5,710 matches
-
politice cu o cultură politică omogenă și un comportament coeziv al elitelor. Așa cum se vede și în tabelul 10.3, rezultă patru tipuri de regimuri democratice, în ordine: democrații centripete, democrații centrifuge, democrații consociaționale și democrații depolitizate. Tab. 10.3 Tipologia regimurilor democratice Cultură politică omogenă fragmentară Comportament al elitelor coeziv concurențial democrație depolitizată democrație centripetă democrație consociațională democrație centrifugă Sursă: Lijphart [1968, 38] Democrația consociațională Pentru o vreme, s-a considerat că originalitatea contribuției lui Lijphart a constat în individualizarea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
The Governmental Process, Chicago, University of Chicago Press, 1908, trad. it. Il processo di governo, Milano, Giuffrè, 1983. Caciagli, M., Cazzola, F., Morlino, L. și Passigli, S. (ed.), L'Italia fra crisi e transizione, Roma-Bari, Laterza, 1994. Capano, G., Le tipologie delle politiche pubbliche. Una strada senza uscita?, în Rivista Italiana di Scienza Politica, dicembre 1993, pp. 549-588. Capano, G. și Giuliani, M. (ed.), Dizionario di politiche pubbliche, Roma, La Nuova Italia Scientifica, 1996. Castles, F. G. (ed.), The Impact of
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
puterii Seria Istorie Victor Spinei, Marile migrații din estul și sud-estul Europei în secolele IX-XIII Seria Litere Ana Dorobăț, Mircea Fotea, Limba română de bază, vol. I, II Corneliu Dimitriu, Gramatica limbii române, vol. 1, Morfologia Seria Jurnalism Marian Petcu, Tipologia presei românești Seria Restituiri Ioan Petrovici, Curs de logică Format 1/16 (61(86) • Bun de tipar: 2002 •Apărut: 2002 PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea nr. 17 •C.P. 161
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
această imitație provincială a capitalismului drept „capita lism karaoke“: muzica e a altuia, cuvintele sunt ale altuia, tu te mă rginești să cânți (fals), cu ochii la adevărații protagoniști. Rezultatul acestui exercițiu periferic e lumea în care trăim. Și o tipologie umană nouă, ubicuă, dezamăgitoare. Iată, spre exemplifi care, trei versiuni autohtone ale capitalistului de împrumut: 1. Proaspătul îmbogățit. Un fel de Al Capone du pauvre, încă perplex că e așa bogat, capabil mai curând să-și arate banii decât să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
interesează, deocamdată. Cei care însă citesc prea mult să facă o „haltă de ajustare“. Să suspende, o vreme, frecventarea bibliotecilor, să privească în gol, să reflecteze fără suport livresc. Iar cei care scriu să scrie mai puțin... Note pentru o tipologie a lecturii Se citește din ce în ce mai frugal. Și toți avem o idee - mai mult sau mai puțin temeinică - despre motivele acestei fatale anorexii. Dar mai e ceva: și când se citește, se citește, de multe ori, prost. Deviant. Inadecvat. Vicios. Evident
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
care călătorește, toate evocă iarna. I se spune „Moș” și e în vîrstă, deci întruchipează forma bine voitoare a autorității bătrînilor. Toate astea sînt destul de clare, dar în ce categorie se cuvine să-l includem din punctul de vedere al tipologiei religioase ? Nu e o ființă mitică, fiindcă nu există mit care să-i explice originea și funcțiile religioase ; și nu e nici un personaj de legendă, de vreme ce nu-i este atașată nici o povestire semiistorică. În fapt, această ființă supranaturală și imuabilă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 12 Încadrarea pe tipuri a unităților independente, efectuată în baza Hotărârii Guvernului nr. 233/1992 , rămâne valabilă în condițiile în care unitățile nu au suportat modificări care au influențat tipologia acestora. Articolul 13 La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga Hotărârea Guvernului nr. 233/1992 privind clasificarea pe categorii de încadrare a unităților de cazare și de alimentație publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
HOTĂRÂRE nr. 843 din 14 octombrie 1999 privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică neincluse în structurile de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125664_a_126993]
-
băuturi nealcoolice, cafea, ceai, fructe, produse specifice micului dejun, precum și diferite sortimente de băuturi fine pentru consum la domiciliu. Majoritatea unităților de acest tip, pe lângă asigurarea condițiilor pentru consumul pe loc, vinde și produse pentru consum la domiciliu. În această tipologie se încadrează: 12.1. Cofetăriile și bomboneriile - unități specializate în vânzarea de produse de cofetarie-patiserie, sortimente de bomboane. 12.2. Patiserie-placintarie - unități care vând, în general, produse de patiserie în stare caldă, în acest scop fiind preferabil că produsele să
HOTĂRÂRE nr. 843 din 14 octombrie 1999 privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică neincluse în structurile de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125664_a_126993]
-
Consumul produselor are loc la mese. 15. Terasă/grădină de vară - funcționează în sezonul cald fie în structura unei unități de alimentație publică, fie că unitate independența, de sine stătătoare, oferind un sortiment de băuturi și/sau de preparate specific tipologiei anterior prezentate. În cazul în care terasă/grădină de vară funcționează că unitate de sine stătătoare, agentul economic este obligat să înscrie pe firma denumirea "TERASĂ", urmată de tipul unității respective (Terasa-bar, terasa-bufet, terasa-restaurant etc.). Pentru unitățile de alimentație publică
HOTĂRÂRE nr. 843 din 14 octombrie 1999 privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică neincluse în structurile de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125664_a_126993]
-
biologice (un nou tip de alimentație, noi boli etc.); schimbări politice (precum pierderea unor drepturi politice); schimbări economice (salarii, șomaj etc.); schimbări culturale (limba, educația, religia dominantă etc.); schimbări sociale (noi relații interindividuale și grupale, noi moravuri comunitare). 3.5. Tipologia fenomenelor de aculturație Berry și colaboratorii săi (1997), făcînd distincție între adaptare și aculturație, evidențiază patru strategii de adaptare, procese care la rîndul lor sînt însoțite de patru tipuri de aculturație. În primul rînd, avem asimilarea, care presupune abandonarea deplină
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
formulările documentelor oficiale sînt mai clare și mai precise. Cunoașterea în culturile slab dependente de context este transferabilă și validă pentru clarificarea contextelor ambigue, iar subiecții sînt puternic autodeterminați. în figura 6 prezentăm dispunerea simbolică a unor țări pe baza tipologiei evocate. Conceptele de culturi puternic/slab dependente de context sînt lămuritoare în cadrul metabolismului unei întîlniri interculturale. Pentru a descrie felul în care noi, oamenii, sîntem "ambalați" în cultura de inserție, E.T. Hall folosește metafora "ceapă culturală", descriind asimilarea implicită prin
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
armonia interioară, supraviețuirea etc. și valori sociale pacea în lume, prietenia adevărată etc.). Autorul american a subliniat că valorile personale sînt concentrate asupra self-ului unei persoane, în timp ce valorile sociale sînt centrate pe societate. S. Schwartz (1992) ia ca reper tipologia lui Rokeach și transformă valorile personale și sociale în valori individuale (realizare, hedonism, putere, autodirecționare și stimulare), respectiv valori colective (conformitate, tradiționalism, bunăvoință). Teoria lui Schwartz sugerează un conflict sau o incompatibilitate între aceste valori individuale versus valori culturale. Asemenea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
140) afirma că atitudinile și valorile interiorizate alcătuiesc un sistem care, odată format în individ, "acționează automat și în cea mai mare parte la un nivel subconștient". Astfel, orientarea personalității dobîndește o anumită consistență și stabilitate, conducînd la constituirea unor tipologii de personalitate. Revenind la procesul de formare a sistemului de valori, se poate considera că perioada dinaintea preadolescenței ar putea fi numită perioada preaxiologică. în procesul de socializare primară, interiorizarea lumii sociale se realizează prin persoanele semnificative pentru copil (de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
conduc înspre acțiuni particulare. Valorile individuale prioritare ale indivizilor sînt un produs atît al valorilor culturale învățate în procesul de socializare, cît și al experienței personale unice (Schwartz, 1999, p. 25). în ceea ce privește valorile personale, cercetătorii și-au îndreptat atenția asupra tipologiei lor, precum și asupra modalității de apreciere (Bond, 1988; Elizur et al., 1991, p. 74), ierarhiei diferitelor valori (Levy-Leboyer, 1986), relațiilor dintre valori, atitudini, scopuri, norme și comportamente (Guttman, 1982; Rokeach, 1973, 1977; Sagie, 1993). Pe lîngă modelele cele mai cunoscute
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și starea de bine psihologic. Rezultatele pentru eșantionul românesc au evidențiat următoarele caracteristici: colectivism, externalitate, satisfacție scăzută în muncă și o stare de bine psihologic descurajantă. Toate cercetările evocate dovedesc puterea structurilor axiologice în modelarea comportamentală și în elaborarea unor tipologii identitare, pliate pe patternurile culturale de referință. 9.16. Diagnoze românești (3) studiul valorilor sociale pe baza modelului Schwartz. Transferuri valorice și atitudinale intergeneraționale în România postcomunistă în ultimii ani am analizat modul în care se structurează orientarea valorică și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în două culturi foarte diferite; au constatat că în egală măsură în India și SUA, șoferii cu o personalitate de tip A provoacă mai multe accidente, claxonează și frînează brusc mai des, depășesc alte autovehicule mai frecvent. Așadar, și această tipologie, care și-a probat validitatea atît în culturi colectiviste, cît și în cele individualiste, are un grad ridicat de "universalism". Neîndoielnic însă, cele mai des utilizate modele ale personalității sînt cele propuse de H. Eysenck și S. Eysenck, fie individual
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de cinci ori consecutiv în aceeași "sesiune de lucru". într-un asemenea scenariu, invitația la ajutorare era vădită, explicită. Pentru efectuarea sarcinii, complicele pierdea aleatoriu bancnote diferite (1, 10, 50, 100, 500 de lei). în tabelul 1 se poate urmări tipologia răspunsurilor comportamentale activate de către subiecții naivi. Previzibil, cu cît "bancnota" (o hîrtie fotocopiată atent, ce reproducea originalul) era mai "valoroasă", cu atît numărul celor care vedeau scena și îi înapoiau banii "neatentului" era mai redus. Rata globală de incorectitudine este
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Mai mult, în fiecare din aceste contexte de interacțiune, se realizau cu ajutorul operatorilor "grupuri expert" ad-hoc, alcătuite din doi-trei trecători, clienți potențiali ai mijloacelor de transport în comun, care după un scurt instructaj realizat de specialiștii psihosociologi și după însușirea tipologiei pe baza descriptorilor comportamentali, își acordau consimțămîntul pentru a intra în "jocul experimental", în care urmau să evalueze spontan conduita "scuipătorilor" ce se iveau în stație. Mai mult, după ce încadrau într-o categorie specifică pe "scuipător", ei erau îndemnați și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cercetare, care să faciliteze înțelegerea dinamicii traiectoriilor de viață dintr-o perspectivă de gen. Astfel, setul de obiective urmărește să surprindă conexiunile între profesie-familie-viață privată, respectiv să identifice similaritățile și diferențele în raport cu genul, etapa de vârstă, contextul socio-cultural; să configureze tipologii, la granița dintre standardizarea traiectoriilor de viață și a carierelor (pentru femei-bărbați) versus de-standardizarea, diversitatea și pluralitatea parcursurilor individuale; să extindă câmpul de cercetare interdisciplinară asupra genului; să integreze problematica egalității de gen în cercetarea științifică și cariera academică
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
poți ceea ce faci) și libertatea responsabilă (alege-ți drumul pe care îl vrei, dar asumă-l fără rezerve). În definirea mea ca părinte în raport cu cei doi copii ai mei, nu am intenționat și nici nu voi intenționa să dezvolt o tipologie anume. Pot spune că sunt un părinte care a încercat să își sprijine copiii de la început să se autonomizeze corespunzător etapei de dezvoltare în care se aflau. Ca exemplu minor, dacă era capabil/ă deja să își lege șireturile, atunci
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
demersul de proiectare a oricăre i probe de evaluare, etapa imediat următoare o constituie stabilirea efectivă a itemilor, elementele componente de bază ale instrumentelor de evaluare. Unul dintre cele mai utilizate criterii de clasificare a itemilor, care a determinat și tipologia cea mai răspândită a acestora, este criteriu l obiectivității în corectare și notare. 3.3.1. Itemi obiectivi Testele, (în special cele stadardizate) conțin adesea itemi obiectivi. Aceștia realizează o puternică structurare a sarcinilo r elevilor, în concordanță cu obiectivele
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
maxim două pagini cu tema: ,,Calitatea mărfurilor în relație cu protecția consumatorului și a mediului”, având în vedere următoarele aspecte: conceptul de calitate, orientările în definirea calității și drepturile consumatorilor. Ambalajul joacă un rol important în promovarea produselor. a. Prezentați tipologia ambalajelor; (4p) b. Evidențiați funcțiile ambalajelor. ( 6p) 94 Barem de corectare și notare: a. (4p) rol generic sau exterior asigurând protecția pe timpul transportului, manipulării, depozitării produsului; individual sau interior folosit pentru expunere (în magazin), conservare și vânzare. Pentru fiecare răspuns
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
este medie, rezonanța este orală anterioară și care constituie obiectivul demutizării, iar pe de altă parte „vocea din cap”, în care tonalitatea este înaltă cu rezonanța orală posterioară, sau „vocea guturală”, în care tonalitatea este joasă, iar rezonanța este faringeană - tipologii de emisie ce trebuie evitate. Important în emisie sunt două aspecte: menținerea unui grad de deschidere suficient de amplu al mandibulei și lipsa oricărei mișcări de ridicare sau retrage a limbii. Subiectul reproduce prin imitație în fața oglinzii poziția sistemului articulator
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
legătura cu comunitatea, cu grupul din care face parte, dar și libertatea individuală, tendința de diferențiere. Adoptarea modei de către individ reflectă particularitatea normei pe care aceasta o generează. "Femeile, bărbații, indivizii nehotărâți, demodații, sclavii modei" pentru a recurge doar la tipologiile exemplificate de Georg Simmel se conformează diferențiat normei care reglementează moda, dar cu aceleași finalități: de accentuare concomitentă a instinctului de individualizare, dar și de acceptare socială. Așadar, moda obiectivează în același timp curentele contrare ale vieții: individualizare vs. conformare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și teoriilor comunicării în masă, în urmă cu un secol sociologul german Georg Simmel semnala că adoptarea modei de către individ reflectă particularitatea normei pe care aceasta o generează. "Femeile, bărbații, indivizii nehotărâți, demodații, sclavii modei" pentru a recurge doar la tipologiile exemplificate de Georg Simmel se conformează diferențiat normei care reglementează moda, dar cu aceleași finalități: de accentuare, concomitentă, a instinctului de individualizare, dar și de acceptare socială. Așadar moda obiectivează, în același timp, indiferent de direcția orizontală sau verticală a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]