11,590 matches
-
cu același sens. Kirș „lichior de cireșe și caise“ apare tot la Sanda Marin, dar nu figuzează în dicționare. Numele este sigur de origine germană, provenind probabil dintr-un cuvânt compus de felul lui Kirschbranntwein „rachiu (de cireșe)“ sau Kirschsaft „suc, sirop de cireșe“. În aceeași carte de bucate, găsim și alți termeni neincluși în dicționarele generale, ca nussbrot și studentenbrot, ambele fiind glosate prin traducerea cuvintelor germane în română: „pâine cu nuci“, respectiv „pâinea studentului“. Sunt denumiri de prăjituri, neadaptate
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ghindă”. Lichida a fost sunetul de bază pentru multe derivate: lat. alo „a face să crească, a hrăni, a produce”, almus „hrănitor”, alica „specie de grâu cu un singur bob” (sp. alaga, rom. alac, magh. alakor), vgr. γάλα, γαλακτος „lapte, suc lăptos”, sl. mleko „lapte”, lakatĭ „a fi însetat, a râvni” rom. lacom. Este apoi de remarcat alternanța l/r: fr. blé - rom. grâu; rom. alună - sl. oreh, alb. arrë „nucă”; rs. zlaki „cereale”, sl. zernó „grăunte”, engl. corn „cereale”, rom
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
rezerve față de preceptele acesteia -, cum ar fi Pierre Gagnaire, au mers și mai departe: langustă fiartă în vin alb, alături de pastă de ardei „nora“ cu mango verde, de jeleu de varză roșie (decorat cu puțină... drojdie de vin!) și de suc de căpșuni aromatizat cu piper. Majoritatea asocierilor marca Gagnaire pot părea șocante: stridii alături de pateu de ficat de rață și brânză Beaufort; stridii, somon și sfeclă; scoici Saint-Jacques cu garnitură de marmeladă de măr, banană, mango și lapte de cocos
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
minune și lui Ferran Adrià) nu este lipsită de umor, tehnica sa sofisticată fiind pusă în slujba unui ideal însuflețit de bucuria ludică a unui copil. Caviarul de pepene galben, obținut prin „sfericizare“, este un bun exemplu în acest sens: sucul de pepene este amestecat cu alginat de sodiu, apoi pus în seringi din care picăturile cad într-o baie de clorură de calciu; icrele astfel obținute sunt servite într-o cutie metalică de „Iranian Caviar“, pe care, cu un greu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
uha la ruși, barscz, kapusniak, krupnik sau zurek la polonezi, korhelyleves la maghiari... Această atracție pentru acru nu se mai întâlnește decât extrem de rar în supele celorlalte bucătării europene, iar atunci când există, gustul acid este obținut din oțet și din suc de lămâie (ca în Grecia) ori din alte fructe, niciodată din cereale ori legume supuse fermentației lactice, așa cum se întâmplă în răsăritul continentului. Reticența Vestului față de zemurile acre este relevată atât de stupoarea (identică aceleia de pe chipul abatelui de Marennes
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în altă oală. Se scoate carnea de pe ciolane și se aruncă oasele. Carnea se taie în bucăți și se pune în oala cu supă. Se servește cu avgolemono, care se face astfel: se bat bine ouăle și se adaugă treptat sucul de lămâie, apoi puțină supă. Avgolemono se toarnă în patsas, amestecând continuu. La final, se adaugă piperul. Supa grecească de burtă se poate consuma și rece. În acest caz, se lasă la rece, să se închege ca o piftie. Porțiile
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
consuma și rece. În acest caz, se lasă la rece, să se închege ca o piftie. Porțiile se taie în formă de pătrate. 1 kg burtă 8 ciolane de miel 4 căței de usturoi făcuți pastă sare grunjoasă 3 ouă sucul de la 2 lămâi piper, după gust oțet, după gust ulei de măsline BUSECCA (Supă italienească de burtă) Se lasă fasolea boabe la înmuiat peste noapte. Se scurge și se fierbe în apă puțin sărată până se frăgezește. Se scurge și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ciuperci de pădure, tăiate în sferturi 2 căni supă de vită 2 linguri zahăr 2 frunze de dafin 2 căni varză murată, clătită cu apă rece și stoarsă 3 mere curățate, tăiate în cuburi 2 căni roșii din conservă, cu tot cu suc, tăiate bucățele 300 g șuncă fiartă, mărunțită 400 g cârnați, tăiați bucățele sare și piper după gust smântână PSARI PLAKI (Plachie grecească de pește) Se curăță peștele și se așază întreg într-o tavă pentru cuptor, unsă cu ulei. Se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
presară din belșug sare, piper negru proaspăt măcinat și zeama unei jumătăți de lămâie. Se încinge uleiul rămas într-o tigaie; se călesc la foc potrivit ceapa și usturoiul pisat, până când ceapa devine moale și sticloasă. Se adaugă roșiile, cu suc cu tot, apoi pătrunjelul, semințele pisate și retsina; se amestecă bine. Se lasă sosul pe foc câteva minute, până se omogenizează; i se potrivește gustul cu sare și piper. Se toarnă apoi peste pește, adăugând la nevoie puțină apă, cât
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
vântul, focul etc. Recomandarea medicală era ca în cazurile bolilor infecțioase ori nevindecabile, medicul să nu se atingă de pacient. Farmacia naturistă botanică, zoologică, minerală era destul de bogată, unele substanțe având o folosință anterioară magică. Erau utilizate frunze, flori, rădăcini, sucuri, uleiuri, ceaiuri, infuzii, produse animale și reziduuri umane precum și excrementele, urina, saliva; veninuri de la reptile, piei, sângele, argilă, calcare, pilituri de metale etc. O listă deschisă de leacuri experimentate, recomandate, aplicate cu program: cantitate, oră, izolat sau asociat cu alte
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de medicina științifică și aceasta de ea, conferindu-i un caracter obiectiv și o anume reputație. Varietatea și belșugul resurselor farmaceutice s-a putut converti în remedii păstrate și folosite cu pricepere pentru vindecare. Frunze, flori, fructe, rădăcini; preparate în sucuri, ceaiuri, unguente. Produsele apicole ca și produsele de natură animală, aveau o folosire curentă și la îndemâna oricui. Dacii acordau o atenție deosebită și produselor minerale, petroliere și mai ales izvoarelor minerale, băilor sărate naturale, apelor termale și nămolurilor. Acest imens
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a fost unul din instrumentele care au evoluat din experimentele lui Galvani privind mușchii și electricitatea. Filosoful Malebranche, intuiește vaso motricitatea de sorginte nervoasă, confirmată de Claude Bernard în secolul următor. R. A. Réaumur (1683 - 1757), fizician - chimist - naturalist, studiază experimental sucul gastric (1713). în 1715 apar: Livre sur le coeur de Raymond Vieussens; Traité de la digestion de Jean Astruc și, la Veneția, apare Tratatul asupra variolizării, scris de Jacob Pylarino, medicul lui șerban Cantacuzino și al lui Constantin Brâncoveanu. Ca o
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1779). Teolog, biolog și fizician italian, studiază la Reggio Modena, Pavia și Paris. Călătorește în țările mediteraneene, dar și în Transilvania și Muntenia pentru investigații mineralogice și botanice. Spallanzani cercetează circulația sângelui, digestia, fecundația și microorganismele. în experimentele sale asupra sucului gastric nu ajunge să izoleze și enzimele. Prin fecundații artificiale pe câini Spallanzani arată că în procreere ovulul și spermatozoidul sunt condiții sine qua non. El respinge teoria generației spontanee. Tot experimental arată că sângele ajunge în capilare grație pulsului
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
apoi în Asia și pe alte meridiane. Jenner este celebru, societăți medicale îl adoptă ca membru. Alți medici care luminează secolul XVIII: Jean Astruc (1684 - 1766), autorul tratatului: Traité de la digestion (1714). El studiază saliva și rolul ei, bila și sucul pancreatic care împreună facilitează digestia. John Hunter (1728 - 1793) se afirmă în anatomia umană, în cea comparată și ca ilustru chirurg. Tratamentele sale împotriva anevrismelor s-au impus peste timp. Lui Hunter i se datorează și primul transplant de glande
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
e în măsură să fixeze în istoria medicinei numele unui medic. Așa este cazul medicului James Lind (1716 - 1794) care, atunci când scorbutul făcea ravagii printre marinari pe vapoare și în porturi, a avut ideea tratării și vindecării acestei boli cu suc de lămâie (vitamină C), în termenii de azi, pe cale naturală. Tot astfel un alt domeniu, statistica sanitară fixează numele lui Gottfried Achenwall (1719 - 1772). Contribuția acestei idei la cunoașterea, localizarea și evaluarea bolnavilor este incontestabilă și rolul statisticii sanitare a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a format spiritul de observație și neastâmpărul experimentării, pasiunea pentru laborator în special pentru neurofiziologie. Studiază vasomotricitatea de origine nervoasă, vasodilatația, acțiunea drogurilor, otrăvurilor, precum stricnina, oxidul de carbon ș.a. în fiziologia sistemului digestiv hepatic face descoperiri în premieră privind sucul gastric și rolul său în nutriție, fapt ce a dus la descoperirea sucului pancreatic, a invertinei, enzimelor. Cl. Bernard studiază variațiile de zahăr în sânge, a glicogenului descoperit și de germanul Hensen; explică rolul termoreglator chimic al ficatului, funcțiile sale
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pentru neurofiziologie. Studiază vasomotricitatea de origine nervoasă, vasodilatația, acțiunea drogurilor, otrăvurilor, precum stricnina, oxidul de carbon ș.a. în fiziologia sistemului digestiv hepatic face descoperiri în premieră privind sucul gastric și rolul său în nutriție, fapt ce a dus la descoperirea sucului pancreatic, a invertinei, enzimelor. Cl. Bernard studiază variațiile de zahăr în sânge, a glicogenului descoperit și de germanul Hensen; explică rolul termoreglator chimic al ficatului, funcțiile sale de laborator complex al organismului, căldura animală și intoxicațiile. Ideile sale, verificate prin
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
se găsesc în lucrările: Leçons sur les propriétés physiologiques et les altératoion pathologiques des liquides de l’organisme (1885); Recherches analogiques et pathologiques sur la corde du tympan (1843); Leçons sur physiologie et pathologie du système nerveux (1858); Sur le suc gastrique et son rôle dans la nutrition; Leçons de physiologie expérimentale apliquée à la médecine (1855), toate ilustrând preocupările sale tematice. Prin unele din lucrările sale, face loc biochimiei moderne și endocrinologiei. Cl. Bernard este creatorul metodei științifice de cercetare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
altă lume, nevăzută. Pasteur se formează ca chimist pe lângă Jean Baptiste Dumas (1800 - 1884). Mai întâi descoperă cristalele care deviază lumina. Ajunge decan al Facultății din Lille, în Nordul Franței, unde viticultorii îi cer sprijinul în conservarea vinului. Experimentând pe suc de sfeclă descoperă fermentația. Este chemat în Sudul Franței să elucideze cauza bolii viermilor de mătase. îl crede pe Harvey cu ideea omne vivum ex ovo și se opune teoriei generației spontane susținută puternic de Felix-Archimède Pouchet. Dar nici experimentalistul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sifilisului, și împreună cu Gengou a bacilului tusei convulsive. Pentru diagnosticul atâtor maladii infecțioase și pentru descoperirile sale cu rol în imunologie J. Bordet a primit, în 1919, Premiul Nobel. Prin chimie s-a ajuns la analiza compușilor urinei, a naturii sucurilor gastrice, a concentrației de gaz carbonic, de oxigen, de gaze rare în plămâni și a consecințelor faste și nefaste a acestora, facilitând intervenții, și măsurile adecvate terapiei. Contribuția analizelor chimice la dereglările fiziologice în cunoașterea mecanismelor coagulării ameliorează diagnosticul, înlesnește
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Elvehjem și Robert James Madden — biochimiști americani — asimilează vitamina PP amidei nicotinice (acid nicotinic), leacul pelagrei. Această amidă fusese izolată de biochimistul german Albert Huber încă din 1887. Scorbutului i s-a pus capăt prin consumul de legume proaspete și suc de lămâie, dar vitamina C este descoperită de biochimistul maghiar, Albert Szent Györgyi, în 1932. Ea este înmagazinată în suprarenale ca acid ascorbic. L. J. Harris codifică dozajul zilnic necesar de vitamină C. Este indispensabilă în toate procesele vieții celulare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de Inchiziție tuturor acelora care, prin descoperirile lor, puneau sub semnul întrebării formulările eronate ale concepției galenice (nervii ca structuri tubulare prin care spiritul animal circulă de la creier spre organele periferice, formarea și distrugerea continuă a sângelui în ficat pe seama sucului nutritiv intestinal etc.). De-abia în secolul al XVI-lea, odată cu trecerea de la studii pe cadavre la experimente pe animale vii, apar date mai precise cu privire la natura și funcțiile plexurilor nervoase periferice. Introducerea vivisecției a permis lui Miguel Servetto să
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în apariția bolii ulceroase. Ablația câmpurilor 9, 10, 11 și 12 provoacă spasm piloric și accelerarea tranzitului intestinal, însoțite de tulburări respiratorii și de termoreglare. Pentru participarea scoarței cerebrale la reglarea funcției digestive pledează și secreția psihică de salivă sau suc gastric, precum și fenomenele de bulimie din boala Pick (degenerescența lobilor frontali), paralizia generală și schizofrenie. Centrii corticali ai salivației sunt situați în imediata vecinătate a nucleilor motori ai limbii. Mai anterior, în cortexul premotor (ariile 6, 8, 9) se găsesc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bucale, stomacului, intestinului subțire și colonului necesită o coordonare autoreglată între diferitele etaje. Digestia gastrică continuă fărâmițarea mecanică a alimentelor începută în cavitatea bucală. Substanțele alimentare sunt reținute în stomac o perioadă suficient de lungă atât în vederea amestecării lor cu sucul gastric, cât și pentru acțiunea catalitică exercitată asupra proteinelor și lipidelor de către enzimele specifice, excepție făcând amilaza salivară, ale cărei efecte încetează la scurt timp după pătrunderea alimentelor în mediul gastric acid. La sugar, în stomac este asigurată și digestia
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
încetează la scurt timp după pătrunderea alimentelor în mediul gastric acid. La sugar, în stomac este asigurată și digestia parțială a laptelui. Digestia în intestinul subțire are loc mai ales în prima jumătate a acestuia, prin bogăția enzimatică oferită de sucul intestinal și de cel pancreatic, în prezența bilei, asigurând completa descompunere a alimentelor și crearea posibilității de străbatere a mucoasei de către acestea spre mediul intern al organismului. În acest sens, digestia în intestinul subțire este esențială și singura indispensabilă proceselor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]