiinței sale, capătă un aspect din ce în ce mai exagerat. Imaginea bolii este însoțită
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este însoțită de un sentiment de neliniște, de insecuritate, legat de pericolul ce amenință sănătatea, integritatea și, în final, însăși viața bolnavului respectiv. Toate acestea creează, pe lângă boala reală, o a doua suferință, psihică, de tip reactiv, provocată de trăirea subiectivă de către bolnav a propriei boli. Sunt chiar situații în care intervenția unui psihiatru este absolut necesară pentru tratarea acestor stări subiective secundare, de tip reactiv, în special la bolnavii cu suferințe somatice grave sau afecțiuni incurabile. Cele mai frecvente manifestări
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bolnavului respectiv. Toate acestea creează, pe lângă boala reală, o a doua suferință, psihică, de tip reactiv, provocată de trăirea subiectivă de către bolnav a propriei boli. Sunt chiar situații în care intervenția unui psihiatru este absolut necesară pentru tratarea acestor stări subiective secundare, de tip reactiv, în special la bolnavii cu suferințe somatice grave sau afecțiuni incurabile. Cele mai frecvente manifestări psihiatrice care pot apărea în dinamica unor boli somatice cu evoluție trenantă sau cronice, severe, sunt stările de anxietate, panica patologică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bolnavului, căruia trebuie să i se acorde toată atenția și căldura afectivă necesară. Trebuie ca bolnavul să nu se simtă singur și să aibă sentimentul siguranței permanente. Familia nu trebuie să „preia” încărcătura emoțional-afectivă negativă a bolnavului legată de imaginea subiectivă a bolii, ci trebuie să adopte o atitudine tonică, de încurajare a acestuia. Rolul esențial revine însă medicului curant, personalului de îngrijire medicală și ambianței spitalicești. Toate trebuie să întrunească condițiile unui confort psihologic-moral adecvat păstrării stării de echilibru psihic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
condițiile unui confort psihologic-moral adecvat păstrării stării de echilibru psihic și moral a bolnavului. Atenție, ocrotire, încurajare, optimism și demnitate, iată ce trebuie să afișeze personalul de îngrijire medicală față de bolnav. Există însă un factor care favorizează dezvoltarea unor reacții subiective negative ale bolnavului față de boala sa: opinia socială referitoare la sănătate și boală. O educație sanitară rău condusă, care, în loc să favorizeze un spirit social pozitiv, creează panică și frică de boală, poate declanșa o tensiune latentă deja preexistentă. Publicitatea exagerată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
rând și aproape exclusiv corpul uman, partea somatică a persoanei umane. În sfera vieții psihice, progresele sunt mai lente. Tehnologiile medicale moderne sacrifică persoana umană în favoarea tehnologiilor. Omul încetează să mai fie considerat o ființă sensibilă și rațională, o conștiință subiectivă. În medicina modernă omul nu mai este „persoană”, ci „obiectivul-om”, iar întâlnirea medic-bolnav, cu toată încărcătura ei emoțional-afectivă și morală, devine tehnica medicală. Asistăm incontestabil la o profundă mutație a valorilor, la o schimbare a modului de a gândi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]